Page 55 - 1962-09
P. 55
Kr. ?4Ö5 DRU MV L SOCrÄTJRMVUJI pag. 3
3 z v x & a o tu w-«* n B m a s a m w ^ i& x z m m o x m s o M z tM M ü & tâ v n w x i
Sintern pregătiţi pentru Să fie recuperate pierderile
deschiderea invăţămîntului Directivele Congresului le acestor cauze s-au vă mite modificări pentru fo
al IH-Iea al P.M.R. trasea zut la sfîrşitul trimestru losirea lor în condiţii fo
de partid ză sarcini însemnate in lui I cînd planul produc restiere. nu a făcut acest
dustriei forestiere. Colec ţiei globale n-a fost înde lucru decît spre sfîrşitul
A naliza făcu tă de organizaţia politic şl profesional ridicat, Toate angajamentele Minereul auri tivele întreprinderilor fo plinit decît în proporţie trimestrului H.
n o astră asu p ra felului în care m ulţi dintre ei cu o bogată ex fer exlras de restiere au datoria să lup de 94,45 la sută, iar la
s-a d esfăşu rat învăţăiraîntul de perien ţă în m unca de p ro p a îndeplinite! minerii de la te pentru valorificarea su producţia marfă în propor O altă iaturâ negativă a
p a r t i d în a n u l 1961—19G2, n e -a g an d ist. cu,m s în t to v a ră şii L u E. M. Barza perioară a lemnului, să ţie de 94,17 la sută. La un activităţii economice a în
fost de u n m are folos p en tru dovic K risialy . lo a n P opa, Cor Cu cîteva luni în urmă, colectivul preocupare suficientă pentru îndepli este transportat realizeze producţie de ca asemenea bilanţ se adaugă treprinderii o reprezintă
p reg ătirea deschiderii noului an. nel R izopol şi alţii. Cei care cu funicularul la litate superioară şi la un suma de 271.000 lei defi depăşirea consumurilor
A ceasta, p en tru că, cunoscînd anul acesta p en tru prim a dată de muncă al şantierului de locuinţe nirea sarcinilor de pian, pentru exe uzina de prepa preţ de cost cit mai scă cit la preţul de cost.
lipsurile ce s-au m an ifestat, co au fost selecţionaţi ca p ro p a rare. zut. specifice de materie pri
m itetul de p artid a luat asem e gandişti, cum este tovarăşul in din Brad s-a angajat ca în luna august cutarea calitativă a lucrărilor. Astfel Aminteam mai sus de mă şi materiale. Bună
nea m ăsuri care să ducă la în giner G heorghe C onstantin, cu Foto: I. 7F.REK înfăptuirea acestor sar acţiunea unor factori su oară, numai la confecţio
lă tu ra re a lor, la asig u rarea bu scopul de a-i pregăti cit m ai te să predea un lct de 200 apartamen la multe din blocurile executate, ten- cini este nemţi Iocit le biectivi şi anume. Folosi narea lăzilor de fag s-au
nei desfăşurări a învăţăm întu- m einic, au fost propuşi să urm e gată de mecanizarea proce rea defectuoasă a mijloa consumat in plus peste
lui. A reieşit, de exem plu, că ze şi au u rm a t cursul de p re g ă te. Angajamentul luat n-a fost res cuielile sînt slab făcute, vopsitoriile sului de producţie, de fo celor de producţie mecani normele de consum admi
anul trecut din cauza neînscrie- tire a propagandiştilor de la losirea raţională a utilaje zate. Să exemplificăm. La se 52 m.c. cherestea de
rii şi n e re c ru tă rii la tim p a H unedoara. lor existente la capacitatea sfîrşitul semestrului I, pla fag. Depăşirea consumuri
cursan ţilo r şi propagandiştilor, lor de lucru. Răspunzînd nul de producţie la dobo- lor specifice la cherestea
în prim ele săptăm îni după în De asem enea, în anul trecut nevoilor mereu crescînide şi traverse cu 182 m.c.
