Page 56 - 1962-09
P. 56
pag. 4 ’DRTtMUÜVOVmnsMfflM Np. 240 5
Vizita delegaţiei de partid şi guvernamentale ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE ŞT IR I ULTIMELE Ş T I R I
a R. D. Germane în ţara noastră
Recepţie ia Palatul Consiliului de Miniştri
(Urmare dm pag. l-a) ţările de democraţie populară In încheiere tovarăşul Walter
Pe vremuri, se vorbea în Ger se constată o apropiere rapidă Ulbricht a toastat în cinstea glo C 'H 'E .ft.s Şesiisafa E m i s i e i Declaraţia agenţiei TASS
mania şi in celelalte ţări ale ca în dezvoltarea industriei socia riosului Partid Muncitoresc Ro p e rm a n e n te p e n ir a ©©n&traiGţsi
pitalului monopolist, ca să spu liste, a agriculturii şi a ştiinţei. mîn şi a primului secretar al în legătură cu tratativele dintre
nem aşa, „de sus" despre ţările C.C. al partidului, preşedinte BERLIN 18 (Agerpres). blemele activităţii sale viitoare
balcanice. Dar cine vizitează Republica Democrată Germa lui Consiliului de Stat, tovară- După cum transmite agenţia îndreptată spre lărgirea divizi preşedintele de Gaulie
astăzi Bucureştiul, capitala Ro- nă — a spus mai departe to şui Gheorghe Gheorghiu-Dej ; A.D.N., intre 13 şi 15 septembrie unii internaţionale socialiste a
miniei noi, socialiste, este pă varăşul Walter Ulbricht — a a avut loc la Berlin cea de-a muncii, precum şi spre coor şi cancelarul Adenauer
truns de bucurie faţă de minu creat o barieră împotriva mili In cinstea guvernului Repu 9-a şedinţă (extraordinară) a donarea planurilor de dezvolta
nata operă constructivă a tarismului German. Fără fermi blicii Populare Romine şi a pre Comisiei permanente pentru re a industriei construcţiilor MOSCOVA 18 (Agerpres). - mentărij paşnice cu Germania şi pen
poporului romîn. Poporul ro- tatea Republicii Democrate Ger şedintelui Consiliului de miniş construcţii a Consiliului de ’A- şi a industriei materialelor de Guvernul sovietic a autorizat agen tru a-şi uni şi mai mult eforturile In
mîn, care a fost subjugat şi în mane. ca bastion al păcii, şi tri, tovarăşul Ion Gheorghe jutor Economic Reciproc. La construcţii. Au fost adoptate ţia TASS să dea publicităţii o decla vederea intensificării luptei împotriva
robit timp de secole de clasele fără unitatea dintre Republica Maurer ; şedinţă au participat delegaţiile hotariri în problemele organiza raţie în care se arată că discursurile oricăror propuneri îndreptate spre o
dominante, exploatatoare, a des Democrată Germană cu Uniunea R.P. Bulgariei, R.S. Cehoslovace, torice, precum şi cu privire la publice ale lui de Gaulle în Germania astfel de reglementare“.
făşurat, după eliberare, forţe Sovietică şi cu celelalte state In cinstea poporului frate ro R.D. Germane, R.P. Mongole, perfecţionarea continuă a cola occidentală, tratativele lui cu cancela
uriaşe şi a arătat înalta sa ca membre ale tratatului de la Var mîn, căruia ii urează din toată ri1! Adenauer şi comunicatul lor comuti Gercurile guvernante tranceze, ac-
pacitate de a rezolva transfor şovia, imperialismul vest-ger- inima noi succese. R.P. Polone, R.P. Romine, R.P. borării economice şi tehnico- „nu lasă nici o îndoială că avem dc-a cepiînd crearea „axei Bonn-Paris",
marea socialistă a ţării. Numai man ar fi provocat deja noi face cu o cirdăştc îndreptată spre în nutresc în taină speranţa că vor reuşi
în condiţiile orînduirii socialis conflicte care ar fi dus la răz In nurrrne ,<••>.rior misiunilor Ungare şl U.R.S.S. ştiinţiîice in domeniul construc cordarea situaţiei internaţionale, spre să ocupe un Ioc de frunte în această
te, sub conducerea partidului boi. diplomatice aflaţi la recepţie, intensificarea cursei înarmărilor". uniune milifaristă, să obţină pentru
marxist-leninist al clasei mun ambasadorul R.P. Polone la Bu După cum se arată In comu ţiilor a ţărilor membre ale tn declaraţia agenţiei TASS se arată Franţa un rol conducător în lumea ca,
citoare — Partidul Muncitoresc întărirea multilaterală a Re cureşti Janusz Zambrovvicz a că vizita oficială a lui de Gaulle în pjtalistă.
