Page 54 - 1962-09

şsg. ?
Producţii ridicate de lapte -
prim îssgrl|lrea şl furajarea
raţională a animalelor
'Gospodăria noastră colectivă
se află situată în apropiere de
oraşul Alba Iulia. înţelegând fap­
tul că pentru aprovizionarea pie-
ţii oraşului este nevoie de cit
mal multe produse agro-alimen­
tare, noi ne-am orientat încă de
la înfiinţarea gospodăriei spre
dezvoltarea acelor ramuri de
producţie pentru care avem con­
diţii favorabile şi care ne asi­
gură realizarea unor venituri
băneşti mari, permanente. De
aceea, alături de cultura cerea­
lelor, am dezvoltat legumicultu­
ra şi creşterea animalelor.
In cei doi ani de activitate,
cjţi numără gospodăria noastră
de la înfiinţare, am ajuns să
deţinem in proprietate obşteas­
că 259 bovine, din care 78 vaci
de lapte, 620 ovine', 157 porcine
şi aproape 2.000 păsări. Pină la
sfirşitul anului, pe baza cum­
părărilor ce le mai facem şi prin
reţinerea animalelor tinere pro­
venite din prăsila proprie a gos­
podăriei, densitatea bovinelor
va spori pînă la 30 capete la su­
ta de hectare, iar a ovinelor la
peste 75 capete. Pentru crearea
şi dezvoltarea fermelor de ani­
male am primit un sprijin pre­
ţios din partea statului, care
ne-a acordat credite însemnate.
In afară de cumpărăturile din
oredite, un număr mare de ani­
male au fost procurate din fon­
duri proprii. Numai în anul
acesta am cumpărat 32 vaci de
lapte. 41 viţele, 15 scrofiţe şi
un număr însemnat de oi şi pă­
sări.
Paralel cu creşterea efectivu­
lui de animale am acordat o ma­
re atenţie şi sporirii producti­
vităţii acestora. Experienţa anu­
lui trecut ne-a dovedit că buna
îngrijire a animalelor îmbinată
cu o hrănire raţională, cores­
punzătoare producţiilor realiza­
te, sînt factori care determină
în cea mai mare măsură obţi­
nerea unor cantităţi sporite de
carne, lapte şi lină. Ţinînd sea­
ma de experienţa acumulată in
ceea ce priveşte îngrijirea şi fu­
rajarea vacilor de lapte şi de
valoarea zootehnică a acestora,
ne-am planificat ca pînă la
sfirşitul anului să realizăm o
producţie de 2 130 litri lapte pe
cap de vacă furajată. Datorită
faptului că în anul trecut am
asigurat furaje din abundenţă,
însilozind o mare cantitate de
Zadarnic aţi căuta în procesele ver­
bale întocmite cu prilejul accidentelor
sau a contravenientelor la regulile de
circulaţie numele şoferului Irlmie Nis-
tor. De mai bine de 20 de ani, de cînd
la volanul feluritelor tipuri de maşini
a străbătut aproape toate drumurile
patriei, parcurgînd sule de mii de ki­
lometri, tov. Irimie Nistor nu a avut
nici un accident, nici o admonestare
din partea celor ce veghează la bunul
mers al circulaţiei. Ga instructor la
şcoala de şoferi I.R.T.A. din Deva, co­
munistul Nistor insuflă elevilor săi
aceeaşi corectitudine.
Şi tov. Takacs Ştefan, de la auto­
baza I.R.T.A. Deva este cunoscut ca
bun şofer, care întreţine bine maşina
şi care în 20 de ani de cînd profe­
sează această meserie nu a provocat
nici un accident. Numărul şoferilor care
nu au fost sancţionaţi pentru neres-
pectarea normelor de circulaţie este
foarte mare.
Dintre ei mulţi sînt pe panourile de
onoare ale întreprinderilor. Aşa de
exemplu, îl vom găsi la autobaza Hu­
nedoara pe comunistul Victor Marian,
cincisutamiistul care tractează două
remorci. La Deva, Constantin Crăciun,
tractează şi el două remorci şi.şi în­
treţine bine maşina, iar Constantin
Ztăvog, Ilie Aclam, Zafei Bodea, pre­
cum şi Gandin Tudor de la Brad şi
mulţi alţii, care şi-au făcut din pro­
fesie artă, nu au avut nici un fel dc
contravenţii ia regulile de circulaţie.
