Page 57 - 1962-09
P. 57
PROLETARI DtN TOATE TARILE, UNIŢI-VAi O0 OOOO<X>COOC'OOOOOOOO OÇXXKXKIVv'<>0000 0<XXXK>O o o ck>o o o o o o o o o <xxx>o o o o o o o o c
a
//? z/fete noastre, ideile lui Marx, Engels, Lenin au |
pas stăpînire pe inimile şi minţile a sute de milioane de >
oameni de pretutindeni. Puternicul sistem mondial socialist |
exercită o influenţă hotărîtoare asupra înaintării omenirii g
spre ce/e mfl/ f/m/fe culmi ale progresului, spre socialism g
comunism. |
(Din cuvîntarea tovarăşa lui Gheorghe Gheorghiu-Dej rostită la mitingul oamenilor muncii din Că- ^
pilală cu prilejul vizitei in (ara noastră a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R.D, Germane). g
o O’0<k >^o o o <x x x >o o o o c ^x x x x >o c o <x >o o o <x ><x >o o <x ><x>o o o o <x >o o <x >o o c x >'
Mitingul oamenilor muncii din Capitală cu prilejul vizitei în ţara noastră
a delegaţiei de partid şi guvernamentale a R. D. Germane
In sala Palatului R.P. Romîne a Cuvîntarea Cuvîntarea tovarăşului
avut loc miercuri după-amiaxă mf- Walter Ulbricht
tingul oamenilor muncii din Capitală Gheorghe Gheorghiu-Dej
organizat cu prilejul vizitei în ţara
noastră a delegaţiei de partid fi gu
vernamentale a R.D. Germane, în Dragă tovarăşe Ulbricht, ţelor progresiste din întreaga Germa care exprimă interesele lui cele mai vi Scumpe tovarăşe Gheorghe Gheor- mane, 3lujeşte consolidării şl adîncîrii diţiile uneî graniţe deschise cti lagă?
ghiu-Dcj, continue a prieteniei, colaborării, în rul imperialist, în luptă crîncenă îm
frunte cu tovarăşul W alter Ulbricht. Dragi iovarăşi şi prieteni, nie. (aplauze). Oamenii muncii înain tale. Unitatea morat-politieă a poporu tăririi luptei comune pentru pace a ce potriva sabotajului şi a acţiunilor de
Dragi tovarăşe şi tovarăşi, lor două ţări ale noastre. In tratativele subminare, puse la cale de către ser-?
Fundalul scenei era dominat de ste De cîteva zile se află în ţara noas tează cu succc3 pe drumul construcţiei lui nostru, dragostea şi încrederea sa duse între delegaţiile noastre, care au viciile secrete şi agenturile imperîa-;
mele Republicii Democrate Germane tră, înfr-o vizită de prietenie delega socialiste. Greşlerea producţiei industria faţă de partid sînt o chezăşie a înfăp Dragi prieteni romjni, decurs într-o atmosferă extrem dc liste d- pe teritoriul Germaniei occi
fi Republicii Populare Romîne fi de ţia de partid şi guvernamentală a Re le, progresul rapid obţinut în ramura tuirii ţelului nostru m ăreţ: desăvârşi cordială, s-au obţinut rezultate btme. dentale şi Berlinul occidental, în urma
drapelele de stat ale celor două ţări publicii Democrate Germane, în frun construcţiei de maşini şi a con- rea construcţiei socialismului şi crea Delegaţia de partid şi guverna cărora economia noastră naţională a
prietene. De o parte fi de alta a te cu prietenul şi tovarăşul nostru Wal sfatcţiilor navale, crearea unei baze rea condiţiilor pentru trecerea treptată mentală a Republicii Democrate Ger Noi am semnat astăzi o Declaraţie suferit pierderi ce se cifrează în mi
scenei erats înscrise pe mari pancarte ter Ulbricht, prim-secretar al Comitetu metalurgice proprii, precum şi a unor spre comunism, (aplauze puternice). mane vă transmite dv. şi întregului comună, în care constatăm cu satisfac liarde.
