Page 58 - 1962-09

r - DRUMUL SOCIALISMULUI
In G. Ă. C. din r aionul Brad
Rifmui construcţiilor zootehnice
trebuie intensificat
Prin cumpărări din fonduri
proprii sau din credite şi prin
reţinerea din prăsilă a celor
mai bune exemplare, sectorul
zootehnic al gospodăriilor agri­
cole colective din raionul Brad
s-a dezvoltat mult în ultimii doi
ani. Pentru adăpostlrea anima­
lelor proprietate obştească co­
lectiviştii au prevăzut în planu­
rile de producţie construirea de
noi grajduri, maternităţi, sai­
vane, silozuri etc. Pe lingă cele
12 grajduri începute anul tre­
cut şi care trebuiau să se termi­
ne in acest an, s-a mai plani­
ficat construirea a încă 4 graj­
duri, 4 maternităţi, 10 saivane,
5 coteţe şi 23 silozuri. Deşi s-a
prevăzut ca toate aceste obiec­
tive să fie date in folosinţă anul
acesta, pînă acum s-a făcut
foarte puţin. La cele 12 graj­
duri neterminate din anul tre­
cut, lucrul s-a început foarte
tîrziu. Drept urmare, nici în
prezent nu sînt complet termi­
nate. La 11 dintre ele s-a term i­
nat acoperişul şi o parte din
amenajările interioare, iar graj­
dul de la gospodăria colectivă
din Birtln este abia în stadiul
de zidărie. Consiliul de condu­
cere de la această unitate justi­
fică întîrzierea lucrării prin lip­
sa meşterilor, fapt care nu co­
respunde realităţii, deoarece s-a
constatat că in comună sînt
destui zidari. Adevărul este că
in această problemă consiliul de
conducere nu a manifestat sufi­
cientă preocupare amînînd lu­
crarea de pe o zi pe alta.
In acest an au planificat să
construiască grajduri noi, gos­
podăriile colective din Tatărăşti,
Brad, Ţebea şi Oeiu.
Colectiviştii din Tatărăşti sînt
recunoscuţi ca oameni harnici
şi pricepuţi gospodari. In dome­
niul construcţiilor ei au înre­
gistrat succese de seamă, con­
struind pînă aci m un grajd, un
patul, un saivan, o magazie şi
încă cîteva obiective folositoa­
re. Dar iată că la al doilea grajd
munca stagnează cu totul nejus­
tificat. Deşi construcţia respec­
tivă trebuia terminată pînă la
15 septembrie, pînă în prezent
nu a fost săpată nici măcar
Cărţi în ajutorul ţăranilor colectivişti
Put îngrăşaţi la 65-70
de zile
Gospodăria agricolă de stat
,,Gearmata“ din regiunea Ba­
nat, a crescut în 1961 peste
120.000 de pui. Secretul acestui
succes constă în : adăpostlre şi
încălzire bună, furajare raţiona­
lă, aer condiţionat şi cunoaşte­
rea regulilor elementare de pre­
venire a bolilor la pui.
Toate aceste metode, folosite
cu succes de colectivul G.A.S.
„Gearmata“ sînt expuse în bro­
şura apărută recent in Editura
vorbim şi să scriem corect“
Unele cuvinte compuse
IPină la intrarea în vigoare a
noilor norme ortografice ale
limbii romîne au existat extrem
de numeroase iraconsecvenţe în
scrierea cuvintelor compuse.
Normele ortografice actuale în ­
lătură, în unele cazuri aproape
total, inconsecvenţele. Datorită
însă unor vechi deprinderi, ori
din cauza necunoaşterii, în scri­
sul unora se întâlnesc impreci­
zii în privinţa ortografierii cu­
vintelor compuse.