Din păcate mai sînt cetăţeni care
prin comportarea lor împiedică buna
desfăşurare a circulaţiei pe drumurile
publice.
Să în c e p em cu şoferii
Se mai întîmplă uneori să vezi pe
cîte' unul grăbit. Pe şosea sau în oraş
goneşte incit îţi vine să închizi ochii,
zicînd că acum-aeum se ciocneşte dc
*'¦ : Sw®?-—
Cornel Roman şi toan Furca din Grisiur iui respectă regulile de circu­
laţie. Li au traversat in ziua de 15 septembrie bariera de cale ferata de la
Peştiş in timp ce trenul făcea manevră.
nutreţuri, am avut posibilitatea factori de mare însemnătate
să hrănim bine animalele, ou - pentru mărirea producţiei. De
raţii echilibrate pe întreaga pe­ aceea noi le acordăm toată aten­
rioadă de stabulaţie. 'Acest lu­ ţia.
cru a avut o influenţă pozitivă
asupra producţiei de lapte, care
s-a menţinut ridicată şi con­
stantă în toate lunile. Mai tre­
buie să arătăm că în acest scop
am organizat ou grijă şi pro­
ducerea conveerului verde se­
mănând încă din toamna anului
trecut o însemnată suprafaţă cu
secară furajeră, pe care am ad­
ministrat-o animalelor înainte
de a fi scoase pe păşune. De a-
semenea, pentru a asigura ani­
malelor nutreţ verde şi de bu­
nă calitate pe timpul verii, a.m
întreprins acţiuni de ridicare a
productivităţii păşunilor prin
lucrări de curăţire şi îngrăşare.
Concentratele (cîte 1 -2 kg.) şi
sărurile minerale nu au lipsit
niciodată din hrana vacilor. Aşa
am reuşit ca în cele 8 luni ale
anului acesta să obţinem în me­
die cîte 1.700 litri lapte pe cap
de vacă furajată.
La realizarea acestei produc­
ţii au contribuit desigur, în a-
fa-ră de buna furajare, şi alţi
factori. Dintre aceştia, o mare
influenţă asupra producţiei s-a
dovedit că o are îngrijirea ra­
ţională a animalelor. De aceea,
la îndrumarea organizaţiei de
partid, am încredinţat creşte­
rea animalelor celor mai har­
nici şi pricepuţi colectivişti,
membri şi candidaţi de partid.
Comunistul Nicolae Bela, candi­
datul de partid Dumitru Coz-
ma, Maria Avram, Nicolae Eom-
cea şi alţi îngrijitori, lucrînd
permanent în sectorul zootehnic
cunosc şi aplică metode ştiin­
ţifice de creştere a animalelor.
Astfel, s-a întărit spiritul de
răspundere, iar prin aplicarea
retribuţiei după producţiile rea­
lizate îngrijitorii sînt cointere­
saţi în obţinerea de rezultate cit
mai bune. De pildă, pentru cei de aproape 300.000 lei.
doi viţei obţinuţi şl îngrijiţi timp Fiind un sector care ne aduce
de 20 de zile şi pentru îngriji­ venituri însemnate, contribuind
rea lotului de 12 vaci şi produc­ prin aceasta la creşterea puterii
ţia de lapte obţinută de la ele, economice a gospodăriei şi a ve­
îngrijitoarea mulgătoare Maria niturilor colectiviştilor, noi vom
Avram a realizat în luna trecu­ da pe viitor o dezvoltare şi mai
tă 56 zile-muncă. Trebuie, de mare creşterii animalelor şi vom
asemenea, amintit faptul că depline eforturi sporite pentru
respectarea programului de a realiza producţii din ce în ce
grajd, mulsul şi adăpatul la ore mai ridicate.
fixe, urmărirea ; planului
montă şi fătări, evidenţa zilni­
că a producţiei de lapte sînt
Respectarea regulilor de circulaţie
sarcină principală
a fiecărui conducător auto!
ceva. Acest conducător de autovehieol
desigur este suferind. Diagnosticul:
boala vitezei. De multe ori această
boală este- cauzată de cealaltă, rezul­
tată din consumul băuturilor alcoolice.