in limbile romînă fi germană lozin lui Central al Partidului Socialist Unii noi ramuri industriale, construirea a popor romîn un salut prietenesc şi ţie că părerii« noastre şi punctele noas
cile: „Trăiască prietenia romîno-ger- din Germania, preşedintele Gonsiliuliti numeroase combinate şi uzine moder Tovarăşi, frăţesc din partea populaţiei, a ffion- tre de vedere cu privire la situaţia in Avînd în vedere aceste condiţii com-
m anăl", „Trăiască marele fi puter de Stat ai Republicii Democrate Ger ne, trecerea ţărănimii pe făgaşul agri siiiului de Stat şi Guvernului primu ternaţională, !a lupta pentru înlătura plicato trebuie apreciate şi mai mult
nicul lagăr al socialismului!“. mane. (aplauze puternice). culturii socialiste constituie realizări re Ţările noastre construiesc socialismul lui stat german al muncitorilor şi ţă rea rămăşiţelor celui de-al doilea răz realizările oamenilor muncii din Re
marcabile alo Republicii Democrate în strinsă unire frăţească cp Uniunea ranilor. (aplauze puternice). Permite- boi mondial, cu privire la încheierea publica Democrată Germană, realizări
Apariţia înalţilor oaspeţi fi a con Această vizită a prilejuit o caldă şi Germane. Intr-un singur deceniu, 1950- Sovietică şi celelalte state socialiste. ţi-mi să exprim, in numele delega unui tratat de pace cu Germania şi re pe care le-au obţinut şi le obţin zi
ducătorilor partidului fi statului no puternică manifestare a prieteniei şi 1960 producţia industrială a Republi Poporul sovietic, sub conducerea în ţiei noastre, mulţumirile cete mai cor zolvarea pe cale paşnică a problemei de zi, sub conducerea Partidului So
stru a fost primită de cei peste 8.000 alianţei de nezdruncinat care leagă cii Democrate Germane a sporit de a- cercată a Partidului Gomunisf al Uniu diale pentru invitaţie şi pentru pri Berlinului occidental, precum şi cu pri cialist Unit din Germania, în lupia
de oameni ai muncii, prezenţi la mi popoarele noastre, animate de aceleaşi proape trei ori, producţia de oţel o nii Sovietice, dezvoltă în ritm rapid mirea călduroasă şi prietenească de vire la problema dezarmării generale pentru socialism (vii aplauze). Ei de
ting, cu îndelungi aplauze fi uralc. interese şi ţeluri — construirea socia crescut aproape dc trei ori şi jumă giganticul potenţial economic al ţării, care ne-atn bucurat aici şi pretutin şi totale, coincid pe deplin. In vede pun mari eforturi pentru întărirea eco
lismului şi apărarea păcii. Pretutindeni tate, cea de energie electrică de peste acordă un sprijin internaţionalist mul deni în Republica Populară Romînă. rea lărgirii şl adîncîrii relaţiilor de nomiei naţionale a Republicii noastre.
In prezidiu au luat loc membrii de pe unde a trecui, — la Bucureşti, în două ori, producţia de ciment de peste tilateral celorlalte ţări socialiste. Se Sîntem fericiţi că avem posibilitatea prietenie dintre ţările şi partidele noas Dv. ştiţi că aceasta este necesar pen
legaţiei de partid fi guvernamentale regiunea Ploieşti, la Braşov, în gos trei ori. lărgeşte şi se întăreşte colaborarea fră de a vorbi în cadrul acestei mani tre, s-a hofărît o scrie dc măsuri. Am tru a îndeplini sarcinile istorice ale
a R.D. Germane, tovarăful W alter podăria colectivă din Hărman, la Com ţească între ţările socialiste. festări de prietenie a oamenilor mun-, învăţat multe pentru propria noastră statului muncitoresc-ţărănesc germ an:
Ulbricht, conducătorul delegaţiei, Bruno binatul Chimic de Ia Borzeşti, în ora In vederea continuei dezvoltări a for cii din Capitală, constructorilor so construcţie socialistă, din schimbul de asigurarea păcii şi victoria socialismu
Lcuschner, dr. Lothar Bolz, Hans ţelor de producţie ale ţării. Partidul Este îmbucurător şă constatăm că cialismului, în centrul patriei voastre. experienţă reciproc şi din discuţiile lui.