Intr-o gazetă de perete citeam:
„ O ri u n d e e nevoie de repararea
v re -u n o r utilaje, membrii secto­
rului sînt de faţă“. Cele două
cuvinte compuse subliniate sînt
scrise greşit. Scrierea primului,
prin două cuvinte separate (ori
unde), şi a celui de-al doilea
prin două cuvinte legate prin li-
niuţă de unire dovedeşte nesigu­
ranţă. In ambele cazuri cele
două părţi componente se scriu
împreunate: oriunde, vreunor,
intrucît sudura elementelor com­
ponente este deplină.
După prevederile vechilor r e ­
g u li o rto g ra fic e conform căro­
ra s-a scris pînă la 1 aprilie
1954, şi n iciu n , n icio se scriau
împreunate ca v re u n , vre o . N o i­
le n o rm e o rto g ra fice prevăd în­
să că trebuie s c r is : n ic i o, n ici ortografiază o serie de adverbe
u n , n ic i u n u l, n ici un a, prin
două cuvinte separate. Faptul
se explică prin criterii grama­
ticale. In cazul l u i : vreu n ,
vre o , v re u n u l, vreu n a , primul tă valoare gramaticală.. In a-
element al compunerii (vre) şi-a
pierdut sensul lexical şi deci nu
se mai întrebuinţează singur, pe
cînd n ic i (conjuncţie de nega­
ţie) este un cuvînt independent.
După cit se observă cele mai
multe imprecizii se manifestă în
scrierea unor pronume, nume­
rale şi adverbe.
Pronumele-adjective nehotă-
rite compuse cu f ie -, o ri-, -va, vinte în a căror scriere se gre­
v r e -, şi pronumele1 relative care, şeşte cel mai mult. Scrierea cu­
cin e ce se scriu într-un singur
cuvînt (fieca re, fiecin e, fiece,
oarecare, oarecine, oarece, o ri­
care, orcine, orice, careva, ei-
neva, ceva).
p e e c r a n ,;;
fundaţia. Această situaţie se
datoreşte în mare măsură fap­
tului că atît preşedintele gos­
podăriei colective, tov. Iosif
Budugan, cit şi ceilalţi membri
ai consiliului de conducere nu
au luat măsurile cuvenite pen­
tru terminare construcţiei la ter­
menul planificat. ¦
O situaţie asemănătoare poa­
te fi întâlnită şi la gospodăria
agricolă colectivă din Vaţa (la
brigada din satul Ociu). Colec­
tiviştii de aici au prevăzut să
construiască un grajd din pia­
tră care să fie gata în !acest an.
Pînă în prezent însă nici funda­
ţia n-a fost terminată. Preşedin­
tele sfatului popular comunal,
tov. Mihai Moldovan, cît şi pre­
şedintele gospodăriei colective,
tov. Sabin Mîţu, au neglijat cu
totul problema construcţiei graj­
dului.
Nesatisfăcător se desfăşoară
construcţia grajdului şi la
gospodăria colectivă din Ţe­
bea. De strîngerea materia­
lului colectiviştii de aici S-au
preocupat cu sim ţ de răs­
pundere. Lipsind însă preocupa­
rea din partea consiliului de
conducere. 1 crările de construc­
ţii se desfăşoară anevoios.
Din restul construcţiilor pla­
nificate pentru a se realiza anul
acesta în raionul Brad, au fost
date în folosinţă pînă în pre­
zent doar două adăposturi pen­
tru păsări — la Brad şi Ribiţa,
3 silozuri la Sălişte, Rişculiţa şi
Lunca, şi un saivan la Tatărăşti.
Celelalte construcţii sînt fie ne­
începute, fie intr-un stadiu în-
tirziat.
In problema întîrzierll con­
strucţiilor zootehnice o vină
poartă şi consiliul agricol raio­
nal care a manifestat o preo­
cupare slabă în această direc­
ţie, neîndrumînd în suficientă
măsură consiliile de conducere
ale gospodăriilor colective şi
sfaturile populare să ia măsu­
rile cuvenite.