Sfirşitul cursei are în aceste cazuri de
multe ori tonuri triste. Aşa s-a întîm-
plat cu şoferul Gheorghe Botici, in­
structor la şcoala dc şoferi a autobazei
I.R.T.A. B rad. In ziua de 9 septembrie
a.c., el a condus în stare de ebrietate
camionul nr. 25.275 HD. şi 1-a răstur­
nat. Crezînd că a doua zi nu se va-
putea constata consumul dc alcool, Bo­
tici a fugit de la locul infracţiunii. Dar ţini sînt care îşi fac încă din indisci­
chiar şi a doua zi s-a putut constata
consumul de alcool. Pentru fapta sa,
organele de miliţie !-au anulat autori­
zaţia de instructor, iar carnetul de
conducător auto 1 l-au suspendat pen­
tru 6 luni. in acest timp, cetăţeanul
Gheorgne Botici va putea reflecta cu
seriozitate la abaterea lui şi va avea
timp să se îndrepte.
Tot în stare de ebrietate au condus
autovehicole şi cetăţenii Haidu Garo.l,
Vem Hermatin şi Ludovic Foray. Spre
norocul lor, însă el au fost descoperiţi
Ia timp de către organele miliţiei, astfel miliţiei i-au suspendat carnetul pe
îneît nu au provocat accidente.
Viteza excesivă a făcut ca şoferul
Vasile Victor, dc la întreprinderea re­
gională de panificaţie să riu poată
evita un accident, rănind grav un pie­
ton. Mtnjtenuu Nicolae, gonind in stan»
de ebrietate a rupt bariera de calo
U-n rol însemnat în creşterea
productivităţii animalelor îl
are şi ridicarea calificării îngri­
jitorilor. Pe lingă cunoştinţele
acumulate la cercul agrozooteh­
nic care a funcţionat în iarna
trecută la gospodărie, se fac
schimburi de experienţă între
îngrijitori, iar mulţi dintre ei
sînt cititori pasionaţi ai cărţi­
lor agrozootehnice. Spre exem­
plu, consultând fişa de cititori
de Ia biblioteca comunală a în­
grijitorilor de animale Dumitru
Cozma, Maria Avram şi a altor
îngrijitori găsim printre ulti­
mele cărţi citite de ei titluri ca:
„Ingrăşarea taurinelor“, „Creş­
terea şi îngrijirea vacilor“, „Sfa­
turi pentru creşterea animale­
lor“, „Sporirea productivităţii
păşunilor şi fîneţelor“, „Creşte­
rea animalelor“ etc. Insuşindu-
şi şi aplicînd în practică meto­
dele ştiinţifice de creştere a ani­
malelor, îngrijitorii noştri au
reuşit să ridice producţia de lap­
te a multor vaci la peste 15
litri zilnic.
Considerăm că prin măsurile
pe care le-am luat pînă acum
cu privire la asigurarea de adă­
posturi corespunzătoare şi a
unei baze furajere îndestulătoa­
re şi din sortimente variate de
nutreţuri, furajele însilozate
constituind nutreţul cu ponde­
rea cea mai mare în alcătuirea
raţiilor, vom putea realiza şi
depăşi sarcinile pe care ni le-am
propus în sectorul zootehnic. Am
strâns şi depozitat imurile, am
asigurat peste 100 tone frunzare
şi am însilozat aproape 1.000
tone furaje.
Prin valorificarea produselor
obţinute din sectorul zootehnic
am realizat pînă acum venituri
TOMA PUIU
preşedintele G.A.C. „Mureşul“
din Ciugud, raionul Alba
ferată şi crezînd că dacă dispare de
la locul infracţiunii i se va pierde
urma, şi-a hiat avînt, a rupt-o şi pe
cea de-a doua şi a fugit. Bineînţeles
că el a fost descoperit şi, la fel ca şoferii teză pe şoseaua Brad—Baia de Cnş,
Vasile Victor şî Constantin Gligorescu.
a fost şi el deferit justiţiei, primindu-şl
pedeapsa meritată.
M ofocic efă ... sao rach efă?