Reichelt, Gunther Wyschofsky, Er- şul Oneşti — delegaţia Republicii De. Socialist Unit din Germania şi condu relaţiile dintre Republica Populară Ro numeroase cu oamenii muncii romîni,
win Kcrber, johannes Konig, prof. dr. mocrate Germane a fost întîmpinată cu cerea statului au luat măsuri pentru mînă şi Republica Democrată Germa Dragi oameni ai muncii din oraşul înainte de toaie cu acei din industria In momentul de faţă ne concentrăm
Wolfgang Schirmcr, Fricda Sternbcrg, inimă deschisă, cu căldură, şi ospita înnoirea, reconstrucţia şi modernizarea nă, bazate pe principiile internaţio Bucureşti! atenţia spre un ritm mal rapid în dez
Annerose Seifcrt, Wilhclm Bick fi to litate. întreprinderilor pe baza noilor cuceriri nalismului socialist, se dezvoltă con chimică şi din agricultură şi ducem voltarea forţelor de producţie. în pro
varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ion ale ştiinţei şi tehnicii, pentru creşterea tinuu, în spiritul Declaraţiei comune Sîntem entuziasmaţi de frumuseţea ca cu noi numeroase imbolduri. ducţie, oamenii muncii obţin rezultate
Gheorghe Maurei-, Gheorghe Apostol, Poporul romîn preţuieşte şi stimea productivităţii muncii şi sporirea pro semnate la Berlin în anul 1957. (aplau pitalei dv. Dv., oameni ai muncii din mari sub lozinca: „Să gîndîm temei
Emil Bodnăraş, Petre Borilă, Cliivu ză harnicul şi înzestratul pop-.:? ger ducţiei agricole. Toate aceste realizări ze). Capitală, aţi arătat prin aceste con Ambele noastre state şi popoare nic, să socotim cu grijă, să îmbunătă
Stoica, Nicolae Gcauşescu, Alexandru man, care a adus de-a lungul istoriei au transformat Republica Democrată strucţii frumoase şl prin transfor construiesc socialismul conducîndit- ţim tehnica, să muncim cinstit!“.
Drăghici, Dumitru Coliu, Leonte Rău- o marc contribuţie Ia îmbogăţirea te Germană într-un stat înaintat care Ca urmare a intensificării schimbu mările profunde în viaţa economică sc după învăţătura invincibilă a
tu, Leontin Sălăjan, Ştefan Voitec, Mi- zaurului civilizaţiei mondiale şi din ocupă un Ioc de frunte în Europa. rilor comerciale de mărfuri şi produse şi socială că, aflîndu-vă în primele marxism-leninismuluî. Noi trăim în In primul semestru al anului 1962,
hai Dalea, Alexandru Bîrlădeanu, A- sînu! căruia s-au ridicat oameni de şti necesare economiilor naţionale ale am rînduri ale poporului rorrtîn, construiţi perioada, trecerii la socialism în în Republica Democrată Germană pro
vram Bunaciu, Corncliu Mănescu, Gheor inţă şi cultură eminenţi, mulţi luptători Desăvîrşirea construcţiei socialiste — belor noastre ţări, între 1957 şi 1961, cu succes socialismul. (Sapitaîa dv. întreaga lume. Ghiar şi militariştii ducţia globala a crescut cu 7 la sută
ghe Gaston Marin, Mihail Florescu, de frunte pentru progresul omenirii. obiectivul pentru care luptă oamenii volumul schimburilor dintre Republica şi construcţiile industriale modeme, vest.germani simt că planurile lor agre şi productivitatea muncii cu 9 la sută.
Florian Dănălache, Ion Cosma, Mi Poporul german i-a dat lumii pe muncii din Republica Democrată Ger Populară Romînă şi Republica Demo înainte de toate în regiunile petroli sive sînt sortite eşecului. Lagărul Toate strădaniile noastre Ie concentrăm
hail Petri. Ştefan Clcja, prof. univ. Goethe, Schiller, Bach, Beethoven, pe mana — va întări şi mai mult în toate crată Germană a crescut de circa 2 ere, caracterizează cotitura fundamen socialist, sub conducerea Uniunii So în momentul de faţă spre realizarea
Remus Răduleţ, membru corespondent genialii întemeietori ai ¦ comunismului domeniile puterea statului muncitoresc cri. Acordul comercial încheiat între tală care a fost înfăptuită în R. P- vietice, sub steagul păcii şi al socialis unui progres tehnîco-ştiinţific pentru a
al. Academiei R.P. Romîne, Ion Cri- ştiinţific, Karl Marx şi Friedrich En — ţărănesc, în interesul şi spre binele ţările noastre pentru anii 1961-1965 pre- Romînă şi în Balcani. mului determină din ce în ce mai mult atinge nivelul mondial în toate ramu-
fitea, turnător la uzinele „28 A u gels, a crescut conducători şi militanţi întregului popor german. (Aplauze). vede o creştere a livrărilor dc mărfuri direcţia principală a dezvoltării în rjle producţie^ pentru creşterea produc.-
gust” fi studenta Valeria Tudor. curajoşi ai clasei muncitoare ca Au Prin activitatea sa politică şi economi, de circa 50 la sută în comparaţie cu Delegaţia noastră a avut ocazia iume. Gît de uriaşe sînt succesele mun fivftăţii muncii, pentru ridicarea ren
gust Bebe!, Karl Liebknecht, Klara Zet- ca. Republica Democrată Germană îşi perioada 1956—1960. în timpul şederii în minunata dv. ţară citorilor şi oamenilor de ştiinţă sovie tabilităţii întreprinderilor. Acesta este
La miting au. participat membri ai kin, Ernst Thâlmann, Wilhelm Pieck şi aduce contribuţia la întărirea neînce să cunoască realizările dv. in con tici, care nu făcut posibil zborul în drumul pe care vom merge înainte în
C C. al P.M.R., ai Consiliului de Stat. alţii. tată a lagărului socialist, Ia creşterea Un exemplu de colaborare economică struirea socialismului. Atit in Capi grup al eroilor Uniunii Sovietice, cos med planificat şi cu succes.