Aşa stînd lucrurile se impune
ca în aceste zile, cînd timpul
mai permite a se lucra la con­
strucţii să fie mobilizate toate
forţele pentru accelerarea rit­
mului de lucru şi terminarea
construcţiilor planificate.
Ittg. I. COŞTEA
agrosilvică, colecţia „Din expe­
rienţa fruntaşilor în agricul­
tură“.
Cum putem mări
producţia de ouă
Apărută recent în Editura
agrosilvică, în această broşură
se arată că sursele bogate de fu­
raje, păşunile, apele naturale de
care dispunem, permit dezvol­
tarea intensă a aviculturii. Pă­
sările valorifică bine toate res­
turile şi subprodusele agricole,
cerealele rămase pe mirişti, une­
le seminţe de buruieni etc., scă-
Dintre pronumele relative
compuse numai ceea ce este
scris uneori greşit (împreunat
mai ales). Trebuie scris in două
cuvinte: ceea ce (ca şi cel ce.
cei ce, cele ce)
In privinţa numeralelor, tre­
buie precizat că grupele de zeci
se scriu într-un cuvînt (d o u ă ­
zeci, tr e iz e c i, c in c iz e c i etc,), iar cesare sau pur şi simplu pentru a ve­
grupele de sute în două cuvinte
două sute, trei sute, şapte sute
etc.)
Atenţie mai mare cere nume­
ralul adverbial o d a tă , care tre­
buie scris prin două cuvinte se­
parate: T u a i v ă z u t O DATA M u ­
zeu l D oftana, iar eu de două ori,
spre a deosebi de adverbul o d a ­
tă (ci n-dva, odinioară), care se
scrie într-un cu vîn t: E x ista
ODATĂ credinţa greşită că oa­
m enii sîn t neputincioşi in faţa
n a tu rii, in mod asemănător se
compuse care se pot serie cu
cele două elemente sudate, avînd
un sens, şi cu cele două cuvin­
te separate avînd alt sens şi al­
ceste situaţii se pot afla urmă­
toarele: a ltă d a tă (odinioară):
Cît de greu trăiau a ltă d a tă mun­
citorii ! A ltă d a tă (în altă oca­
zie) : Lasă că-ţi spun a ltă d a ­
tă. A ltfe l (altminteri, altcumva):
Azi trăim a ltfe l nu ca în tre­
cut. rA lt f e l (nu acelaşi fel) : A
făcut alt fel de rochie. D e c ît (ca,
doar) : Munceşte mai bine d e ­
c ît toţi. De c i t : De c it timp lu­
crezi aici? D e m u lt (odinioară,
cîndva) : L-am cunoscut d e m u lt,
dar nu l -am văzut de m u lt timp
Scris d e m u lt răspunde la între­
barea cînd ? iar d e m u lt răspun­
de Ia întrebarea de cînd ?
In articolul de faţă am ales
cîteva exemple referitoare la cu­
vintelor compuse este însă com­
plexă. De aceea e1necesar să mai
revenim.