De cum şi-au luat carnetul de con­
ducere, unii motociclişti se şi visează
probabil campioni. Din fericire, dintre
sutele de motociclişti din regiune, pu­
plină şi nesocotinţă o virtute. Printre
aceştia se numără şi Walter Roland
din Hunedoara. Cu „vastele-i cunoş­
tinţe şi experienţă“ în materie de cir­
culaţie — şi-a luat carnetul în iulie
1952 — în ziua de 12 septembrie a
depăşit un autocamion „Maz" de 12
tone intr-un loc unde tabla indica
sens giratoriu. Numai datorită prezen­
ţei de spirit a şoferului, care a frînat
brusc, motocictistul Walter nu şl-a
încheiat definitiv „cariera“. Pentru a-i
crea posibilitatea să studieze în linişte
cum se circulă cu motocicleta, organele
timp dc un an.
Un alt motodelist, Ioan Lazăr, a
condus în ziua dc G septembrie cu vi-
Şoferul loau Sicoe de ta Autobaza I.R.T.A Deva a permis muncitorilor
care însoţeau încărcătura să stea intr-o poziţie care iavoriza un accident de
circulaţie.
DRUMUÜ 'SO üm ilSM U lU l
0<: ‘ ' W
* > -t i Mmi:--
"-
r.-.i Jv.;-:-v,v.-o W .* ív '\v .-.v
Hm m *
ooooo
Membrii gospodăriei agricole q
colective din salul Boj, de pe L
raza oraşului regional Hune- v
doara, au dezvoltat continuu o
creşterea animalelor. In cadrul a
sectorului zootehnic, un loc §
important îl ocupă şi creşterea
oilor.
In fotografic: o parte din
oile gospodăriei colective la
păşunat.
oocooooooo<x>ooooooooo<>oo
Cărţi agrotehnice nes
„Experienţa noastră
in asigurarea
bazei furajere“
In broşura cu titlul de mai
sus, apărută în colecţia „Frun­
taşi în agricultură“, Gh. Irimia,
preşedintele G.A.C. clin Bucecea
descrie experienţa colectiviştilor
de aici privind organizarea şi
asigurarea bazei furajere.
Broşura descrie pe larg experi­
enţa colectiviştilor din Bucecea
în sporirea producţiei pe păşu­
nile naturale, metodele folosite
in sporirea cantităţii de fînuri, populară romînească şi a mino­
porumb siloz, nutreţuri concen­ rităţilor naţionale ; 18,30 Muzi­
trate, precum şi folosirea pro­ că de balet ; 19,00 Jurnal de în­ j
duselor secundare ale culturilor trecere; 19,15 Program muzical
de cereale şi leguminoase pen­ pentru fruntaşi în producţie din
tru hrana animalelor.
teză excesivă. Pentru acest lucru a fost
sancţionat. Dar se vede că unii nu în­
vaţă din prima lecţie. In ziua de S
septembrie conducând din nou cu vl-,
a căzut. Poate că această întîmplare,
însoţită dc pedeapsa primită pe linie
de circulaţie îl va trezi la realitate.
C îteva cuvinte d esp re
pieteni
„Nu traversaţi strada înainte de a
vă asigura că nu vin maşini I Nu lă­
saţi copiii mici să se joace nesupra­
vegheaţi în apropierea străzilor intens
circulate!“. Sînt numai două din re­
comandările privind circulaţia in oraşe. de întrebări şi răspunsuri pe teme de
Fiecare cetăţean conştient se confor­
mează acestora, convins că o face spre
binele lui. Cetăţeanul „veşnic grăbit“
nu aşteaptă însă la un loc cu mulţi­
mea ca semaforul să permită traver­
sarea. Chiar dacă nu întotdeauna se
termină cu un accident, purtarea aces­
tui cetăţean provoacă de fiecare dată
mici încurcături.
Alţi cetăţeni lasă copiii să se joace jine activ această muncă de educare.