Romîn — a fost posibil să se ri publicii Democrate Germane şl toastat pentru noî succese nicat comisia a examinat pro- C.A.E.R. R.F.G. a demonstrat că „în prezent
mai ales consolidarea economiei ale popoarelor Republicii Popu cercurile guvernante franceze şi vest- „Oricare ar fi planurile politicieni
dice întreprinderi moderne in sale au o deosebită importanţă lare Romine şi Republicii De La Viena ; D eschiderea conferiR fei generale germane nu numai că nu ascund orien lor francezi, soarta lor în „axa Bonn-
dustriale în domenii hotărîtoare, în vederea asigurării păcii. mocrate Germane, în sănătatea tarea duşmănoasă a blocului lor faţă Paris" este de a se tîrî în coada par
care ating nivelul mondial ca de preşedintelui Consiliului de a A genţiei internationale pentru de Uniunea Sovietică, ci, dimpotrivă, tenerului lor vest-german, mai puter
exemplu în industria chimică, in Cu bucurie şi satisfacţie pu Stat al R.P. Romine, tovarăşul o scot în relief în fel şi chip". nic şi mai rapace, de a se lăsa con
industria siderurgică şi in alte tem constata că desfăşurarea vi Gheorghe Gheorghiu-Dej, a pre energia atomică Declaraţiile cu privire Ia „pericolul duşi de revanşarzii de pe malurile Ri
ramuri industriale. Faptul că zitei noastre în frumoasa dv. pa şedintelui Consiliului de Stat al sovietic“ la care a recurs dc Gaulle în nului".
ţăranii s-au unit cu ajutorul cla trie socialistă a confirmat în Republicii Democrate Germane, VIENA 18 (Agerpres). fie aprobată de participanţii la R.F.G. i-au fost necesare „pentru a
sei muncitoare în gospodării co mod impresionant că oamenii tovarăşul Walter Ulbricht, pen- conferinţă sînt incluse 25 de camufla într-un fel oarecare esenţa a- Actuala politică de cîrdăşie între cer
lective şi au creat prin aceasta muncii din Republica Populară tru pace în lumea întreagă. La 18 septembrie în palatul puncte dintre care principalele gresivâ a planurilor proiectate". curile conducătoare franceze şi milita-
premiza de a putea aplica teh Romînă sînt solidari şi se simt Hoîburg din Viena, s-a deschis sînt: programul activităţii şl „Aceste planuri constau de fapt în riştii vest-germanî „nu promite nimic
nica, ştiinţa şi organizarea mun legaţi de Republica Democrată Recepţia s-a desfăşurat mtr-o cea de-a 6 -a conferinţă gene bugetul A.I.E.A., precum şi ale aceea ca pe baza „axei Bonn-Earis“ să bun moi Franţei, nici cauzei întăririi
cii în agricultura socialistă, con Germană. atmosferă de caldă prietenie. rală a Agenţiei internaţionale gerea consiliului guvernatorilor se înjghebeze o grupare politico-mili- păcii“.
stituie un eveniment de impor pentru energia atomică (Â’.I.E.A.) acestei organizaţii.