ceperea cursurilor s-au m ani se in tim p la ca unii cu jsan ţi să ale economiei naţionale, rît şl secţionat cu fierăs buşteni au dus la încărca
festat lipsuri în ce priveşte frec nu vină p reg ătiţi la sem inarii. unele întreprinderi forestie traie mecanice a fost în rea preţului de cost cu
v en ţa şi nivelul lecţiilor p re d a N ecunoscînd la tim p această re din regiunea noastră au deplinit în proporţie de 27.000 lei. Asemenea exem
te. E rau cu rsan ţi care veneau situaţie, organizaţiile de bază obţinut succese de seamă numai 92 la sută, iar la ple pot fi citate încă mul
fă ră caiete de notiţe, alţii care interveneau eu întîrziere în lă în această direcţie. Mai e- despicat mecanic şi cojit te. Toate aceste cheltuieli
n u p artic ip a u fie p e n tru că m u rirea sau discu tarea celor xistă însă unele întreprin mecanic în proporţie de suplimentare au influenţat
n u cunoşteau ziua sau locul în cauză în ad u n ările generale deri care nu a.u o activi 23,4 la sută şi respectiv 86 negativ preţul de cost al
unde se ţin lecţiile, fie că înscrie, pentru a-i determ ina să priveas tate economică pe măsura la sută. Fierăstraiele me întreprinderii. Este adevă
rea lor se făcuse form al. B ine că cu m ai m ultă răspundere posibilităţilor de care dis canice, la doborît, au fost
înţeles, pe parcurs, com itetul de sarcin a rid icării nivelului lor pun. Să ne referim con folosite necorespunzătoi-, rat că în trimestrul II al
p artid , organizaţiile de bază, au politic şi ideologic. In scopul în cret la activitatea între anului şi în luna iulie, în
luat m ăsuri şi lipsurile au fost lă tu ră rii acestui neajuns, com i prinderii forestiere Orăş- in sensul utilizării lor mai treprinderea a recuperat o
în m are m ăsu ră lichidate. te tu l n o s tru de p a r tid a în cre. tie pe anul în curs. mult pe rămpile de încăr parte din pierderile înre
dinţat m em brilor săi sarcina care Ia secţionarea lemnu gistrate. Acesta nu e de-
De data aceasta, în organiza de a răsp u n d e de cite 1-2 cercuri întreprinderea are ca lui rotund. Ele nu au fost cit un prim pas pe calea
ţia n o astră s-au creat condiţii de în v ă ţă m în t şi de a aduce la sarcină să realizeze anul introduse în parchetele fo
ca învăţăm întul de p artid să cunoştinţa organizaţiilor dc acesta, prin reducerea restiere unde puteau da un îmbunătăţirii activităţii e-
se desfăşoare în bune condi- bază felul cum se preg ătesc preţului de cost, economii randament mult mai mare. conomice.
ţiu n i c h ia r din p rim a zi. C om i cursanţii din cercurile de caro de 1.259.000 lei. Care este Tot pe această linie se în
tetu l de p artid , cu aju to ru l to răsp u n d . La fel, b irourile orga situaţia în prezent ? La scrie şi folosirea neraţio Conducerea tehnico-ad-
varăşilor de la cabinetul orăşe nizaţiilor de bază au prim it sar sfîrşitul a 7 luni de activ nală a îunicularelor. De e- ministratlvă a întreprin
nesc de partid, au stabilit for cina să ia legătura cu p ro p a vltate, întreprinderea ra xermplu, în primul trim es
m ele de învăţăm înt, iar organi gandiştii şi să se intereseze portează o nerealizare la tru.. funicularul „Mineciu“ derii şi comitetul de partid
zaţiile de bază în d ru m ate şi con după fiecare lecţie sau sem inar, preţul de cost în valoare trebuia să transporte 5.257 au datoria de a acorda
tro late perm anent au organizat cum se p rezin tă to v arăşii din m.c. buşteni din care a mai multă atenţie activită
com isii care au trecu t din tim p o rg an izaţiile lo r la c u rsu ri şl de Î65.000 lei. De unde pro transportat numai 2.900 ţii de producţie, să lichi
la înscrierea cursanţilor pe baza cum îşi însuşesc m aterialu l p re vine acest deficit ? m.c. deze de urgenţă toate lip
d iscu tării cu fiecare în p a rte şi dat. In acest fel, organizaţiilo surile ce mal persistă, să
ţin în d u -se cont de p re g ă tire a şi vor cunoaşte la tim p eventua. In primul trimestru al Nerealizarea planului la asigure îndeplinirea ritmi
dorinţa lor. Acum, cursanţii în lele n eaju n su ri şi vor p u te a să anului activitatea multor funiculare a fost pricinuită că a pianului de produc
n u m ă r de p e ste 300, ca re s-au in terv in ă p e n tru a le în lătu ra. parchete forestiere a fost ţie la toţi indicii.
