Page 59 - 1962-09

Np. ?408
VIA T A DE PA R TID
In adunarea generală a orga­
nizaţiei de bază din secţia mon­
taj a Uzinei „Victoria“ Călan,
oare a avut loc ou ocazia dării
de seamă şi alegere a noului
birou, comuniştii aiu făcut o a-
naliză temeinică asupra mun­
cii desfăşurate de birou, de în­
treaga organizaţie de partid pe
perioada de un an.
Amalizmd munca biroului or­
ganizaţiei de partid, comuniştii
care au participat la discuţii au
apreciat că ea s-a îmbunătăţit
simţitor faţă de anii precedenţi.
Ca urmare a muncii politice
susţinute strîns legată de pro­
blemele economice, a atragerii
membrilor şi candidaţilor de
partid la rezolvarea sarcinilor
ce au stat în faţa organizaţiei de
partid, a folosirii cu pricepere
a activului fără de partid, a
conducerii şi îndrumării compe­
tente a organizaţiei U.T.M. şi a
organizaţiei sindicale, colectivul
de muncă al secţiei montaj nu
niumafi că şi-a InidepAimlfc în
fiecare lună planul, ci a şi dat
peste plan in acest an 72 tone
radiatoare, 176 bucăţi posta­
mente băi, 162 cazane băi etc.,
reducînid în acest timp şi pro­
centul de rebut admis cu 0,05
la sută. Acestea sînt rezultate
bune. Dar, aşa cum au arătat
în cuvîntul lor comuniştii Iosif
Schifler, Petru Resedea, Ale­
xandru Chiş, loan Danciu şi al­
ţii organizaţia de partid nu a
făcut totul pentru mobilizarea
întregului colectiv la o muncă
mai rodnică, pentru folosirea
tuturor rezervelor existente. Cu
multă tărie a fost criticată şi
darea de seamă prezentată care
nu a reuşit să pătrundă des­
tul de adine în esenţa muncii
desfăşurate de către biroul or­
ganizaţiei de partid, nu a scos
la iveală cu destulă tărie cau­
zele unor lipsuri. S-a apreciat
însă faptul că, în cuvîntul lor
comuniştii au analizat cu răs­
pundere şi profunzime lipsurile
existente în procesul de produc­
ţie cit şi munca organizaţiei de
partid, au venit cu propuneri
valoroase in vederea îmbunătă­
ţirii muncii şi vieţii de partid.
Aşa de exemplu, comunistul
îoan Danciu a arătat că secţia
a realizat economii, prin redu­
cerea procentului admis de re­
but, în valoare de 47.000 lei. Dar,
posibilităţile secţiei de a realiza „Sebeşul“ din Sebeş a îndeplinit pianul de producţie. în ace-
economii sînt mult mai mari.
Numai la filetarea a 130.000 ra­
pturi pentru radiatoare, de pil­
dă. cit se prelucrează lunar, se
;:§,bntează'L,3.ooo — 3.200 bucăţi.
Anual se pierd deci, peste 72.000
Iei. Organizaţia de partid, au
arătat tov. I. Danciu, Iosif
Schifler şi Alexandru Chiş, nu
a dovedit suficientă preocupare
pentru îmbunătăţirea calităţii
produselor, a reducerii preţului
de cost şi creşterea productivi­
tăţii muncii. In scopul atinge­
rii acestor obiective secţia mon­
taj a fost înzestrată cu 2 ma­
şini noi, de o mare productivi­
tate : o maşină de frezat rap­
turi şi o freză pentru radiatoare.
Dacă ele ar fi utilizate la în-
éTL
Întreg colectivul este mobilizat mecanică de la universităţile din
îndeplinirea în mod ritmic a
tuturor indicatorilor de plan
constituie o preocupare de fie­
care zi a întregului colectiv al
întreprinderii de industrie loca­
lă „1 Mai“ din Deva. Fiecare
muncitor din secţiile întreprin­
derii se preocupă ca de la o zi
la alta să lucreze tot mai mult
!şi mai bine. Este un fapt care
denotă că aici gradul de con­
ştiinţă al muncitorilor a crescut.
Aproape’ că nu există muncitor
căruia să-i fie indiferent cit
produce şi cum. Ca urmare, sar­
cinile de plan se îndeplinesc în
mod ritmic iar produsele rea­
lizate aici sînt apreciate de cum­
părători.