tanţă istorică. (Agerpres) la care participă reprezentanţii Actuala înţelegere militară interve
a peste 70 de ţări membre ale In şedinţa din 18 septembrie nită între cercurile conducătoare fran
Toate întîlnirile şi convorbirile ßorstinuarsa sonvorbirilor oficiáis acestei organizaţii. La conferin a conferinţei au fost alese or ¦
noastre, tot ceea ce am văzut,
în după-amiaza zilei de 18 ne, condusă de tovarăşul Gheor
ne-au dat convingerea că intre septembrie au continuat la Pa ghe Gheorghiu-Dej, şi* R.D. Ger
latul R.P. Romine convorbirile mane, condusă de tovarăşul
Walter Ulbricht.
dintre delegaţiile de partid şi
guvernamentale a R. P. Romî- (Agerpres)
ţă asistă numeroşi oaspeţi şi ganele de conducere. Ca preşe tară în Europa occidentală pentru pre ceze şi vest-germane confirmă încă o
A 17-a sesfyr&e a Âdunăriî G enerale fn subcomitetul pentru reprezentanţi ai presei. dinte a fost ales în unanimi gătirea a tot felul de aventuri împo dată necesitatea imperioasă şi ur
interzicerea experienţelor La lucrările conferinţei parti
tate reprezentantul Ghanei —- triva U.R.S.S. şi altor state iubitoare genţa însănătoşirii radicale a situaţiei
cu arma nucleară cipă o delegaţie a R.P. Romine
a O . !SL U„ ş i. a în s e ^ y t l y c r ă r i l e condusă de acad. Horia Hulu dr. Robert Baffour, iar ca vi de pace“. în Europa pe calea încheierii tratatului
NEW YORK 18 (Agerpres). venţei pentru interzicerea folo GENEVA 18 (Agerpres). T A S S bei. directorul institutului de cepreşedinţi — reprezentanţii In timpul discuţiilor şi întîlnîrilor de pace german şi a normalizării pe
In după-amiaza zilei de 18 sirii armei nucleare şi termonu transmite: fizică atomică din Bucureşti. U.R.S.S., Angliei, Austriei, lor. preşedintele de Gaulle şi cancelarul această bază a situaţiei din Berlinul
septembrie s-a deschis la New cleare. Canadei, Chile, Japoniei, Indie! Adenauer „au făcut totul pentru a crea occidental.
York a 17-a sesiune a Adunării
Generale a O.N.U. Şedinţa a fost Uniunea Sovietică a propus, La şedinţa din 18 septembrie a La deschiderea conferinţei au şl Tailandel. noi bariere şi oprelişti în calea regls- Guvernul sovietic a reafirmat din nou
deschisă de Mongi Siim (Tuni de asemenea, să se înscrie pe subcomitetului pentru interzicerea ex fost de faţă cancelarul federal l ’is că „ar dori să rezolve problema re
sia), preşedintele precedentei se ordinea de zi a Adunării Gene perienţelor cu arma nucleară nu s-a A. Gorbach şi membri ai gu glementării paşnice cu Germania pe
siuni a Ajdunării. rale problema restabilirii drep înregistrat nici un progres în trata vernului Austriei.
Sesiunea actuală urmează să turilor legitime ale Republicii tive din cauza poziţiei reprezentan Tezele Com itetului administrativ calea unei înţelegeri cu toate statele
examineze probleme importante Populare Chineze la O.N.U. şi Pe ordinea de zi preliminară interesate".