în sc ris la cele 14 cercu ri (4 redusă din cauza zăpezii şi de aprovizionarea nerit-
cercuri de studiere a S tatutului P rin m ăsurile luate pînă mari ce s-a menţinut timp inică cu material lemnos a In timpul care a mai ră
P.M .R., 4 cercuri de curs seral acum , organizaţia n oastră este îndelungat. Acesta este u- staţiilor de încărcare. Da mas pînă Ia sfîrşitul anu
anul I şi II, 4 cercuri de studie p re g ă tită să în ceap ă noul an în nu! din factorii obiectivi ai că planul semestrial la lui colectivul de muncitori,
re a Isto riei F.M .R. an u l I şi II, învăţăm întul de partid şi avem neîndeplinirii planului. Al tractoare a fost realizat în tehnicieni şi ingineri a
u n cerc de econom ie p o litică şi convingerea că se va desfăşura doilea factor, de natură proporţie de numai 38 la întreprinderii forestiere O-
altu l de econom ie concretă), cu în cele m ai b une condiţii. subiectivă, îl constituie fo sută, vinovată se face con răştie va trebui să depună
n o sc n u n u m a i zilele în c a re so losirea neraţională a uti ducerea întreprinderii, ca toate eforturile pentru1
vor ţine lecţiile şi sem inariile, L A M SL A V KESKS5S1 lajelor din dotare. Efecte re deşi cunoştea că trac
ci şi sălile respective. secretar al comitetului de partid toarele au nevoie de anu recuperarea pierderilor şi
realizarea sarcinii de re
Ca propagandişti au fost se de la IJ.R.U.M. Petroşani ducere a preţului de cost.
lecţio n aţi to v arăşi cu un nivel
CONSTANTIN BUŞINSCHI S. TRUTĂ
responsabil cu propaganda
pectat decît parţial. tîmplăriilor sînt grosolan executate, ------------------------- ¦¦¦ - • - - s - - - Mllllll!!!!! ¦ ." := ~ . ~ = ----------------------------
şi agitaţia
Pentru oamenii muncii din Brad au lipsite de gust. In această situaţie
fest predate doar 160 de apartamente, se găsesc tocmai blocurile B3 şi C20 Un constructor al Hunedoarei noi
rămînînd 40 apartamente, ce urmează care totalizează 40 de apartamente.