V. ŞERBAN
TO MBa^gBMMMsaaKaa^ras^^
ff4 p a tím PROGEMUL SE
"¦TTTTTTgH
(j L z
21 S3EPT®MBRIE 19C2
'Programul IT 5,07 Emisiunea dă; 11,52 Cronică de uzină;
12,00 Cintece şi prelucrări de
pentru s a te ; 5,15 Muzică de
estradă; 5,40 Melodii populare Gheorghe 12,2u „viuzux*
rcnrsinelşti şi ale minorităţilor
naţionale; 0,07 Valsuri inter­ uşoară distractivă; 12,40 Mu­
pretate de fanfară; 6,45 Salut
voios de pionier; 7,30 Sfatul zică populară rusă; 13,10 Mu­
medicului; Miopia la c o p ii;
zică de estradă din filme; 14,t0
7,45 Mici piese instrumentale;
8,08 Muzică populară romîneas- Valsuri simfonice; 14,30 Melo­
că; 8,30 Suite simfonice; 10,00
Cîntece şi jocuri populare ro- dii populare bănăţene; 15,15
mîneşti; 11,05 Valsuri de estra-
Muzică uşoară romînească; 16,15
Vorbeşte Moscova; 16,45 Pio­
nierii cîntă frumuseţile patriei:
17,10 Cîntă taraful Gorjului din
Tirgu Jiu; 17,30 In slujba pa­
triei; 18,00 Muzică din operete;
18.30 Cronica economică; 18,40
Melodii de estradă mterpirea e
*iiM IIIlilF IlE la vioară şl pian; 19,00 Emi­
siune culturală; 19,45 Muzică
21 S E P T E M B R IE 1562 uşoară; 20,15 Cîntă corul P’ilar-
monicil de °ta t „George Enes-
DEVA-' 49 de zile în P acific cu“ dirijat de D.D. Botez; 20.30
Noapte bună copii: „Povestea
— cinem atograful „P atria“; balenei“ de Rudyard Kipling;
Şoferii iadului — cinem atogra­ 20,40 Muzică de dans; 21,15 Jur­
nalul satelor; 21,40 Viaţă nouă,
ful „G rădina de vară“ ; HUNE­ cîntec nou, program de cîntece
populare romîneşti; 23,18 Muzi­
DOARA : Cină com edia era re­ că din operete.
ge — cinem atograful „Victoria“: Programul I I : 12,45 Muzică
de estradă; 13,25 Balete dir
P rinţesa cu steaua de a u r — ci­ opere; 14,10 Cîntece de Emil
Lerescu şi Florin Comişel; 15,00
nem atograful „G rădina C orvi­ Din folclorul popoarelor; 16,10
Melodii orchestrale romîneşti;
nul“ ; SEBEŞ : In tre două iu ­ 16.30 Orchestre de muzică
populară romînească; 19,05 Mu­
biri — cinem atograful „Progre­ zică de estradă; 19,30 Teatru
la microfon : „22.48.33 — aici
IN FOTOGRAFIE: ,0 scenă din film. sul“ ; E xperienţă prim ejdioasă centrala, vă dăm numărul“ de
Janiki şi Stampîl. Traducere de
— cinem atograful „M. Saăo- Gh. Rădulescu: 21,l l Jocuri
populare romîneşti; 21,45 Mu­
veanu“ ; PE TR O ŞA N I: Lăsarea zică de dans; 22,35 Din canţo­
V estea eroism ului celor patru Im aginile grelei încercări prin In această scenă, aria actori­ n o p ţii — cin em a to g ra fu l „Al. netele dumneavoastră preferate.
m arinari sovietici a făcut de care trec cei patru ostaşi, de lor şi a regizorului p e rm it ca
m u lt înconjurul lum ii. înalta pe m ica am barcaţiune arunca­ orice com entarii să fie de Sahia“ : D ouă reprize in iad — Buletine de ştiri şi radiojur­
lor ţin u tă m orală a co n stitu it tă de vîn t şi valuri în im en si­ prisos. Ea vorbeşte elocvent nale : 5,00; 6,00; 7,00; 11,00;
subiectul a sute şi sute de re­ ta tea oceanului, este su gestiv despre fratern itatea acestor oa­ c in e m a to g r a fu l „7 N o ie m b r ie “ ; 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
p o rta je în presa m ondială, re ­ rea liza tă de o peratoru l A. K o l- m eni, care nici in clipele cele
p o rta je ce au fo st citite cu ţa tîi, iar m u zica lui A. M ura- m ai grele nu se părăsesc. A LB A I U L I A : •A g ra fa a lb ă — (programul I); 12,00; 14,00;
foarte m are interes. vliov subliniază vibrant clipele
de încordare dram atică ăeo- U m anitatea film u lu i este în ­ cinem atograful „V ictoria“ D ra­ 16,00; 18,00; 21,30; 23,00 (pro­
C unoscuţii prozatori sovie­ sebită. Secvenţele cinem atogra- tă r ită de scen a sa lvă rii, cinci
tici G. B aklanov, l. B ondariov fice reuşesc să transpună pe pilotu l am erican al helicopte- gostea te a şteaptă — cinem a­ gramul n ).