ci guvernului, reprezentanţi ai institu- forţelor păcii în lume. multilaterală îl constituie Combinatul tală, cît şi în cadrul vizitei prin ţara monauţii Nikolaev şi Popovici 1 In epo
liitor centrale fi ai organizaţiilor ob In anii întunecaţi ai regimului hitle- de industrializare a stufului de la am fost primiţi peste tot cu căldura ca noastră, caţe se caracterizează prin Şi ţăranii republicii noastre ou păşit
şteşti, oameni ai muncii din între rist, fiii cei mai buni ai clasei mun Noi ne bucurăm din toată inima de Brăila, construit cu eforturi comune şi ne-am simţit ca între buni prie trecerea de lă capitalism la socialism, cu succes pe unica cale care ie asigură
prinderile fi instituţiile Capitalei, oa citoare, patrioţi adevăraţi din. Germa realizările obţinute de oamenii muncii de ţara noastră. Republica Democrată teni. La întâlnirile cu muncitorii şi Ia asigurare,' păcii şî lo victoria so lor şi tuturor cetăţenilor republicii noas
meni de ştiinţă.- artă fi cultură, nia, în primul rînd comuniştii, au în din Republica Democrată Germană şi Germană, Polonia şi Cehoslovacia în inginerii din regiunea petrolieră,, pre cialismului în întrecerea pe plan mon tre o perspectivă fericită în condiţiile
ziarişti romîni fi corespondenţi ai pre fruntat eroic sălbatica represiune na le dorim noi succese în opera de desă- spiritul avantajelor şi Intereselor reci- cum şi cu oamenii de ştiinţă şi dial cu capitalismul contribuie şi cclo socialismului şi păcii, şi s -au unit în
zistă, şi-au primejduit şi jertfit viaţa virşire a construcţiei socialiste, (aplau proce. cu ţăranii colectivişti, ne-am dat sea clbuă state ale noastre. Ele au obţinut cooperative agricole dc producţie. In
pentru a-şi salva ţara de urgia fas ze prelungite). ma cît dc puternică este legătura succese importante în această direc ciuda complicaţiilor c a re ‘rezultă din
cismului. Se lărgeşte mereu schimbul de infor frăţească ce s-a dezvoltat între cele ţie. Situaţia specială din Germania trecerea de la gospodăria mică indivi
maţii şi colaborarea tehnico-ştiinţifiea, două popoare, între cele două state constă în aceea că pe teritoriul ger duală Ia marea producţie cooperatis-
în special în industria constructoare de man stau faţă în faţă două • sisteme ij'i, a-a putut dovedi superioritatea pro-j
ale noastre. sociale opuse — Republica Democrată ducţiei cooperatiste, in toate coopera--
sei străine. După zdrobirea hitlerismului, a apă Dragi oaspeţi, maşini şi industria chimică; continuă Germană, socialistă, şi Republica Fe îvcle agricole de producţie, munca co-
rut pentru . prima oară în istoria po să se întărească legăturile pe plan cul Schimbul de experienţă pe care î-am derală vest-germanâ, capitalist mono lectiva şi aplicarea ştiinţei şi tehnicii
Au asistat şefi ai unor misiuni di porului german, un stat al muncitori In scurta dumneavoastră vizită aţi tural şi artistic. avut atit în centrele industriale, cît ş! polistă. moderne constituie veriga cea mai im
plomatice acreditaţi fa Bucureşti, alţi lor şi ţăranilor care a păşit pe un drum putut cunoaşte viaţa poporului romîn, în domeniul agriculturii, ne-a dat po portantă în întărirea relaţiilor socia
membri ai corpului diplomatic şi mem cu totul nou — al păcii, democraţiei, Convorbirile rodnice care au avui sibilitatea de a afla tmele lucruri noi Glasa muncitoare din Republica De liste de producţie.