a fi terminate în zilele acestea. Care Aceste două blocuri trebuiau exccu-
să fie cauzele ce au determinat ne- tate şi predate conform angajamen P ronunţînd num ele oraşului care o conduce. S în t mii de diţiiîe de în v ăţătu ră. De m aşini
H unedoara, vedem, parcă, se apartam ente. La fiecare a p a rta de şlefuit m ozaic nici pom enea
La o adunare generală respectarea angajamentului? Analizînd tului în luna august. Tocmai din cau m eţe furnale, chipuri scăldate m ent a lucrat ca Ia prop riu l lă. T otul se făcea m an u al. Acum
felul în care s-a desfăşurat activi ză că meşterii Ianoş Coloman (de în lum inile flăcărilor de la cup său a p a rta m e n t. B ăieţii xlin b ri aveţi condiţii cum noi pe vre
tatea pe şantier, se constată că aici la blocul B3) şi Victor Bodoroncea toarele M artin, blum uri incan gada lui au în v ăţat o d ată cu m uri nici să visăm n u în d răz
(de la blocul C20) nu au urmărit cu descente într-xm co n tin u u d u te- m eseria de m ozaicar şi ce în neam . M anualele p en tru m ozai
vino pe rolele stru n ite de mîini seam nă m îndria profesională — cari, p e n tru betonişti, vin în
A devenit o tradiţie ca in ca poarte un tînăr în societate", s-a lucrat defectuos, neorganizat. Din atenţie executarea în termen şi ca agere. A ceste im agini 'ap ar în să calitatea lucrărilor. Deseori Pă sprijinul vostru. N um ai să vreţi
drul adunărilor generale U.T.M. iar tov. Elena Bodea, recenzia pe fundalul a sute de blocuri sărelu ie sp u n e a că tre b u ie să să în v ă ţa ţi. Şi eu din ce ştixi vă
romanului „Tînăra Gardă“. Şe partea fostului şef de şantier, Nicu litativ a lucrărilor, angajamentul nu noi, m oderne, !a balcoanele că m uncească în aşa fel îneît ori îm părtăşesc eu drag, pentru ca
de la sectorul III al E.M. Vul ful de brigadă Valerian Ţărînă, ro ra ne m tîm pm ă feţe zîm bitoa- cine vede lu crarea să s p u n ă : şi de rodul m uncii v o astre se
can, ordinea de zi să cuprindă vagonetarii Iosif Bejan, Con Iordache nu ? existat o preocupare a putut fi respectat. Nici acum, cînd rc. A partam ente confortabile, „Da, asta a fost făcută de un b u c u r ă m xincîtox’ii. A ţi s t a t v re o
stantin Matache şi alţii, se nu termenul este depăşit cu 20 de zile, lu m in o a s e , e le g a n te . Sn ele lo c u om care-şi cunoaşte m eseria. d a tă să-i u rm ă riţi pe cei ce se
.. şLnia.teiîale. de educaţie. De cu. susţinută de a organiza munca pe 4 nu se observă o preocupare susţinută iesc cei ce plăm ădesc oţelul, E ste xm a r tis t în felul Iui !“. Nu urată în apartam entele lucrate
rîn d 'ttteffiî$tiî de aici s-au adu mără printre cei care au fost precum şi cei ce au făcu i ca pe de voi ? î n c e r c a ţ i s ă o f a c e ţi lţ
nat să discute activitatea a 6 şantier. Muncitorii lucrau fără să cu pentru urgentarea remedierilor ce mai locul unde nu e ra nim ic să vă m ira ţi! A ceastă m eserie
tineri care au solicitat să fie primiţi de curînd în rîndurile crească oraşul şi giganţii de A tunci cînd veţi auzi excîaraîn-
primiţi în organizaţie. Cu acest noască sarcinile de plan ce le reve sînt necesare. cere ochi ager şi u n deosebit
organizaţiei U.T.M. oţeî-beton, m uncitori, construc sim ţ pentru a rta decorativă, dxx-se „E m in u n a t a p a r t a m e n t u l
prilej a fost prezentat de către neau. Acest lucru s-a întîmplat şi din Datorită faptului că unele lucrări tori.
utemistul Constantin Popescu N. ROVENTĂ p en tru gam a crom atică. M ulţi nostru o să sim ţiţi din plin
referatul „Cum trebuie să se corespondent cauză că cei din conducerea şantieru au fost slab executate şi comisiile dc U ndeva in tr-a n u l din m iile de din cei p e ste 150 de m ozaicari
răsp lata străd an iei, a m igalei
lui nu au analizat periodic felul cum recepţie au refuzat primirea aparta ap a rta m e n te locuieşte şi Con pe care i-a calificat din anul
se, munceşte pe şantier, cifrele de plan mentelor, a fost necesară întocmirea stantin Păsărelu. şeful unei bri 1349, de cînd a venit la H une voastre şi nu o să vă m ai su
nu au fost defalcate pe lucrări, pe unei brigăzi care să se ocupe de în găzi de m ozaicari. O bună p a r doara, lucrează cu el în brigadă. pere dojana m ea pentru că m o
zaicul este p u ţin o n d u lat“.