La ridicarea conştiinţei mun­
citorilor, tehnicienilor şi ingine­ lui (I.C.R.T.I.) a refuzat din cau­
rilor din întreprindere, un rol
însemnat l-a avut organizaţia
de partid. In activitatea sa or­
ganizaţia de partid a pus în
centrul preocupărilor urmărirea
modului cum sînt îndeplinite
sarcinile de plan, impulsiona­
rea activităţii zilnice.
încă de la începutul anului în
cadrul întreprinderii s-au luat
o serie de măsuri tehnico-orga-
nizatorice menite să ducă la îm­
bunătăţirea muncii. In marea
lor majoritate propunerile au
venit din rîndul colectivului de
muncă, în urma dezbaterii ci­
frelor de plan. Importante mă­
suri s-au luat şi la indicaţiile
date de organizaţia de partid.
Mai mult, în una din adunările
generale ale organizaţiei de ba­
ză, s-au analizat tocmai măsu­
rile luate de conducerea admi­
nistrativă pentru îndeplinirea
sarcinilor de plan şi modul cum
sînt ele înfăptuite. Organizaţia
de partid a dezbătut pe larg,
cu multă răspundere aceste pro­
bleme.
Urmărind felul în care se des­
făşoară activitatea In cadrul în­
treprinderii, organizaţia de partid
a sesizat faptul că există unele
treaga lor capacitate s-ar putea
egala producţia ce o dau toate
maşinile existente în secţie.
Conducerea secţiei nu s-a preo­
cupat însă de creşterea şi pre­
gătirea de noi cadre care să le
deservească. Rezultatul : cele
două maşini, nu sint folosite la
întreaga lor. capacitate, din cau­
ză că. nu are cine Ie mînui. Or­
ganizaţia de partid, a spus Petru
Resedea, nu a tras la răspun­
dere conducerea secţiei în aceas­
tă direcţie, nu s-a îngrijit ca pe
lingă candidatul de partid Ili-
sie Burduş, care lucrează la
noua maşină de frezat şi care
A dunări
de dare de seamă
jî alegeri
posedă cunoştinţele necesare, să
repartizeze pe cei mai buni me­
seriaşi care să înveţe să mînu-
iască noile maşini.
In secţie lucrează maiştri, şefi
de echipă care sînt şi membri
de partid. Cum se preocupă ei
de pregătirea profesională a
muncitorilor ? Aprecierea comu­
niştilor â fost că mulţi dintre
ei nu acordă asistenţa tehnică
necesară muncitorilor, riu-i aju­
tă în suficientă măsură în ri­
dicarea nivelului lor profesional.
Biroul organizaţiei de bază nu
a tras la răspundere pe aceştia,
nu a făcut aproape nimic pentru
a întări rolul maistrului în pro­
cesul de producţie. Lipsa de
preocupare pentru ridicarea cu­
noştinţelor profesionale a mun­
citorilor poate fi oglindită şi în
faptul că în acest an nu a func­
ţionat în cadrul sectorului nici
un curs de ridicarea calificării,
deşi înzestrarea secţiei cu noi
utilaje cere acest lucru.
Aceste lipsuri puteau fi elimi­
nate încă de la începutul anului
dacă organizaţia de partid şi-ar
fi exercitat cu toată competenţa
dreptul de control care îl are
asupra conducerii administrati­
ve.
: :
Prcsdiss® d e
în prima decadă a acestei Urni colectivul întreprinderii
laşi timp s-au înregistrat succese deosebite pe linia calităţii
produselor. Astfel, la ciorapi de bumbac, s-au realizat cu 1,2 la
sută mai multe perechi de calitatea I-a, la ciorapi din fire sin­
tetice cu 4 la sută, iar la tricotaje cu 4,8 la sută.
Cele mai bune rezultate pe linia ridicării continue a cali­
tăţii produselor le-au obţinut muncitoarele Eugenia Muştea
şi Berki Ana de la secţia finisaj, Elisabeta Mihălţan I şi îliszka
Elena, de la secţia încheiat, iar de la secţia lenjerie, Eugenia
Todea şi Ana Petrişor II.