brii Ambasadei R.D. Germane. libertăţii şi socialismului. Aceasta cons munca lui entuziastă pentru dezvolta Ioc zilele acestea între delegaţiile noa şi de a cunoaşte tmele iniţiative. In mocrată Germană în alianţă cu toţi cei
tituie o uriaşă cucerire revoluţionară a rea economiei şi culturii. stre au relevat că dezvoltarea în pers ginerii şi chimiştii dv. ne-au vorbit plini lalţi oameni ai muncii, a reuşit să în fu Republioa Democrată Germana
S-au intonat imnurile dc stat ale poporului german, o cotitură radicală pectivă a celor două ţări creează noi de mindrie despre construcţia noilor făptuiască o cotitură fundamentală în nvcin o clasă muncitoare harnică, o
R.D. Germane şi R.P. Romîne. în viaţa acestuia, un eveniment de mare Poporul romîn îşi consacră toate for posibilităţi de a lărgi şi mai mult combinate chimice, iar ţăranii colecti istoria poporului german. Imperialis intelectualitate capabilă şi ţărani co
importanţă internaţională. ţele operei dc desăvîrşire a construc vişti ne-au povestit cum intenţionează mul, militarismul, exploatarea şi sub lectivişti sirguincloşi. Oameni! mun
Mitingul a fost deschis de tov. blo- ţiei socialiste. Se înfăptuiesc cu succes relaţiile economice, colaborarea fră să ridice producţia vegetală şi animală. jugarea capitalistă au fost înlăturate cii do la noi sînt hotărlţi şi sînt
In Republica Democrată Germană sarcinile planului şesenal adoptat de ţească în toate domeniile. Dc co pentru totdeauna. Statul nostru murt- îii măsură să desăvârşească construc*
riait Dănălache, membru al C.G. al au avut ioc profunde transformări po Congresul al IIMea al Partidului Mun mun acord, am stabilit ca, în ve Noi am văzut nti numai construcţiile dtoresc-ţărănesc şi-a întors faţa către tía socialismului în colaborare 3trînsS,
P.M.R., prim-secrelar al Comitetului litice, economice şi sociale. Au fost citoresc Romîn. In primii doi ani ai şe- derea dezvoltării acestor relaţii, să industriale foarte moderne, am văzut, viitor, către o lume a păcii şi socia frăţească, cu Uniunea Sovietică şl cu
orăşenesc Bucureşti al P.M.R. lichidate pentru totdeauna dominaţia senalului producţia industrială a cres creăm o comisie guvernamentală mixtă înainte de toate, oamenii care în anii lismului. celelalte ţări socialiste. Prin aceasta
marilor concerne industriale şi ban cut în medie cu peste 16 la sută, iar de colaborare economică. puterii populare, sub conducerea Parti creăm un exemplu măreţ care îl va
Au rostit cuvîntări de salut tova care capitaliste, marile latifundii şi, o sarcinile de plan pe opt luni ale anu dului Muncitoresc Romîn, stăpînesc din In statul vest-german guvernează ajuta pe oamenii muncii vest-gerinanl
răşii Ion Cristca, turnător la uzinele dată cu aceasta, au fost stîrpite rădă lui în curs au fost îndeplinite în pro Partidul Muncitoresc Romîn, guver ce în ce rnai bine tehnica nouă, spre însă din nou vechile forţe reacţionare să se elibereze de sub dominaţia iru-
„28 August", studenta Valeria lu d o r cinile economice ale imperialismului, porţie de 102,6 la sută, producţia in- nul Republicii Populare Romîne îşi binele întregului popor romîn. In a- ale capitalului monopolist şi ale mili litarişiilor şi marilor capitalişti, sa
din anul VI al facultăţii de medicină întreaga putere politică şi economică dustrială crescînd cu 14,7 la sută faţă aduc întreaga for contribuţie Ia con ceasta şi constă cheia înfăptuirii sarci tarismului, care în decursul unei sin instaureze o orînduire cu adevărat
generală dc la Institutul medico-far- se află in mîinile clasei muncitoare de perioada corespunzătoare a anului nilor mari pe care dv. vi le.aţi pus în gure generaţii au împins poporul ger democratică şi să păşească, din pro*
maceutic din Bucureşti şi prof. univ aliată cu ţărănimea şi ceilalţi oameni trecut. Intr-o serie de ramuri indus solidarea şi dezvoltarea colaborării bi şi planul şesenal. man şi popoarele Europei în două râ z ’ pria convingere, pe drumul soclaifs»
Remus Răduleţ, membru corespon ai muncii, care urmează cu încredere triale importante — energie electrică, multilaterale dintre toate ţările so boaie mondiale pustiitoare. Experienţa inului, ţinînd seama de condiţiile spe,
dent al Academiei R.P. Romîne, di construcţia de maşini, industria chi cialiste, acţionînd în spiritul princi în felul acesta realizările dv. socialis istorie! şî prezentul poporului german cifice ale Germaniei occidentale.