Simpozion literar-muzicaî echipe şi chiar pe oameni. Tot atît lăturarea tuturor lipsurilor. Pentru a- te din biografia lui este legată A lţii sîn t Ia alte şa n tie re m ari.
de adevărat este că nici din partea ceste lucrări T.C.M.M. Brad a fost B rigada Iui C o n stan tin P ă să
de istoria oraşului m uncitoresc. Cu to ţii însă îi preţuiesc a ju to relu lucrează cu aceeaşi dragos
O dată cu începerea noului an La pregătirea simpozionului maiştrilor şi a şefilor de loturi nu nevoit să cheltuiască în plus pînă în C onstantin P ăsărelu este un rul pe care I-axj p rim it atu n ci
şcolar, la Şcoala medie ,,J.' K3. şi-au dat concursul elevii anu a existat o preocupare suficientă în prezent suma de 50.000 lei, sumă care cînd au în v ăţat m eseria. 8ntr-o te ca şi şeful ei. De la el au în
Komenscky“ din Deva au fost lui V, conduşi de diriginta prof. ceea ce priveşte urmărirea volumu grevează preţul de cost. Iată aşadar om entuziast, m odest ; îţi vor
reluate activităţile cultural edu Maria Bivolaru şi corul şcolii lui de lucrări. S-a constatat multă unde duce lipsa de control a muncii, zi Ie s p u n e a : „A stăzi e s te cel v ăţat m ozaicarii să p u n ă Inte
cative. condus de prof. Ion Munteanu. comoditate în privinţa urmăririi cu unde duce delăsarea şi lipsa de răs beşte cu m îndrie despre m eseria
lui. în H unedoara nouă există m ai uşor lucru să înveţi o m e resele colective m ai p resu s de
Astfel, în ziua de 16 septem PETRE BORA rigurozitate a lucrărilor, conform gra pundere pentru lucrările executate. serie. Pe vrem ea cînd eu eram orice.
brie a.c. a fost prezentat mon doar două blocuri la care nu a
tajul literar — muzical „Parti M1RON SIMEDREA ficelor dc lucru stabilite. Nici din Faţă de această stare de lucruri lu c ra t şi el. Şi a c e a sta deoarece ucenic, m eseria se fu ra. A tunci, D espre to a te acestea ap vor-
dului să înălţăm ctatări“. elevi anul V cînd ţa ra era condusă de b u r
partea muncitorilor nu a existat o noua conducere a grupului T.C.M.M. a fost trim is să lucreze un tim p ghezie. cei ce vroiau să înveţe bit com uniştii atunci cînd l-au
în altă p a rte . La celelalte. Ia
din Brad sub îndrumarea şi controlul m eseria erau salahori. Spinarea prim it pe şeful brigăzii de m o
toate, m ozaicul a fost lucrat sub
organizaţiei de partid va trebui sâ ia în loc de m a c a ra le, b ă ta ia în zaicari, C onstantin P ăsărelu, di
în d ru m a re a Iui, de b rig a d a pe
grabnice măsuri de înlăturare a lip Ioc de s fa tu ri — a ste a era u con- rect în rîndurile m em brilor de
p a rtid .
surilor semnalate, pentru a putea în
C. DUMITRU
deplini angajamentele luate şi sar
cinile ce le stau în faţă.