€©si€?ass*s «adm itere aia eaeele f& c u liă ţi
Ministerul Snvăţămîntului a_
nuntă că la 26 septembrie va
avea Ioc concurs de admitere la
următoarele facultăţi: la facul­
tăţile de construcţii, instalaţii
şi utilaj, hidrotehnică, construc­
ţii feroviare, drumuri şi poduri
lacune In aprovizionarea cu ma­
teriale. In scopul remedierii lip­
surilor semnalate, organizaţia de
partid a pus in discuţia sa fe­
lul cum munceşte colectivul
serviciului de aprovizionare. Pe
baza discuţiilor purtate au fost
indicate măsuri corespunzătoa­
re.
In atenţia organizaţiei de
partid a stat şi felul in care
muncesc colectivele din fiecare
secţie în parte. Pentru aceasta
a căutat să întărească răspun­
derea grupelor de partid, astfel
ca ele să influenţeze în bine ac­
tivitatea din secţiile întreprin­
derii. Bunăoară la atelierul de
timpiărie fină, la recepţia unor
garnituri de camere com­
binate, delegatul beneficiaru­
za calităţii necorespunzătoare
cîteva bucăţi. Treaba aceasta nu
a lăsat indiferenţi pe comimiş-
tii atelierului şi nici biroul or­
ganizaţiei de bază. In cadrul
unei şedinţe lărgite de grupă de
partid la care au participat şi
membrii biroului organizaţiei de
bază şi tovarăşii din conducerea
întreprinderii, s-au discutat as­
pectele amintite. A reieşit că
deficienţele de calitate erau ur­
marea faptului că în secţie, în
fuga după cantitate, nu se exe­
cutau toate operaţiunile. Unele
operaţiuni considerate mai mă­
runte erau lăsate la o parte. De­
şi s-a sesizat acest lucru şefu­
lui secţiei, nu s-au luat măsuri
de îndreptare. Toate aceste as­
pecte au fost supuse unei cri­
tici aspre de către comuniştii
participanţi ia şedinţă. Pentru
remedierea lor s-au luat măsuri.
La recomandarea organizaţiei de
partid, ca şef al secţiei a fost
numit tov. Lucaci Zok, membru
de partid, un tovarăş priceput
şi conştiincios Rezultatele nu
au întîrziat să se arate. Calita­
tea mobilei/fine este acum mult
îmbunătăţită.
In discuţiile purtate de comu­
nişti un loc Important l-a ocu­
pat problema realizării sarcini­
lor de plan pe anul 1962 şi lua­
rea celor mai eficiente măsuri
pentru crearea condiţiilor ne­
cesare în vederea îndeplinirii
sarcinilor ce le revin pe anul
viitor. Atît sarcinile pe acest an
cit şi cele pe anul 1963 pot fi
realizate cu succes. O condiţie
esenfială este ca organizaţia de
partid să-şi exercite permanent
rolul său de conducător poli­
tic, să tragă la răspundere con­
ducerea secţiei pentru slaba
preocupare faţă de ridicarea ca­
lificării muncitorilor, pentru ne-
folosirea rezervelor interne exis­
tente în secţie, să oblige con­
ducerea administrativă să ţină
o legătură mai strînsă cu sec­
ţia turnătorie şi atelierul me­
canic în scopul ca piesele ce se
primesc de aici să fie la nivelul
cerinţelor.
Organizaţia de partid din sec­
ţia utilaje constituie o forţă pu­
ternică. Comuniştii oare formea­
ză această organizaţie sînt oa­
meni cu înalte calităţi politice şi
profesionale. In decursul anilor
ei s-au dovedit a fi luptători
fermi pentru înfăptuirea în mod
neabătut a sarcinilor trasate de
partid. In anul 1963 sarcinile
care stau în faţa muncitorilor
din secţie sînt mai mari. Co­
muniştii trebuie să fie mereu în
fruntea întrecerii desfăşurate
pentru îndeplinirea sarcinilor
sporite de plan, pentru tradu­
cerea în viaţă a hotăririlor ela­
borate cu prilejul adunării de
dare de seamă şi alegeri. In
acest scop noului birou, orga­
nizaţiei de partid li se cer să-şl
organizeze şi mai bine munca,
să-şi îmbunătăţească metodele
de îndrumare şi control, să pă­
trundă în miezul problemelor
de producţie şi să ia ori de cite
ori este necesar măsuri de li­
chidare a lipsurilor ce se mani­
festă în activitatea economică şi
politico-organizatorică. Iată cî­
teva cerinţe la care trebuie să
se răspundă prin fapte.