rectorul Institutului de energetică al Partidul Socialist Unit din Germania, mică, creşterile au fost de peste 20 Iu piilor fundamentale ale diviziunii in te ne-au convins . că, după eliberarea ne învaţă că problema naţională vi
‘Academiei R.P. Romîne. (aplauze puternice). sută. ternaţionale socialiste a muncii, ela de către glorioasa armată sovietică, în tală a poporului german constă în a Eforturile comune de a face viaţa
borate de sesiunea a XV-a a Bonsi- istoria patriei dv. a început o epoca duce la victorie socialismul în Rcpu- popoarelor celor două ţări ale noa*;
Primiţi cu aplauze îndelungate şi Eliberaţi de exploatarea omului de Dotarea economiei naţionale cu teh nouă. blica Democrată Germană şi în înlă stre mai frumoasă, mal bogată şt
orale au luat cuvînlul tovarăşii Gheor nică nouă, înaintată, înzestrarea noî- Jiutui de Ajutor Economic Reciproc. turarea dominaţiei militarismului, a mai fericită îşi găsesc împlinirea în
ghe Gheorghiu-Dej fi Walter Ul către om, de şomaj şi nesiguranţa zi lor întreprinderi şi reutilarea celor exis Adîncind colaborarea, perfecţionînd Delegaţia noastră este profund impre monopolurilor de armament şi a nco- asigurarea unei păci trainice. De a-
tente cu maşini, utilaje şi instalaţii la coordonarea planurilor, specializarea sionată de succesele măreţe ale con nazîsmului, pentru ca poporul german ceea noi considerăm că sarcina noa
bricht. lei de mîine, oamenii muncii din Re nivelul ultimelor cuceriri ale tehnicii şi cooperarea, creăm condiţii pentru strucţiei dv, socialiste. Dezvoltarea im să poată trăi în pace, fericire şi bu stră cea mai urgentă constă în a
Cuvînlo.rilc conducătorilor celor două mondiale, în vederea ridicării rapide a avîntu! rapid al economiei fiecărei petuoasă a industriei şi importanta năstare. (aplauze puternice). face mai puternică, mai. strinsă, cola
publica Democrată Germană trăiesc productivităţii muncii, constituie o ţări în parte, pentru creşterea forţei creştere a producţiei sînt o dovadă a borarea dintre cele două popoare afe
ţari au fost subliniate în repetate preocupare de prim ordin a partidu întregului sistem mondial socialist şl marii forţe creatoare a clasei munci Sarcina istorică a Republicii Demo noastre în lupta pentru pace.
rînduri dc aplauze, şi uralc puternice o viaţă nouă, bucurîndu-se de rezul lui şi statului nostru, o premisă funda pentru egalizarea treptată a niveluri toare şi a intelectualităţii romîne. Gu crate Germane, ca avangardă a naţiu
pentru prietenia frăţească dintre Re mentală a realizării şi depăşirii planu lor de dezvoltare economică a ţărilor viu interes ara urmărit expunerile ţă nii germane, constă în epoca actuală In centrul atenţiei mondiale se a-
publica Populară Romînă şi Repu tatele dezvoltării continue a economiei lui de şase ani. socialiste. îmbunătăţirea continuă a co ranilor colectivişti şi agronomilor în în a face din R.D. Germanii fundamen fia astăzi problemele cu privire la
blica Democrată Germană. In aplau laborării economice între ţările socialiste legătură cu transformarea socialistă a tul unei viitoare Germanii unitare, paş dezarmarea generală, totală şi con-
zele îndelungi ale asistenţei tovarăşii socialiste, de înfăptuirile statului popu După încheierea colectivizării şi re va duce, o dată cu dezvoltarea pro agriculturii. nice, democratice şi socialiste. Repu frolaiă propusă tuturor popoarelor de
Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Walter organizarea conducerii agriculturii, c- ducţiei, la satisfacerea mai deplină a blica Democrată Germană promovează către Uniunea Sovietică. Propunerile
Ulbricht îşi string mîinile, se îmbră lar pe tărîm social-cultural. forturile principale aie ţărănimii colec nevoilor de trai ale populaţiei cu Vă felicităm pentru aceste succese mari pacea şi progresul (aplauze). Dato constructive ale Uniunii Sovietice, care
cheltuieli minime de muncă socială, de care, pe drept cuvint, puteţi fi mîn- rită marilor eforturi depuse de oamenii sini sprijinite în întregime de toate
ţişează. In acelaşi timp, în cealaltă parte a tiviste, ale tuturor lucrătorilor de la muncii din ţara noastră şi datorită statele socialiste şi dc multe state neu
Cei prezenţi au ovaţionat puternic dri. (vii aplauze). Prin aceasta aţi colaborării prieteneşti în cadrul fami tre, neangajate, pornesc dc Ia faptul
Germaniei — Republica Federală Ger creat premise pentru a satisface din ce liei popoarelor socialiste, sub conduce că ele exprimă interesele tuturor po
în ce mai bine necesităţile populaţiei rea Uniunii Sovietice, în Republica poarelor, independent de orîndnirea
mană, reînvie militarismul şi revanşis- în domeniul alimentaţiei, precum şi ne Democrată Germană socialismul se lor socială şi politică.