spectator a tît în situ aţiile pe­ rului îşi concentrează toată
ş i V. T e n ă r e a k o v au fă c u t riculoase din tim pu l uraganu­ îndem înarea şi voin ţa pen tru tografu l „23 A u g u s tO R Ă Ş T I E :
lui c ît şi în apăsătoarea, ne- a reuşi să-l salveze pe Rah-
ca din povestea eroilor Pacifi- sfîrşita aşteptare, cină clipele A cadem icianul din Ascania — ci­
cidui să ia naştere scenariul p a r ani. m atulin ce era sleit de puteri.
film u lu i a rtistic „49 de zile nem atograful „V. R oaită“; Toată
în P a c ific “ . I n re g ia lu i G-. întregul film respiră o a t­ Scena aceasta, in im en sitatea
Babai. a cto rii V. B aianov (R ah - m o s f e r ă a d in e u m a n ă . Mai. ta ri lum ea rîăe. cîn tă şi dansează —
m atu lin ), V. Pivuenko, Poă- decît natura dezlănţuită, decît oceanului face ca om ul să ne
gonîi) V. Sibankov (F om in) şi apară aşa cum este el, dezgo­ cin em atografu l „Flacăra“ ; N-a
G. K raşeninikov (B oikov). rea­ tim pul, cei patru m arinari
lizează un docum ent artistic lit de preju decăţi, generos şi fost în zadar — cinem atograful
care pream ăreşte viguroasele constituie un colectiv um an iubitor de viaţă, de pace, fără
tră să tu ri m orale ale om ului so­ „G rădina de vară“ : SIM ERIA :
vietic. In lu ptă cu uraganul, sudat. Forţa lor m orală, d ra ­ a ţin e seam a de bariera pe
cu foam ea şi setea, cei patru Scrisoare de la o necunoscută
ostaşi sovietici nu se dezum a­ gostea de viaţă şi respectul care politica nebunească a m o­
nizează ci dim potrivă îm part nopolurilor am ericane încear­ — cinem atograful „Ilie P inti-
egal soarta, se aju tă şi se ocro­ reciproc, sîn t calităţi care au că să o arunce în tre oam eni.
tesc reciproc. lie“ ; H A Ţ E G : Profesiunea
în frîn t valurile, disperarea fo a ­ F ilm ul a rtistic realizat în
1 studiourile M osfilm a fo st p ri- doam nei W arren — cinem ato­
m ea şi setea, clipele fără de m it cu m u ltă căldură de către
grafu l „ P o p u la r“ ; BRA.D : L un­
sfîrşit ale aştep tă rii. Scene, spectatorii din ţara noastră.
g a n o a p te a M i ’43 — c in e m a ­
c u m e s te a ceea a s u p e i, a. u l t i ­ In cep în d cu d a ta de 20 s e p ­
tograful „Steaua roşie“ ; LO-
m ei supe din proviziile term i­
NEA : C inci cartu şe — cin em ato­
graful „M inerul“ ; T E IU Ş : Ca­
zacii — cin em atografu l „V.
R oaită“ ; ZLATNA : Nana — ci­
nem atograful „M u n e i t o r u l “ ;
IL IA : S-a in tim p la t în ziua
solstiţiu lu i — cinem atograful
^ „Gh. D oja“ ; APOLDUL DE SUS:
P u ştiu l — cin em a to g ra fia „23
A ugust“.
nate, cînd fiecare îşi stăpîn e- tem brie a c. şi pîn ă în ziua de
şte foam ea şi m ănîncă cu g ri­ 24 a lunii cu ren te oam enii
zînd cheltuielile de întreţinere jă ca să nu-l nedreptăţească m uncii din oraşul Deva vor ţ PENTRU 24 ORE
şi deci preţul de cost al produ­ pe tovarăşul său, sîn t adm ira­ p u tea viziona film u l „49 de Vreme nestabilă cu cerul variabil.