S. CERBU mează că s-au luat măsuri pentru în­
mas bună e a fa fsfe
din cadrul Institutului de con­
strucţii din Bucureşti; la facul­
tăţile de construcţii de la in­
stitutele politehnice din Timi­
şoara şi C lu j; la facultatea de
mecanică agricolă de la Insti­
tutul Politehnic din Timişoara;
Cu cîiva timp în urmă orga­
nizaţia de partid a constatat că
la fabrica de nasturi planul nu
se îmdep linea la toate sortimen­
tele, iar consumul specific de
materie primă era ridicat. Aces­
te probleme au fost puse în dis­
cuţia organizaţiei de bază, un­
de conducerea fabricii a prezen­
tat un raport. Discuţiile purtate
de comunişti în adunare au scos
în evidenţă lipsurile şi deficien­
ţele din cadrai secţiei.
Prin activitatea lor grupele de
partid au mobilizat colective­
le secţiilor şi la recuperarea u-
nor rămîneri în urmă. Un exem­
plu în acest sens îl oferă gru­
pa de partid de Ia secţia tîm plă-
rie albă. Aici în prima deca­
dă a lunii septembrie au existat
unele deficienţe In aproviziona­
rea cu materiale care au făcut
ca planul să nu se îndeplineas­
că. Acum însă secţiei i-au fost
asigurate materialele necesare.
Grupa de partid a făcut un apel
la toţi muncitorii pentru a-şi
mobiliza forţele astfel ca la
sfîrşitul lunii să raporteze înde­
plinirea integrală a planului. In
aceste zile aici se munceşte cu
eforturi sporite.
Atenţie cuvenită a acordat or­
ganizaţia de partid şi întrecerii
socialiste, îndrumînd comitetul
sindicatului pentru o mai bună
organizare şi desfăşurare a aces­
teia. In majoritatea secţiilor s-au
luat angajamente concrete, m o­
bilizatoare.
îndrumaţi şi mobilizaţi de că­
tre1 organizaţia de partid mun­
citorii, inginerii şi tehnicienii
de la I.I.L. „1 Mai“ Deva au ob ­
ţinut succese importante. Ast­
fel în 8 luni din acest an, pla­
nul la producţia globală a fost
îndeplinit în proporţie de 115 la
sută, iar la producţia marfă în
pronorţie de 112 la sur,ă. Toto­
dată s-au realizat şi importante
e ’onomii la preţul de cost;
m tvm n, ¦snnrxuswtm.vt
msmBnmBaeasmmmtfiaxma a i^ jm s iM u iM u a M M
C la r a s!
s e s i a e & a a aoo
° In articolul „Cînd nu există preo­
cupare", apărut în ziarul „Drumul so­
cialismului" nr. 2.365 din 2 august.
1962 se sesiza faptul că la Casa pio­
nierilor din oraşul Deva nu se des­
făşoară o activitate susţinută.
o Biblioteca clubului muncitoresc al
sindicatelor din Petroşani nu era bine
întreţinută iar la magazie stăteau ne­
folosite un aparat de radio şi unul de
proiecţie. Acest lucru a fost criticat
în coloanele ziarului nostru.
o Cazurile de întrerupere a filme­
lor la grădina de vară din Deva erau
frecvente. Despre acest lucru s-a ocu­
pat şi o notă critică apărută în zia­
rul nostru nr. 2.351.
• Medicul veterinar loan Lucaci din
comuna Bertkelot nu acorda la timp
animalelor asistenţa veterinară nece­
sară. Acest lucru a fost sesizat în
articolul „E adevărat dar..." apărut
într-unul din numerele trecute.
® „Acesta e Mărcuţ" — aşa se
intitula o însemnare apărută în zia­
rul nostru nr. 2.324. In acest material
se critica atitudinea unui ospătar de
la restaurantul „Mureşul" din Deva.
r ă sp & M ist
o 6a răspuns la criticile făcute, sec­
ţia de învăţăimînt a Sfatului popular
al regiunii Hunedoara, ne-a comunicat
că într-adevăr la Casa pionierilor din
Deva nu s-a desfăşurat o activitate co­
respunzătoare. Pe baza celor consta­
tate s-au luat măsuri de îmbunătăţire
a activităţii viitoare, pentru o mai bună
încadrare a instituţiei cu personal com­
petent, precum şi asigurării condiţiilor
materialelor necesare.