cesităţile economiei în privinţa mate dezvoltă nestăvilit şi nu mai poate fi
mul, marile monopoluri interesate în riilor prime. Ştiinţa şl tehnica modernă oprit de nimeni. Puterea noastră a Activitatea intensă desfăşurată de
vor determina din ce în ce rnai mult muncitorilor şî ţăranilor se bazează pe Republica Populară Romînă în ca
pentru Partidul Socialist Unit din Ger cursa înarmărilor îşi exercită din plin sate sîrit îndreptate în direcţia ridicării va constitui un factor esenţial al suc dezvoltarea agriculturii. Aceste rezul un fundament solid. dru! conferinţei de la Geneva penim
tate excelente în munca dv. dc con dezarmare şi ia sesiunea O.N.U., c-
mania fi Comitelui său Central, in influenţa lor nefastă, foşti generali şi agriculturii pe o treaptă mai înaltă, a cesului în întrecerea paşnică cu ca strucţie întăresc întregul lagăr socia După război, oamenii muncii din ţara forturile ei de a crea în regiunea Bal
frunte cu tovarăşul Walter Ulbricht, ofiţeri hitlerişti, nazişti notorii ocupă dezvoltării ei multilaterale, a sporirii pitalismul. list şi fac să crească autoritatea Re noastră au avut de luptat cu mari di canilor o zonă fără arma atomică si
pentru Partidul Muncitoresc Ro- funcţii de răspundere în aparatul dc continue a producţiei agro.alimentarc. publicii Populare Romîne pe plan in ficultăţi pentru a curăţa ruinele şi a de a normaliza relaţiile între foaie
mîn fi Comitetul său Central, în stat, drepturile democratice ale oame Intre partidele noastre există uni ternaţional. lichida haosul lăsat de fascism. Scin statele balcanice, servesc aceleiaşi
frunte cu tovarăşul Gheorghe Gheor nilor muncii sînt ştirbite sistematic, iar In pas cu progresele obţinute în dez tate de vederi în toate problemele darea Germaniei a adus Republicii cauze ca şi propunerile Republicii De
ghiu-Dej, pentru puternicul lagăr al luptătorii pentru pace şi progres social voltarea economiei naţionale, cu creş fundamentale ale mişcării comuniste Pentru mine personal, care ani avut Democrate Germane dificultăţi supli mocrate Germane cu privire la dezar
sînt persecutaţi, mulţi dintre ei fiind terea venitului naţional, se ridică ni şi ale vieţii internaţionale contempo cinstea să mă bucur de ospitalitatea mentare, deoarece o dată cu sfîşierea marea celor două state germane. ®ă-
socialismului, pentru pace in lumea aruncaţi în închisori. velul de trai materia! şi cultural al oa rane; ele se conduc neabătut după ţării dv. acum doi ani. este o bucurie de către puterile occidcnfaie in intere lăuzindu-se de înalta sa răspundere
menilor muncii. hotărîrile luate în comun Ia (Sonsfă- mare de a vedea, de exemplu, cum s-a sul monopoliştilor, a organismului c- pentru asigurarea păcii, Republica
întreagă. Republica Democrată Germană este fuirile dc la Moscova din 1957 şl dezvoltat în acest timp scurt construc conomic istoriceşte format al Germa Democrată Germană a propus ca cele
Mitingul a fost transmis de postu citadela şi reazemul dc nădejde al for- întreg poporul înfăptuieşte neabătut 1960 şi militează cu consecvenţă pen ţia rapidă a Gapitalei dv. frumoase, niei, centrele vechil industrii grele ger
politica Partidului Muncitoresc Romîn, tru apărarea purităţii marxism-icni- socialiste, cu ce elan îndrăzneţ au fost mane de pe Rin şi din regiunea Rulir două state germane să înceapă de
rile noastre de radio fi televiziune. nismuittî, pentru întărirea unităţii şi ridicate numeroase întreprinderi mo au fost rupte de industria prelucrătoare
(AGERPRES) derne. multe blocuri de locuinţe şi edi zarmarea generală şi totală. Noi am
ficii culturale. Acest lucru a fost posi de pe teritoriul Republicii Democrate
Semnarea comunicatului GUprivire la vizita de prietenie făcută înR.P. Romînă coeziunii lagărului socialist, a mişcă bil numai datorită faptului că în pro propus ca ambele state germane să