pe şosea sau pe străzi, cu mingea ori
cu trotineta. Aşa s-a întîmplat în ziua
de 15 septembrie a.c., cînd elevul Struţ în programul orelor educative şi pro
Marian din clasa a 111-a a şcolii de S
ani din Peştiş a traversat cu trotineta
2/W C
WMSÉmm
i din sectorul sud-vest apoi se va roti
Bm programul b e
6 contabili pentru secţiile:
20 SEPTEMBRIE 1962
PROGRAMUL 1 : 5,07 Emisiu­
ne pentru sate ; 5,15 Muzică dis­
tractivă ; 5,40 Muzică populară
românească; 6,07 Muzică uşoa­
ră ; 6,30 Program interpretat de
fanfară ; 6,45 Salut voios de pio­
nier ; 7,10 Muzică uşoară ; 7,30
Sfatul medicului : Cum trebuie
să ne comportăm când vizităm
un bolnav ; 7,45 Mici formaţii
de estradă ; 8,08 Muzică popu­
lară românească ; 8,30 Dansuri
şi suite de compozitori români ;
9,00 Vreau să ştiu; 9,25 Con­
cert de muzică uşoară : 11,26
Melodii populare româneşti ;
12,35 Cîntece şi jocuri populare ;
13,10 Scene de petrecere din o-
perete ; 14,30 Din melodiile
dumneavoastră preferate ; 15,00
Din muzica popoarelor ; 15,45
Uverturi : 16,15 Vorbeşte Mosco­
va : 17,10 Ansambluri artistice
şcolare : 17,30 Muzică uşoară de
H. Mălineanu ; 18,00 Muzică
i industrie ; 20,55 Muzică de dans;
şoseaua Deva—Hunedoara, foarte agb'
merată. Trecînd prin faţa unei maşini,
el s-a expus astfel unui accident. Şo­
ferul a oprit la timp.
Tot la Peştiş, eleva Farcău Floarea
din clasa a II-a. vrând să traverseze şo­
seaua în dreptul staţiei dc autobuz, ş-a
trezit deodată în faţa unei maşini care
frîna brusc. Din această întîmplare
s-a ales doar cu o sperietură zdravănă.
Este necesar ca în oraşul Hunedoara
elevii mici să fie duşi în grupuri, înso­
ţiţi de o persoană adultă pînă la sta­
ţia de autobuz. In acest fel evităm
surprizele neplăcute.
Se impune pentru viilor...
In afară de dirijarea circulaţiei şi
prevenirea accidentelor prin control,
serviciul de circulaţie al direcţiei re­
gionale a miliţiei desfăşoară o susţi­
nută muncă de educare a conducăto­
rilor de autovehicole şi a cetăţenilor
pentru cunoaşterea şi respectarea regu-,
iilor de circulaţie în localităţi şi pe dru­
murile publice. Această activitate edu­
cativă trebuie intensificată şi mai mult.
Pe lingă conferinţele ce se ţin în in­
stituţii, cămine culturale şi cluburi,
pe lîngă fotomontajele, afişele şi filmele
de specialitate trebuie să se folosească
şi alte metode atractive cum sînt con­
cursurile gen „Cine ştie cîştigă“, seri
circulaţie, seri de odihnă pentru şoferi
etc. Sarcina educării conducătorilor
de autovehicole şi al cetăţenilor în
spiritul respectării regulilor de circu­
laţie nu revine în exclusivitate orga­
nelor de miliţie. Comitetele sindicate­
lor, organizaţiile U.T.M. din întreprin­
deri şi instituţii au datoria de a or­
ganiza asemenea acţiuni educative.
Organizaţiile de partid trebuie să spri­
Conducerile şcolilor de toate gradele
sînt de asemenea obligate a include
bleme privind respectarea regulilor de
circulaţie.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare orăşeneşti şi comunale sînt
datoare sâ organizeze cît mai multe
acţiuni educative în care să facă bine
cunoscute şi înţelese de către fiecare
cetăţean regulile de circulaţie.
In munca de control a circulaţiei,
desfăşurată de către organele miliţiei
este necesara o creştere simţitoare a
exigenţei. Să nu fie tolerate nici un fel
de abateri de Ia regulile de circulaţie
care ar putea genera accidente. De
asemenea, comisia de examinare tre­
buie să fie mai exigentă în eliberarea
carnetelor de conducere, astfel ca ce­
tăţenii cărora Ii se încredinţează con­
ducerea autovehiculelor să fie oameni
demni de această încredere, sfăpîni pe
meserie.
Sporind exigenţa în controlul circu­
laţiei, desfăşurînd o susţinută muncă
de educare a conducătorilor auto şi a
cetăţenilor, circulaţia pe străzile ora­
şelor şi pe drumurile publice se va
desfăşura în condiţii şi mai bune.