selor ce se obţin de la ele. bil scoase în evidenţă de acea­ zile în P acific“ la cin em ato­ Local, în regiunea de munte vor cădea
stă realizare cinem atografică. g r a fu l „ P a tr ia “ d in lo c a litaute . ploi. Temperatura în uşoară scădere:
Sînt făcute apoi aprecieri asu­ ziua între 22 şi 26 grade, iar noaptea
pra celor mai bune rase de pă­ i r m B i w e dî@ rughi între 8 şi 12 grade. Vînt potrivit cu
sări şi a producţiei lor, descri- intensificări din sectorul nord-vest.
indu-se amănunţit metodele Stadionul din Deva a găzduit vins cu scorul de 3—0 realizat
ştiinţifice de îngrijire, hrănire şi ieri întâlnirea de rugbi contind de Constantin Dumitru (din în­ PENTRU URMĂTOARELE
adăpostite a păsărilor. Se redă pentru campionatul categoriei cercare). 3 ZILE
experienţa dobândită şi realiză­ A, dintre echipele Ştiinţa Petro­
rile obţinute de unităţile agri­ şani şi C.S.M.S. Iaşi. Numeroşii Scorul putea fi şi mai mare Vreme schimbătoare, favorabilă pre­
cole socialiste care au aplicat spectatori au asistat Ia un joc clacă jucătorii din Petroşani pro­ cipitaţiilor.
cu stricteţe aceste metode. Bro­ de bun nivel tehnic. Superiori, fitau de cele cîteva ocazii bune,
studenţii din Petroşani au în- ivite în timpul desfăşurării par­ Oii
şura se adresează conducerilor tidei.
Calea Dorobartfs nr. 9 9 A, tóeüosi fir. 12.96.63
de gospodării colective şi îngri­
jitorilor de animale cu o serie pregăteşte cadre de bibliotecari, durata cursurilor fiind dc 2
de sfaturi folositoare in mun­
ca lor.
ani.
Culese din condicile de sugestii Se primesc absolvenţi de şcoli medii cu diplomă de matu­
ritate şi fără diplomă de m aturitate şi absolvenţi de şcoli pe­
dagogice cu certificat de absolvire.
Admiterea în şcoală se face pe bază de examen.
şi reclam aţii Se dă examen la următoarele disciplin e:
a. — Limba şi literatura roniînă (scris şi oral)
, b. — Istoria R.P.K. (numai oral)
In interiorul magazinelor este zilnic fetăriei şi buna servire de către perso­ asemenea că berea sc vinde caldă şi Se primesc elevi şi eleve în vîrstă de 17-25 ani.
o vie animaţie. Oamenii muncii — nalul de aici. Aprecieri asemănătoare cu termenul de garanţie depăşit.
cumpărători sau simpli vizitatori — sînt adresate şi lucrătorilor din ma­ Examenul de admitere se va tine pe data de 25 sentembrie
vin aici pentru a-şi cumpăra cele ne­ gazinul alimentar cu autoservire, Multă vreme, scrie un grup de con­ 1962.
unităţii textile din O.M. şi din Piaţa sumatori, crama din oraşul Hunedoara
dea ce e nou în magazine. Datoria Unirii ctc. Şi asemenea exemple pot era o unitate model în ce priveşte Pentru înscriere, candidaţii sînt obligaţi să prezinte urmă­
lucrătorului de la tejghea este de a fi date încă multe. servirea, meniurile şi curăţenia. Acum toarele acte :
se comporta atent, de a recomanda cu însă ca este „model“ în murdărie şi
Păcat însă că rezultatele bune ale proastă servire. Şi intr-adevăr aici aşa — Diploma de maturitate sau certificatul de absolvire (în
original).