ca problema dezarmării, tradu problema convocării unei confe ţilor puterilor occidentale. Discursu a conferinţei care urmează să
cerea în viaţă a Declaraţiei cu rinţe internaţionale pentru pro al partidului E. D. A. „Dar dacă puterile occidentale vor
privire !a acordarea indepen blemele comerţului. Adunarea rile reprezentantului S.U.A., Ch. Stel-
denţei ţărilor şi popoarelor co Generală trebuie, de asemenea, ATENA 18 (Agerpres). — problemelor internaţionale se continua să se opună lichidării rămă
loniale, propunerea Uniunii So să aleagă membrii unei serii de le, şi a delegatului Angliei, Smithers, Ziarul „Avghi“ a publicat te subliniază că reluarea experien şiţelor celui de-al doilea război mon
vietice cu privire la retragerea zele Comitetului administrativ ţelor nucleare în Cosmos, orga dial, atunci Uniunii Sovietice şi celor
trupelor străine din Co organe de conducere a O.N.U., care nu au făcut decît să repete de al partidului Uniunea democra lalte state care se situează pe poziţia
reea de sud, propunerea cu pri tă de stingă (E.D.A.) în legătură asigurării păcii şi securităţii în Eu
vire la convocarea unei confe inclusiv secretarul general. claraţiile lor anterioare, au demon D e z m ă ţu l r a sist cu Congresul al H-!ea al parti nizarea de provocări in Berli ropa, nu le va rămîne nimic altceva
rinţe în vederea semnării con- dului care va avea Ioc în curînd. de făcut decît să încheie tratatul de
In şedinţa din 18 septembrie, strat o dată mai mult dorinţa lor în S.U.A. nul occidental, reluarea zboru pace cu Republica Democrată Germană
Trăsătura caracteristică a pe cu toate consecinţele care decurg dm
Zafrullah-Khan (Pakistan) a de a transforma activitatea subcomi WASHINGTON 18 (Agerpres).,— rioadei de trei ani dintre primul rilor de spionaj ale avioanelor aceasta".
fost ales preşedinte al sesiunii. tetului în dispute ncsfîrşitc inutile, In sudul Statelor Unite continuă dez şi cel de-al doilea Congres al
fapt asupra căruia a avertizat în şe măţul bandelor de rasişti împotriva partidului E.D.A., se spune în „U-2", pregătirea intervenţie!
dinţa precedentă reprezentantul U.R.S.S., populaţiei de culoare. La 17 septembrie.,
S. K. Ţarapkin. relatează agenţia France Presse, în teze, este intensificarea repre făţişe împotriva Cubei, duc o-
oraşul Dawson (Georgia) a fost incen
Reprezentantul sovietic a arătat diată o biserică aparţinînd negrilor din menirea spre un război nuclear
încă o dată că există întreaga po acest oraş. Potrivit agenţiei, aceasta
sibilitate de a se ajunge la un a- este a patra biserică distrusă de ra distrugător^ ......j i
cord cu privire Ia încetarea tuturor sişti în această regiune în ultimele săp-
Ou privire la restabilirea drepturilor legitima experienţelor cu arma nucleară pe tâmini. Criminalii nu au fost desco siunilor şi a presiunilor din par Grave tulburări în Pakistan
ale R. P. Chineze în 0. N. 0. baza controlului asupra respectării a- periţi. tea partidului de guvernămînt,
cordului cu ajutorul mijloacelor na Potrivit agenţiei United Press In care constatind creşterea luptei GARAG! 18 (Agerpres). — mare la grevă generală împotriva re
S criso a rea a d resa tă de A. A. G rom îko lu i U Thant ţionale existente, adică pc baza a- ternaţional localul bisericii din Dawson populare şi a moralului de Agenţiile occidentale de presă rela centelor reforme în problemele învâţâ-
cclci noi abordări care a fost pro luptă al mişcării democratice. tează că la 17 septembrie în oraşul mîntului şi educaţiei. Manifestanţii au
NEW YORK 18 (Agerpres). — loc care continuă să fie deţinut Încearcă să lichideze ultimele Dacca, din Pakistanul de est poliţia protestat, de asemenea, împotriva ex
în mod ilegal de clica ciankai- pusă de Uniunea Sovietică şi recu a fost incendiat de rasişti deoarece aici rămăşiţe ale libertăţilor demo. a deschis focul asupra studenţilor care matriculării a 12 studenţi de la Uni
TASS transmite : şistă. Cauza acestei situaţii a- cratice din Grecia, să asigure manifestau pe străzile oraşului. Co
A. A. Gromîko, ministru! afa normale, se spune în nota expli noscută de asemenea de opt state se făceau înregistrările negrilor în interesele monopolurilor străine respondentul agenţiei Reuter transmite versitatea din Garaci.