A. OARGÄ
O iniţiativă ©are trebasle ©ntfragă CONŞ TU€ i
Iniţiativa de a ridica toate gadă. Organizată astfel munca, fii de brigadă nu au lucrat în C azul O ppenheim er, care a va groaznicei arm e de d istru m ânui p o te n ţia l“, cu m l-a ca războiul ca una din form ele
brigăzile la nivelul celor frunta succesele nu puteau să nu se deajuns cu oamenii, nu le-au posibile ale d ezvo ltă rii u m a
şe dă rezultate bune, contribuie arate. Brigăzi care cu cîtva timp stimulat resursele şi iniţiativele. zg u d u it A m erica în vrem ea în gere în m asă, deoarece şi-a d a t lific a t a g en tu l F.B.I. p e O p p en ne“.
la îndeplinirea sarcinilor de în urmă erau sub plan, au Faptul e dovedit de cele arătate
plan. La multe din exploatările ajuns ca astăzi nu numai să-şi mai s u s : cu acelaşi oameni, flo ririi M acchartysm ului este seam a că folosirea ei ar face heim er, s-a m a n ifesta t prin a- C om parind da te oficiale a-
miniere din regiune, această ini îndeplinească planul, dar chiar dar bine organizaţi la locul de m ericane şi decla ra ţii com pe
ţiativă a prins rădăcini adinei, să-l depăşească. De exemplu, în muncă, minerii care le-au pre în fă ţişa t p e bază docum entară m ilioane de victim e. In cursul ceea că a fo st „ tim p îndelungat tente, p u blicistu l Jaroslav Pu-
brigăzile rămase în urmă sînt luna august au fost preluate luat au obtinut însemnate rezul tilc fa ce lu m in ă In tr-u n d o m e
preluate de cei mai buni şefi de de către fruntaşi 7 brigăzi. Toa tate. Pentru ce atunci această de publicistu l ceh Jaroslav Fu d e z b a te r ilo r , O p p e n h e lm e r a a b o n a t“ la z ia r u l „ P e o p le ’s niu de seam ă al ra p o rtu lu i de
brigadă şi adu~e în scurt timp te cele 7 brigăzi şi-au realizat iniţiativă nu este şi mai mult tile. C h ip u l in c h iziţie i m o d ern e forţe p e plan m ondial, şi anu
la nivelul celor fruntaşe. De şi depăşit planul. Astfel, iosif extinsă ? In cadrul exploatării care a a d u s la su p ra fa ţă cele declarat: „Am convingerea că W orld“, că acorda a ju tor gre m e. al în tîie tă ţil în construirea
modul cum este organizată bri Iovan. a reuşit cu fosta bri sînt destui fruntaşi în produc- m ai josnice procedee de rep ri bom bei cu hidrogen. P rim a ex
gada, de munca ei de zi cu zi gadă a lui Sabin Circu să rea ţie, oameni pricepuţi în organi m are a celor ce nu se confor bom bele atom ice şi cu hidrogen viştilor, că a în fiin ţa t in C ali perienţă sovietică a fo st efec
depinde realizarea indicilor de lizeze o importantă depăşire a zarea muncii, care ar putea să m ează ideilor oficiale se auto- tu a tă la 12 a u g u st 1953, adică
plan, bunul mers al producţiei. planului. înainte de preluare dea un ajutor brigăzilor răma dem ască în toată hidoşenia sa. nu trebuie să con stitu ie p ă rţi fornia o „asociaţie a profesori cu o ju m ă ta te de a n în a in te ca
Această valoroasă iniţiativă a brigada nu-şi realiza planul. Şe se în urmă. In ultimul timp co. C reatorul bom bei atom ice R o S ta tele U nite să fi o b ţin u t un