— Copie legalizată după certificatul de naştere
8 — Certificatul de stare materială
grijă cutare sau cutare marfă. O re­ majorităţii lucrătorilor din comerţ, stau lucrurile. Unii ospătari au atitu­ ! — Certificatul medical (analiza waserman şi radioscopia
comandare bună îndeamnă pe cetă­ munca atentă plină de grijă faţă de dine necuviincioasă. Mîncărurile sînt I pulmonară)
ţean să cumpere cu mai multă în­ consumatori este adesea umbrită de preparate fără grijă, sărate şi pipă­ — Se acordă bursă elevilor care îndeplinesc condiţiile pre­
credere marfa solicitată. Cam la fel comportarea necivilizată, reprobată a rate peste măsură. văzute în regulamentul în vigoare şi în ordinea mediilor la exa­
stau lucrurile şi în unităţile de ali­ unor lucrători dc aici. Iată de pildă Consultînd condicile de sugestii şi menul de admitere. Şcoala are cămin şi cantină pe durata şco­
mentaţie publică. Dacă noului venit cc este scris în condica de sugestii şi larizării.
în local i se recomandă cu grijă me­ reclamaţii a berăriei „Corvinul“. Aici reclamaţii constaţi că nu peste tot
niurile restaurantului sau bufetului, sînt scrise de Ia începutul anului nu se acordă atenţie cuvenită cerinţelor înscrierile se fac zilnic (afară de duminica), între orele 8-15,
este ajutat să aleagă sortimentele pre­ mai puţin dc 28 reclamaţii. In marea îndreptăţite ale oamenilor muncii. La la secretariatul scolii din Calea Dorobanţi nr. 99 A, telefon
ferate, mulţumirea este mult mai mare. lor majoritate reclamaţiile se referă la magazinul alimentar 157, două recla­ 12.96.63.
Şi bineînţeles că aceasta depinde şi maţii îşi aşteaptă rezolvarea de aproa­
de faţa de masă pe care eşti servit, Disi unîtăfila com erciale pe o lună dc zile, iar la magazinul Examenul de admitere va avea loc şi în trei centre din ţară:
de calitatea tacîmului, etc. ale oraşului Hunedoara alimentar nr. 1 nici o reclamaţie nu Iaşi, Cluj, Timişoara.
a fost adusă la cunoştinţa conducerii
Exemple în privinţa bunei serviri a O.C.L. Din păcate conducerile O.C.L. Candidaţii din regiu n ile: Iaşi, Suceava, Bacău şi Galaţi
oamenilor muncii de către lucrătorii industrial, T.A.P.L. şi în parte O.C.L. se pot prezenta la Şcoala medie dé muzică din Iaşi — str. Cuz’a
unităţilor comerciale sînt tot mai mul­ alimentara nu consultă aceste condici, Vodă nr. 29.
Candidaţii din regiunile Banat, Hunedoara şi Oltenia se pot
prezenta la Şcoala medie de muzică şi arte plastice din Timi­
şoara, str. Ungureanu nr. 1
te Ele reflectă preocuparea conduce­ proasta servire de către unii ospătari. lăsînd rezolvarea sesizărilor doar pe Candidaţii din regiunile : Cl uj, Braşov, Maramureş, Crişana
rilor unităţilor respective, a organi­ Un grup de studenţi practicanţi la seama gestionarilor. Tocmai din aceas­ şi Mureş Autonomă Maghiară, se pot prezenta la Şcoala medie
zaţiilor de partid şi sindicale pentru C.S.H. au aşteptat să fie serviţi cu tă cauză sînt dese cazurile cînd sesi­ de muzică din Cluj, str. Francis cânilor nr. 71.
continua îmbunătăţire a muncii lucră­ bere mai bine de o oră. La fel au zărilor întemeiate li se răspunde for­ înscrierile se pot face şi prin poştă, trimiţînd toate actele,
torilor din comerţ. Acest lucru reiese aşteptat şi membrii formaţiei artistice mal, uneori dînd vina pe ccl care a conform anunţului.