o Cu privire la articolul apărut în
ziarul „Drumul socialismului“ nr. 2360
intitulat „Toată grija faţă de gospo­
dărirea materialelor culturale“, consi­
liul local al sindicatelor din Petroşani
ne-a comunicat că cele relatate sînt
juste şi s-a stabilit luarea unor mă­
suri pentru remedierea lipsurilor sem­
nalate.
o Răspunzînd criticilor făcute prin
articolul „De ce atîtea întreruperi de
filme“, întreprinderea cinematografică
regională de stat Hunedoara, ne intor-
locuirea unor aparate de proiecţie şi
asigurarea unor copii de filme mai
bune.
o In urma publicării articolului „E
adevărat dar...“, ni s-â comunicat că
medicul veterinar loan Lucaci din cir­
cumscripţia Berthelot, raionul Haţeg a
fost mutat disciplinar şi sancţionat.
® întreprinderea de alimentaţie pu­
blică din oraşul Deva ne-a făcut cunos­
cut că în urma apariţiei articolului
„Acesta e Mărcuţ“, s-a hotărît desfa­
cerea contractului de muncă al ospă­
tarului respectiv, ca avînd o comportare
nedemnă fată de consumatori.
la facultatea de mecanică de la
Institutul politehnic din Braşov;
la facultăţile de geologie tehni­
că şi exploatarea zăcămintelor
de ţiţei şi gaze de la Institutul
de petrol, gaze şi geologie din
Bucureşti; la facultăţile de agri­
cultură de la Institutele agro­
nomice din Iaşi şi Tim işoara;
la facultăţile de m atematică-
Bucureşti şi Cluj; la facultăţile
de fizică de la universităţile din
Bucureşti, Iaşi şi Cluj, precum
şi la facultăţile de muzică şi
arte plastice de la Institutele
pedagogice de 3 ani din Bucu­
reşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara.
înscrierile candidaţilor la con­
curs se vor face pînă în seara
zilei de 25 septembrie la secre­
tariatele facultăţilor.
OBIECTIVELE
XKJ1
Comisiile permanente du fost
create cu scopul de a contri­
bui prin activitatea lor la buna
desfăşurare a muncii sfaturilor
populare. Ele au ca sarcină stu­
dierea posibilităţilor de valori­
ficare a resurselor locale, pe
care sub formă de propuneri să
le prezinte comitetelor executi­
ve spre examinare şi aplicare
în practică. Comisiile permanen­
te au posibilitatea de a-şî forma
largi active de oameni ai mun­
cii pe probleme, cu ajutorul că­
rora pot rezolva sarcinile ce
le au. Punînd în centrul preo­
cupărilor sarcinile cele mai im­
portante care se ridică în se­
siuni sau pe care le ridică ma­
sele de alegător", comisiile per­
manente le studiază în vederea
găsirii soluţiilor de realizare.
Aceste probleme sînt cuprinse
apoi în planurile de muncă tri­
mestriale pe care şi le întoc­
mesc.
Pornind de la aceste planuri
întocmite de cîteva din comisiile
permanente raionale din Qrăş-
tîe, nu poţi să nu apreciezi com­
petenţa cu care ele au fost în­
tocmite problemele interesante
propuse spre studiu, precum şi
felul organizat în care sarcinile
au fost repartizate pe membrii
comisiilor.
Pianul de muncă pe trimestrul
frig s
<Ve{ti diîi Q)» germ an ă
Pe şantierele regiunii Sporeşte produefia da sare potásica
Kari-lta-Siadt Republica Democrată Germa­ scară largă diferite perîecţio-
nări tehnice, lucrătorii din in­
Regiunea Karl-Marx-Stadt este unul nă ocupă un loc de frunte în dustria sării potasice au sporit
dintre cele mai importante centre in­ lume în ceea ce priveşte produc­ productivitatea muncii cu 4,7 la
dustriale ale R.D. Germane. Produsele ţia şi exportul de sare potasică. sută peste prevederile planului
purtînd marca de fabricaţie a întreprin­ Dc aceea, cu atît mai importan­ şi au realizat economii în sumă
derilor regiunii — tot felul de maşini-- te sînt succesele obţinute de totală de 1,2 milioane mărci.
unelte, utilaj industrial, mărfuri textile această ramură a industriei R.D.