stat mereu în centrul atenţiei ful de brigadă Nicolae Ciucaş, a mitetul de partid a recomandat bert O ppenheim er nu este un co m p o n en te ale p o litic ii m o n lor“ şi că s-a in tîln it in 1938 astfel de rezu ltat. Iată deci cit
organizaţiilor de partid de la ex reuşit să obţină cu brigada pre conducerii exploatării ca în toa sîn t de absurde acuzaţiile „de
ploatări. care au îndemnat pe luată de la Pascu Bota o depă te brigăzile să fie încadraţi erou, un lu ptător îm potriva ne diale. Problem a dacă se poate cu A ndré M alraux, care pe a- spionaj“ în baza cărora au fost
cei mai buni şefi de brigadă să şire simţitoare a planului. Sînt membri de partid care să răs d rep tă ţii sociale, ci m ai de gra condam naţi num eroşi cetăţen i
preia brigăzile rămase în urmă. mândri de rezultatele brigă pundă de bunul mers al produc um bla cu lum inarea aprinsă in tunci „făcea a g ita ţie p en tru am ericani n evinovaţi. T otodată
oameni fruntaşi la locul de zilor preluate şi tovarăşii ţiei. De asemenea, conducerea bă un om de ştiin ţă d isp u s la trebuie relevată consecvenţa cu
muncă şi buni organizatori. Avram Rovinar. Gheorghe Mun întreprinderii nreconizează ca orice com prom is, dar fa p tu l că ju ru l unui bu toi cu pu lbere nu Spania roşie“, iar a stă zi este care U niunea S ovietică s-a p ro
tean. Constantin Bota şi alţii. Ia unele brigăzi rămase în urmă a avu t îndrăzneala să-şi m ă r n u n ţat şi se pronunţă pentru
Şi la E.M. Barza a prins viaţă In felul acesta a crescut şi cîş- să repartizeze ca sef de brigadă turisească unele idei neconfor- trebuie să fie obiectu l, unei m em bru al guvernului lui de înfăptuirea dezarm ării genera
iniţiativa preluării conducerii tigul muncitorilor. Oamenii din pentru o perioadă de timp, un m iste a fo st suficient pentru le şi totale, deşi deţin e o su
echipelor rămase în urmă, de brigada lui Iosif Iovan au cîş- maistru, care. pe lingă faptuf în depărtarea sa din lăcaşul d isp u te p o litice“. P entru a-l G aulle. perioritate de necontestat. Nu
mineri fruntaşi. Pînă în prezent tigat în luna august cu 27 la că va organiza judicios munca, ştiin ţei am ericane, căreia i-a este greu de im aginat ce direc
la această exploatare au fost sută mai mult ca înainte de pre. va ajuta la i bogăţirea cunoş adus glorie. com prom ite pe acest om de încercarea de a înăbuşi gla ţie ar fi luat relaţiile in tern a
preluate de către fruntaşi în luare, cei din brigada Ii Nico. ţionale, dacă reprezen tan ţii
producţie 37 de brigăzi rămase lae Ciucaş cu 29 la sută mai tinţelor nrofesionale ale mun îm p o triva lui O ppenheim er ¦ştiinţă, agen tu l sul oam enilor m o n o p o lu rilo r S.U'A. a r fi p u
mult, oamenii lui Gheorghe nu a ex ista t nici o probă m a tu t conta pe un avans în ceea
in urmă. Aceştia au trecut la o Muntean cu 16 la sută mai citorilor. îi va ajuta în însuşirea terială incrim inatorie. căci a lt F. B. I., B oris cin stiţi din A m e ce p riv e şte cele m ai pu tern ice
mult. arm e de distrugere in m asă.