şi locale şi a cercurilor agresive, că potriviţ primelor informaţii a fost
cerilor externe al U.R.S.S.. a cativă, o constituie poziţia os războinice aventuriste. omorît un student, iar 253 de studenţi Agenţia France Presse subliniază
adresat la 17 septembrie secre tilă cauzei colaborării interna au fost răniţi.
tarului general provizoriu al faptul că „situaţia este extrem de în
O.N.U., U Thant, o scrisoare în ţionale pe care s-au situat in
care solicită să fie inclusă pe această problemă guvernele cordată şi armata patrulează pc stră.
neutre în memorandumul lor comun, ţ listele electorale. In capitolul tezelor, consacrat i Studenţii din Dacca au lansat o che zile oraşului Dacca“.
ordinea de zi a celei de-a 17-a S.U.A. şi altor cîtorva state
sesiuni ordinare a Adunării Ge membre ale O.N.U.
nerale, ca problemă urgentă şi China este un stat participant
importantă, punctul „cu privire la întemeierea O.N.U. şi mem treaga Europă capitalistă nu Deşi pină în prezent a fost în
Ia restabilirea drepturilor legi bru permanent al Consiliului de Piafa comună şi sifuafia clasei mărul participanţilor la greve făptuită numai acea parte a
time ale Republicii Populare Securitate. De aceea, rezolva le economice şi politice din 1961 programului de măsuri al Pieţei
Chineze în O.N.U.“. rea pozitivă a problemei repre m u n cito are a fost de 37,4 milioane de oa comune care implică dificultăţi
meni, dintre oare 35,6 milioane relativ neînsemnate, punerea în
Scrisoarea este însoţită de o zentării Republicii Populare Tratatul de la Roma, care a pină în 1963 efectivul muncito oearcă să „egalizeze“ salariile in ţările Pieţei comune. După aplicare a programului de „in
notă explicativă în care se spu Chineze în O.N.U. ar fi o con dat naştere comunităţii econo rilor să scadă cu incă 28 la si indemnizaţiile sociale, să ie date oficiale, în ultimii ani nu tegrare“ a şi generat contra
ne că, încălcîndu-se principiul tribuţie serioasă la însănătoşi mice vest-europene, promitea sută. Capitaliştii îngreunează „îngheţe“ la nivelul cel mai scă mărul zilelor de lucru pierdute dicţii acute. Comunitatea eco
Cartei O.N.U. cu privire la ega rea generală a situaţiei interna în mod solemn că Piaţa comună recalificarea muncitorilor şi tre zut. Paralel cu aceasta are loc anual din cauza grevelor’ a fost nomică vest-europeană nu nu.
litatea în drepturi şi autodeter ţionale, ar uşura Organizaţiei va duce la „o dezvoltare con cerea lor în alte ramuri. Mine o creştere simţitoare a costului în medie de 5,5 milioane în mai că nu a dus la formarea u-
minarea popoarelor, Republica Naţiunilor Unite îndeplinirea tinuă şi uniformă, la stabilitate rii concediaţi nu pot obţine un vieţii în toate ţările acestei co Italia, de 3 milioane în Franţa, nui complex economic care să
sarcinilor cc-i revin potrivit Car crescîndă, la creşterea rapidă loc nou de muncă care să le munităţi vest-europene. Nivelul de 1 milion în R.F.G. se dezvolte armonios, ci, dim
Populară Chineză nu poate de tei şi ar crea condiţii favorabile a nivelului de trai“. După pa asigure vechiul salariu. Acest de trai a numeroase categorii a potrivă, a devenit sursă de as
aproape 13 ani să-şi ocupe lo pentru o adevărată colaborare tru ani de la intrarea în vi lucru este valabil şi pentru alte populaţiei a scăzut deosebit de Toate acestea dovedesc că cuţire a luptei de concurenţă
cul ce i se cuvine de drept în internaţională. goare a acestui tratat se con categorii de muncitori. Influen mult. In Franţa puterea de avîntu.1 economie căruia i se pentru pieţe. Vechilor contra
Organizaţia Naţiunilor Unite, stată că Piaţa comună nu a ţele nefaste ale Pieţei comune cumpărare a majorităţii munci face tot mai multă propagandă dicţii li s-au adăugat altele noi.