şi dacă consultaţi condicile dc suges­ din satul Ruda. Mai mult, unii ospă­ „îndrăznit“ să scrie. Aşa se practică
tii şi reclamaţii din unităţi, ca un tari şi mai ales Gh. Nicolăiţă au mai ales la berăria „Corvinul“, bufetul
important mijloc de comunicare între atitudini dc-a dreptul jignitoare. Expres, cramă, magazinul alimentar | Întreprinderea regională de transportori auto
masa de oameni ai muncii şi condu­ Nu cu destulă atenţie sînt serviţi nr. 157, cofetăria .Metalul“ şi altele.
cerile unităţilor comerciale. Pentru a cumpărătorii nici Ia magazinul ali­ Tot atît de adevărat este şi faptul 9 Hunedoara-i)eva
vedea modul cum apreciază masa de mentar nr. 1A7. Aici de pildă tov. că mai sînt unii cumpărători, cei drept
cumpărători munca lucrătorilor din ing. Şh. Ştcfăncscu scria în ziua de puţini la număr, care cum s-ar zice RECRUTEAZĂ T IU PEIiRU ŞIOILĂ
unităţile comerciale ale oraşului Hu­ 11 iulie că magazinul nu avea apă caută „nod în papură“. Aceştia pe
nedoara. am răsfoit zilele trecute cîte­ minerală „Hebe“. In răspunsul gestio­ lîngă că sesizează unele lucruri lipsi­ 0ECOftUClM! âiFS PROFESIONSil
va din condicile dc sugestii şi recla­ narului se arată că asemenea apă exis­ te de temei nici nu scriu numele şi »
maţii. Iată cîteva din constatările fă­ ta, dar în pivniţa magazinului şi încă adresa exactă. Este necesar ca atunci Condiţiile de admitere la aceste curburi sînt
cute. în stoc marc, însă din comoditate, cînd se face o reclamaţie ea să fie
In piaţa cinematografului „Victoria“ vînzătoarea a refuzat clientul. In a- bine întemeiată să ajute la înlăturarea — v îrsta în tre 17 şi jlim ita te şi 18 a n i; 5
din oraşul Hunedoara s-au deschis cu ceeaşi condică sînt făcute reclamaţii lipsurilor.
cîtva timp în urmă mai multe uni­ asupra comportării lucrătoarelor Ele­ Se constată în general că în ultimul — absolvent al şcolii de 7 (8 ) ani; $
tăţi comerciale. Bine înzestrate cu na Din şi Maria Schel, care nu acordă timp condicile de sugestii cuprind tot v — să nu f i su ferit nici o condamnare ^
mobilier şi aprovizionate cu un bogat atenţie bunei serviri a cumpărătorilor. mai puţine reclamaţii la adresa lu­
sortiment de mărfuri, ele atrag masa Lipsa dc grijă şi preocupare pentru crătorilor din comerţ. Aceasta însă 2 Refafii suplimentare se primesc de la toate aufe- >
de cumpărători. La înălţime se si­ buna servire a consumatorilor se re­ nu scuteşte cîtuşi de puţin organizaţii­
tuează şi lucrătorii acestor unităţi. In flectă şi din condica bufetului Expres. le comerciale să dovedească mai multă bazele sukordonate l.ff.T .A. H u n e d o e ra -Deva. ^
condica cofetăriei „Garofiţa" tov. Ioan Aici majoritatea celor 25 de recla­ exigenţă faţă de cerinţele maselor dc
Tiberiu din Hunedoara, Ştefan Vaida. maţii vorbesc despre faptul că sc pun oameni ai muncii, acordînd. atenţie cu­ ^ înscrierile se fee pSnă fa data de 25 septem-î
actor din Cluj şi mulţi alţi consuma­ în vînzare un sortiment sărac dc pre­ venită celor sesizate.
tori apreciază -.spcctul interior al co­ parate, care uneori sînt .vechi, de <brie 1962. i
V. F.URIR
{