cesul transformărilor socialiste, sub Germane de ast«2i. De aceea, noi am
de către delegaţia de partid şi guvernamentală a R.O. Germane rii comuniste şi muncitoreşti interna conducerea consecventă a partidului se pronunţe pentru o zonă denudes-
ţionale. (aplauze puternice). dv. marxist-Ieninisf — Partidul Munci fost obligaţi să construim baza indus
toresc Romîn — în frunte cu prietenul nzată (n Europa Gentraiă, iar în
Tovarăşi, nostru drag, tovarăşul Gheorghe triei noastre grele într-un ritm acce
Gheorghiu-Dej (aplauze puternice), cadrul unui tratat să se stabilească
La 19 septembrie, la Palatul R. P- năraş, Petre Borilă, Nicolae Ceauşescu, crat din Germania, Hans Reichelt, mi Salvgardarea păcii este problema toate forţele poporului au fost descă lerat,. cu mari sacrificii şi eforturi. Si
Romîne, a avut loc semnarea Comu Ghivu Stoica, Alexandru Drăghici, Du nistrul agriculturii, colectărilor şi sil fundamentală a zilelor noastre. In neutralitatea lor militară şi renunţa-;
nicatului cu privire la vizita de priete mitru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Să viculturii, Gunther Wyschofsky, vicepre rezolvarea ei sînt interesate toate po tuşate şi statul dv. de democraţie tuaţia a fos{ îngreunată şi prin fap
nie făcută în R.P- Romînă de către lăjan, Ştefan Voitec, Mihai Dalea, Ale şedinte al Comisiei de, Stat a Planifi poarele, întreaga omenire. In actua populară s-a întărit. rea reciprocă la folosirea forţei. A-,
delegaţia de partid şi guvernamentala xandru Bjrlădeanu, Cornelia Mănescu, cării, Erwin Kerber, adjunct a! minis lele condiţii dc dezvoltare a tehnicii tul că oamenii muncii din Republica
ministrul afacerilor externe,. Ştefan trului comerţului exterior şi interger- militare, un nou război mondial — Vizita delegaţiei de partid şi guver (Continuare in pag. u IV-á?
a R.D. Germane, Cleja, ambasadorul R. P. Romîne în man, Johannes König, adjunct al mi în mod inevitabil termonuclear — ar Democrată Germană au construit so
Comunicatul a fost semnat de to R.D. Germană, membri ai C.G. al nistrului afacerilor externe, prof. dr. aduce cu sine calamităţi incomparabil namentale a Republicii Democrate Ger.
P.M.R., miniştri. Wolfgang Schirmer, membru supleant mai mari decît războaiele trecute. cialismul, timp de mulţi ani, în con;
varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- al C.G. al P.S.U.G,, directorul uzine
secretar al e.C. al P.M.R., preşedin- Din partea R-D Germane, membrii lor „Walter Ulbricht“—Leuna, Frieda Apărând interesele vitale ale tu
fele Consiliului dc Stat al R.P. Romîne, delegaţiei de partid şi guvernamentale Sternberg, preşedinta cooperativei agri turor !»poarelor, statele socialiste
şi de tovarăşul Walter Ulbricht, prim- a R. D. Germane: Bruno Lcuschner. cole de producţie „Ernst Thälmann" nu-şi precupeţesc eforturile pentru a-
vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri părarea păcii, promovează consecvent
secretar al G.6. al P.S.U.G., preşedin al R.D.G., membru al Biroului Politic din Bennewitz, raionul Wurzen, Anne politica leninistă dc coexistenţă paş
al 6.6. al P.S.U.G., membru al Con nică, militează perseverent pentru so
tele Consiliului de Stat al R.D. Ger siliului de Stat. dr. Lothar Bolz, vice rose Seifert, muncitoare chimistă la
mane. luţionarea paşnică a problemelor in
preşedinte al Consiliului de Miniştri, uzinele „Walter Ulbricht“—Leuna, Wil ternaţionale litigioase.
La semnarea comunicatului au fost
dc fa ţă : ministrul afacerilor externe al R.D.G., helm Bick, ambasador extraordinar şi
Din partea romînă (on Gheorghe plenipotenţiar al R. D. Germane în
Maurer, Gheorghe Apostol, Emil Bod- preşedintele Partidului National Deinq-, R. P. Romînă. (Continuare in pag. a IV.-u)