D. CRICOVEANU.
Nr. 2405
ä ME
frţBBgţSBff'sygiram?ctbép sisaastf
20 SEPTEMBRIE 1962
D E V A : 49 de zile în P acific tografu l „23 A u g u s tO R A Ş T I E :
— cinem atograful „P atria“; Un om trece prin zid — cine­
m atograful „V. R oaită“ ; Toată
Şoferii, iadu lu i — cin em a to g ra ­ lum ea rîde, cintă şi dansează —
ful „G rădina de vară“ : HUNE­ cinem atograful „Flacăra“ ; N-a
DOARA : Cină com edia era re ­ fo st în zadar — cinem atograful
ge — cinem atograful „Victoria“: „G rădina de vară“ : SIM ERIA :
S crisoare de la o necunoscută
Prinţesa cu steaua de a u r — ci­
— cinem atograful „llie Pirlti-
nem atograful „G rădina C orvi-
l i e HAŢEG: Oameni pe ghepf
nul“ : SEBEŞ : Intre două iu­
ţă — cinem atograful „Popular' ;
biri — cinem atograful „Progre­
B R A D : L u n g a n o a p te a lu i ’43
sul“ E xperienţă prim ejdioasă
— cinem atograful „Steaua ro ­
— cinem atograful „M. Sado- şie“ : LO N E A : Cinci cartuşe —
cinem atograful „M inerul“ ; TE-
veanu“ ; PE TR O ŞA N I: Lăsarea IU Ş : Procesul m aim uţelor —
cin em atografu l „V. R oaită“ ;
n o p ţii — cin em a to g ra fu l „Al.
Z L A T N A : Unde nu ajunge dia­
SaM a“ : Două reprize in iad —
volul — cinem atograful „M un­
cinem atograful „7 N oiem brie“ :
citorii1“ : ILIA : T recerea in te r ­
ALBA IU L IA : \Agrafa albă —
zisă — cinem atograful „Gh. Vo­
cinem atograful „V ictoria“ D ra­
ia“ : APOLDUL DE SU S: Cursa
gostea te aşteaptă — cinem a-
de 100 k m . — c in e m a to g ra fu l
PENTRU 24 ORE „23 A u gu st“ .
iV V V V V ^/V N ^V 'A A A A /' A A A A A A A I"
Vreme nestabiiă cu cerul variabil ^ ŞCOALA TEHNICA >
temporar acoperit. Vor cădea ploi tem­ FINANCIARA — CLUJ
porare. Temperatura aerului staţionară,
Str. 1 Mai nr. 19 <
va ti cuprinsă ziua între 20 şi 25 de te le fo n 31—36
grade, iar noaptea între 8 şi Î4 grade.
înscrie absolvenţi de şcoală v
Vîntul va sufla moderat, la început medie, cu şi fără examen de ma­
turitate, în vîrstă de 17—25 de t
ani, din regiunile: Cluj, Crişana, L
spre nord-vest.
Hunedoara şi Mureş-Autonomă >
Maghiară. i>
Şcoala pregăteşte tehnicieni >
L
— finanţe credit; >
— industrie, construcţii şi >
21.30 Melodii populare româneşti; transporturi. ^
22,50 Muzică de dans.
Şcoala are cămin pentru bă- }
PROGRAMUL I I : 12,45 Inter­
pret! instrumentişti de muzică ieţi şi fete, cantină şi bibliotecă y
uşoară: 13,25 Melodii populare
romineşti; 14,10 Duete de dra­ de specialitate. ?
goste 'din operete; 15,30 Gintă
orchestra de estradă a Radiote- Durata cursurilor este de 2 j>
leviaiumii Sovietice; 16,10 cinte- ani. L
ce pioniereşti; 16,30 Muzică
populară din ţări socialiste ; Burse se acordă celor care în- >
18,08 Cintă Aida Moga şi Geor-
ge B unea; 19,30 Tinereţea ne e deplinesc condiţiile la învăţătură ¦>
dragă; 19,50 Muzică de d an s;
20.30 Noapte bună c o p ii: „Pli­ şi cele materiale. /
nea şi aurul“ şi „înţelepciunea
unui beduin“ poveşti populare Absolvenţii se repartizează în s
arabe: 20,40 Tineri interpreţi de
muzică populară romînească : regiunile lor de domiciliu. J
Maria Butaciu, Benone Sinules-
cu, Florea Nstcu, Nelu Orian, Examenul de admitere se dă
Simian Stanciu, Toni Iordaohe;
21,15 Muzică de dans ; 21,45 Pă­ Ia limba romînă şi matematici, Â
rinţi şi cop ii; 22.00 Concert de
la ambele scris şi oral, materia /
seară.