în ţările Pieţei comune nu este
Formarea unor noi guverne C. OPRICĂ
decît un balon de săpun care comentator Agerpres
In Republica Mali
nu rezistă în faţa realităţii.
dus la accelerarea ritfnului de se observă şi in economia Ger torilor şi funcţionarilor a scă
BAMAKO 18 (Agerpres). — rea guvernului Mali a fost o necesi dezvoltare industrială. Incepînd maniei occidentale. In primele zut cu 6— 10 la sută faţă de
In cadrul sesiunii Adunării naţio tate care a fost impusă de cerinţele din 1960. ritmul de creştere a luni ale acestui an excedentul 1957 şi chiar eu 15—20 la sută
nale a Republicii Mali, Maliamane imperioase ale dezvoltării economice producţiei industriale in R.F.G. exporturilor mărfurilor vest- pentru unele categorii de mun
Alassane Haidara, preşedintele adu
nării, a anunţat componenta noului continue a ţării. s-a micşorat continuu, iar in germane in ţările Pieţei comu citori.
guvern. Modibo Keita este preşedinte al primele cinci luni ale anului ne faţă de importul din aceste
curent producţia industrială a ţări a dispărut datorită concu In timp ce profitul net a 35
Modibo Ketta, care a luat cuvîntul guvernului şi şeful statului, ministru al crescut cu numai 2,4 Ia sută In renţei tot mai acerbe, de pe de mari trusturi din ţările Pie
cu acest prilej, a declarat că remanie apărării şi ministru al afacerilor ex comparaţie cu perioada cores piaţa „celor şase“. ţei comune a crescut de 2,7 ori
terne. în intervalul 1957—1961, în ace
In Brazilia punzătoare a anului trecut. A- Ofensiva monopolurilor asu eaşi perioadă preţurile cu amă
celaşl lucru se observă în Fran pra nivelului de trai al oameni nuntul au crescut in Franţa cu
RIO DE JANE1RO 18 (Agerpres). ţiei Reuter, Hermes I inia a declarat ţa. Belgia şi în celelalte ţări lor muncii din Europa occiden o treime, în R.F.G. cu 10 la Riscu-i risc.. •
Luni seara s-a anunţat componenţa că va continua în genera! politica gu ale Pieţei comune. închiderea tală este înlesnită de existenţa sută, in Italia şi Olanda cu 7
noului guvern brazilian al cărui prim vernului precedent. Majoritatea mem unor întreprinderi şi mine a unei mari armate de rezervă a la sută. Numai din martie 1961
ministru a fost numit după cum se brilor guvernului Lima au deţinut di devenit un lucru obişnuit pen şomerilor „pe plan european“ pină în martie 1962 preţurile
ştie, Hermes Lima. Primul ministru verse funcţii şi în precedentul cabinet tru aceste ţări, numeroşi mun alcătuită în special din oameni cu amănuntul au crescut cu 5
va deţine în acelaşi timp şi portofo brazilian. citori rămînind astfel fără lu ai muncii italieni. In ciuda ace Ia sută în Franţa, cu 3,8 la
liul afacerilor externe. Potrivit agen cru. Uzinele „General Motors“ stei circulaţii „libere“ a forţei sută in Germania occidentală,
In Republica Arabă Siria din Franţa concediază anual de muncă, numărul şomerilor cu 3,3 la sută In Italia şi O-
sute de muncitori, folosind a continuat să crească. In Ita landa. Aproape pretutindeni s-a
DAMASQ 18 (Agerpres). — Siria. In fruntea guvernului se află drept pretext concurenţa inter lia numărul lor a oscilat în ju aplicat „îngheţarea“ salariilor.