nouă organizare, mai bună. a tehnicii noi. Aceste măsuri tre m interi — după cum a recu 1 1 1 1P ash , a p re ze n - rica p e care „ca
Dar la E.M. Barza mai sînt zul O ppenhei „C on ştiin ţa“ descoperă în fa
brigăzii, la o distribuire judi brigăzi care încă uu îşi îndepli buiau să vină mai demult. As- noscut unul din acuzatorii săi t a t s te n o g r a m e Sinii fit *L St ţa cititoru lu i odiosul m eca
nesc planul. In luna august. 20 şi benzi de m ag nism al coruperii şi rep rim ă
cioasă a sarcinilor de producţie. la sută din brigăzi nu şi-au rea tăzi, exploatarea nu ar fi avut - el nu ar fi fost chem at în m er“ era desti rii oam enilor de ştiin ţă în
lizat sarcinile de plan. De ce ? S.U.A. şi caracteru l p rim e jd io s
S-a pus un deosebit accent pe Pentru că munca în aceste bri atîtea brigăzi rămase în urmă. ţa ţa C om itetului âe secu rita netofon lip si nat să-i in tim i al folosirii cu precădere a
găzi a fost slab organizată, şe te al C om isiei p en tru energia ştiin ţei in lum ea ca p ita listă
folosirea la maximum a celor Se impune deci ca o sarcină de a to m ică a S.V.A.. ci trim is în te de vreo valoare pen tru ju s deze a fo st recunoscută de Le pen tru perfecţionarea arm elor
ju decată sub acuzaţia de tră aducătoare de m oarte.
480 minute de lucru, pe asigu primă urgentă în faţa comite dare, şi l-ar fi aştep ta t exe tiţie, dar dovedind urm ărirea w is Strauss, m em bru şi u lteri
cuţia pe scaunul electric. U ni Z. FLOR-EA
rarea ritmicităţii procesului de tulu} de partid, a comitetului c a „ v in ă “- ce i se im p u tă lu i perm anentă, zi de zi şi n oapte or preşedin te al C om isiei p en
O ppenheim er a tît^ ă e către dr.
producţie. Respectarea înălţi sindicatului şi a conducerii ex E dw ard Teller, c it si de Lewis de noapte, a fiecărei m işcări tr u e n e r g ia a to m ic ă . FA se
Strauss. care am ină oi îşi d is a savantului. Chiar o convorbi plingea: „,N u-i vorba num ai de
mii coamelor, armarea bună a ploatării, să ia măsuri concre pută paternitatea bom bei a-
m ericane cu hidrogen, este că re a lui O ppenheim er cu ge O ppenheim er, ci de ceva cu
abatajului, conform normelor, te, să găsească la timp cele mal s-a ridicat, din îndem nul p ro
priei sale conştiinţe, im potri- neralul E isenhow er, pe atu n ci m u lt m ai prim ejdios... Cazul
asigurarea din timp cu utilajele bune soluţii pentru ca in scurt com an dan t al fo rţe lo r N .A.T.O., p e care îl exam in ăm co n stitu ie
şi uneltele necesare, au fost timp toate brigăzile să fie la a fo s t în re g istra tă de F.B.I. in d o va d a u n ei r ă zv ră tiri desch ise
alte măsuri care au stat în cen nivelul celor fruntaşe. secret pe o bandă de m agn eto a in telectu alităţii noastre îm
trul atenţiei noilor şefi de bri. GH. SUCIU fon. Pash a declarat: „Fiecare p o triva p ro p riei societăţi. Aces-
pas al lui ne era cunoscut, fie ta -i pericolul, dom nilor“.
care scrisoare citită, fiecare La an tipod, în „C onştiinţa“
convorbire telefonică in tercep se prezin tă singur un om de
ta tă , fiecare în tîln ire verifica ştiin ţă care şi-a leg a t p in ă la
tă şi stu diată“. capăt destinul de profitorii
D in acuzaţiile form u late îm cu rsei în arm ărilor cu bom ba
potriva lui O ppenheim er reie A şi H. E ste vorba de dr. T el
se că orice am erican poa te fi ler, care, p lin de ură, con dam
trim is in închisoare sub în vi nă faptu l că „oam enii sînt
atraşi de pacifism deoarece
nuirile cele m ai absurde. „D uş- sîn t in capabili să înţeleagă
4 .^ « . «W'i. •*>. 1*. ^ «tk- «v tv 4V. 'fe. M* '44, •«*. 1». «b. -I %Ch-;-*.ţi* «to- ^ ^ ^8*.