din clasele VIII—XI curs mediu ^
şi se ţine între 25—30 septem- >
brie 1962. ţ
înscrierile se fac pînă în pre- /
ziua examenului de admitere, de- S
punîndu-se toate actele în dosar, >
personal sau prin poştă. >
>
y
Informaţii suplimentare se pri­ >
mesc de la secretariatul şcolii >
între orele 7—15. >
*>
SCOALĂ TEHNICĂ SANITARA ARAD f>
t>
bs cu secţ3ii în: Arad,"Timişoara, Lugo^ j, Rie.uşcliljljaV,.Î..ÎJ.JprJrvil.m!’ 'eşte Q\
j pentru anul şcoiar 1962/1963, absolvenţi ş
ţ ai şcolilor medii, la urm ătoarele profite: ţ
{ — a s i s t e n t m e d ic a l d e n t a r ^mixt^ }
— a s is te n t d e fa rm a c ie (mixt) J
ţ — a s iste n t d e igienă (băieţi) {
L — a s iste n t m edical (fete)
{ — asistent m edical de obstretică
| şi g in eco lo g ie (fete)
5 — a s is te n t d e ocrotire (fete)
5 —a s i s t e n t d e p e d i a t r i e ( f e t e )
{ — a s is te n t social (mixt)
^ — asiste n t m edical d e dietetică (fete) ţ
înscrierile se fac Sa: Arad B-dul !Republicii 77;^
\ Timişoara str. Gh. Dojja 27; Lugoj sfr. Gh. Deja 3 6 )
\ şi îa Keşifa fa secţia sanitară a oraşului pînă l a )
•. 25 septembrie a.c.
Direcţia regională 0. F. R. Timişoara
INFORMAŢIE
In scopul îmbunătăţirii graficului de circulaţie pentru tre­
nurile de călători, pentru perioada de orarii 1963/1934, Dir. re­
gională C.F.K. Timişoara organizează consfătuiri cu întreprinde. |
riîe şi instituţiile care folosesc serviciile de transport C.F.K.
Aceste consfătuiri vor avea loc la sediile R.C.M.-uriior du­
pă următorul program :
— La sediul K.C.M. Timişoara în ziua de 21. IX 962 ora 8,00
— La sediul K.C.M. Caransebeş în ziua de 22. IX 962 ora 8,00
— La sediul R.C.M. Arad în ziua de 19. IX. 962 ora 8,00
— La sediul K.C.M. Simeria în ziua de 20. IX. 962 ora 8,00
— La sediul R.C.M. Petroşani în ziua de 21. IX. 962 ora 8,00
Toate întreprinderile şi instituţiile sînt invitate a trimite
delegaţi competenţi la aceste consfătuiri. Aceştia vor aduce şi
tablouri numerice cave să cuprindă navetiştii pe staţii de desti­
naţie, precum şi orele de schimb ale muncitorilor în întreprin
deri.
De asemenea sînt invitaţi a lua parte delegaţi ai sfaturilor
populare raionale precum şi delegaţi aparţinînd organizaţiilor
sindicale din întreprinderi.
Toate propunerile privind îmbunătăţirea viitorului mers al
trenurilor de călători vor fi prezentate şi în scris.
Precizăm că, propunerile în legătură cu noul mers prezenta­
te ulterior acestor date, nu vor mai putea fi luate în conside­
rare.
Inîrsprmdarsa r s ţ p m lă da t î« ;io r t u r i auto
Hunedoara-Deva
RECRUTEAZĂ TIHER1 PERIRil ŞIOTA i
DE CSNOilCĂlDRI AUTO PR0FESI0RŞil t
Condiţiile ele admitere la ac. sfe cursur: s în î:
— v îrsfa în tre 17 şi ju m ă ta te şi 18 a m ;
) — absolvent al şcolii de 7 (8 ) ani;
— să nu f i su ferit nici o condamnare
Î Relaţii supSimentere se primesc de la foaie auf©- >
bazele subordonate I.H.T.A. Hunedoara - Deva.
î înscrierile se îac piuă ia data de 25 septem-)
<brie 1902. i
{