După cum anunţă postul de radio ITaled Azem care a fost prim-ministru naţională. Guvernul belgian a rul a 1,7 milioane, ceea ce re Multe din concesiile pe care
Damasc, la 17 septembrie a fost for- şi ministru în mai multe guverne ale hotărît să reducă in continuare prezintă 10 la sută din popu monopolurile sînt silite să le
mat noul guvern al Republicii Arabe Siriei. extracţia de cărbune. Referin- laţia activă a ţării. In Belgia facă clasei muncitoare In oe
du-se Ia situaţia industriei car procentul şomerilor este acelaşi. priveşte salariile, sînt insă re
® PE SCURT © PE SCURT bonifere din Belgia, ziarul „Me Incercind să-şi asigure pozi pede anulate de către acestea,
tropole“ aminteşte că în urma ţii cit mai avantajoase in siste care folosesc în acest scop un
BUDAPESTA. După cum transmite 7 ema, port comercial al acestei (ări. obligaţiilor care decurg din a- mul Pieţei comune, monopolu asemenea mecanism încercat
agenţia M.T.I., la 17 septembrie a in In primul din aceste raioane vor lo partenenţa Belgiei la Piaţa co rile înfăptuiesc măsuri care ur cum este creşterea preţurilor.
trat în funcţiune porţiunea ungară a cui 22.000 oameni, iar în al doilea mună, între 1959—1961, extrac măresc reducerea salariilor şi
conductei de (iţei „Prietenia“. Astfel, — 11.000. ţia de cărbune în ţară s-a re alocaţiilor sociale pentru oame La ofensiva marelui capital
R.P. Ungară a devenit a doua tară dus cu şapte milioane de tone, nii muncii, intensifică pretu clasa muncitoare răspunde prin-
— după R.S. Cehoslovacă — care pri TEH ERAN. Schimbul dc note din urmînd ca în 1962—1963 sa se tindeni ritmul de muncă. Deca tr-o luptă grevistă intensă. Ea
meşte (ifei sovietic prin această con tre Uniunea Sovietică }i Iran este reducă cu încă 2,5 milioane de lajul dintre creşterea producti cere reducerea săptămînii de lu
ductă transeuropeană. principala temă care se discută tn tone. Principala regiune din vităţii muncii şi creşterea sala cru cu menţinerea vechilor sa
cercurile politice din Teheran, scrie Belgia atinsă de criza cărbune riilor devine tot mai mare. Tra larii, majorarea salariilor, spo
MOSCOVA. Arhitecţii sovietici au ziarul ,,Peyghame Emruz". Observato lui este Borinage. Mii de mun tatul de la Roma prevede „e- rirea indemnizaţiilor sociale,
întocmit proiectele a două raioane de rii politici califică acest schimb drept citori calificaţi sînt constrinşi galizarea“ salariilor şi a condi curmarea măsurilor discrimina
torii faţă de muncitorii imigraţi,
locuinţe, care vor fi construite la începutul unei noi ere în relaţiile din să părăsească regiunea în cău ţiilor de muncă în ţările Pie plasarea în cimpul muncii a
Acera, capitala Ghanei }i în oraşul tre cele două (ări. tare de lucru. Se prevede că ţei comune. Monopolurile în- muncitorilor concediaţi. In în i iar afacerea e „grasă“. (Desen din „Kröcodil“)
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. leielun: 188, 189, 75, 074. laxa plătită in numerar conturai aproUiru Direcţiei Generale F. l.I.R. iu. zu;j.32b dm 0 noiembrie (949. — tiparul. întreprinderea Bob !?ratîeă „t Mar — Deva.