etc. — se bucură de o mare căutare. Germane în prima jumătate a Cei mai buni indici de pro­
anului 1962: au fost extrase ducţie au fost obţinuţi de colec­
La circa 30 de mari obiective indus­ peste plan 17.000 tone de sare tivele întreprinderii „Gluckauf“
triale ale regiunii Karl-Marx-Stadt se potasică. Extracţia acestui pre­ din Sondershausen şi de uzina
desfăşoară în prezent lucrări de con­ ţios produs chimic a sporit în „Karl-Marx“ din Solstedt.
strucţie. Spre sfîrşitul anului vor intră primele şase luni cu 8,4 la
în funcţiune primele părţi ale combi­ Muncitorii de la întreprinde­
natului pentru elaborarea nichelului de sută, în comparaţie cu peri­ rile industriei potasiului şi-au!
la Egidien, şi ale uzinei de zinc de
ia Freiberg, primul grup generator al oada corespunzătoare a anului luat angajamentul ca pînă la
centralei termoelectrice de la Karl- trecut.
Marx-Stadt. sfîrşitul anului să producă în
Folosind noi metode de mun­
că, popularizînd experienţa plus 32.000 tone de sare potasică
fruntaşilor şi introducînd pe
pură.
Anul acesta se vor construi, de ase­ Pianinele cu marca „ Zimmermann“
menea, noi secţii la uzina de automo­
bile „Sachsenring“ din Zwickau, la
uzina de maşini-unelte din Plauen şi la Fabrica de piane din Seifhen- rează 9 tip u ri d iferite de pian in e
moderna fabrică de înnobilare a minei n e r s d o r f, r e g iu n e a D re sd a , a le ş i d o u ă tip u r i d e p ia n e .
de huilă „Martin Hoop“ din Zwickau. c ă ro r p r o d u s e p o a r tă m a r c a La fiecare 34 de m in u te, de p e
Vor fi mărite sălile de studii ale şco. „ Z im .m e r m a n n “ e s te u n a d in c e ­ lin ia d e p r o d u c ţie In f lu x —\
Iii superioare de construcţii de maşini le m a i im p o r ta n te în tr e p r in d e r i u n ic a în E u ro p a — c o b o a r ă u n
din Karl-Marx-Stadt şi ale Academiei d e a c e s t fe l d in R . D . G e rm a n ă , n o u i n s tr u m e n t m u z ic a l.
de minerit din Freiberg. in planul ei de fabricaţie, figu- F orm ele m oderne, su prafeţele
fru m os finisate, ca şi calităţile
5; ¦»1—1/«**/—» / acustice excepţionale ale piane*
lor şi pianinelor produ se la
[ Rafinăria de petrol ^1 Seifhennersdorf, se bucură de o
de la Liitzkendorf ] apreciere unanim ă.
L Recent a intrat în funcţiune prima parte a unui nou sec--j P rin aplicarea unor inovaţii,
‘ tor aî rafinăriei de petrol din Liitzkendorf, situată în bazinul j a n u l tr e c u t în tr e p r in d e r e a a r e a ­
; Geisental, cel mai mare producător de lubrefiănţi din R.
liz a t o e c o n o m ie d e 16.000 de
; Germană. > m ărci.
Au fost montate zece rezervoare cu o capacitate de 5.990 1
0 nouă fabrică de laptej metri cubi fiecare. De asemenea, au intrat în faza finală de J
í construcţie instalaţia electrică de desalinare, instalaţiile de >
!-j condensat
î distilare, de stabilizare şi altele.
După terminarea noului sector, capacitatea de prelucrare^ Recent, la fabrica de lapte
sterilizat din oraşul regional
[ a ţiţeiului la rafinăria din Liitzkendorf va creşte de 3-4 ori. j Schwerin a intrat în funcţiune
prima secţie de producţie. Aici1
(.Aici se vor produce lubrefîanţi, carburanţi, gaze lichefiate, u le-ţ se prelucrează acum 6.000 de
litri de lapte pe oră, care sînt
Í iuri minerale, produse albe etc. La Liitzkendorf se construieşte, j transformaţi în 500 de kg. de
lapte praf. ’Toate aparatele fo­
( de asemenea, un nou cartier de locuit, o şosea şi o gară de j
| cale ferată. .J
1
M odernizarea gării Rostock 1
1
Gara oraşului-port la care se vor adăuga manevră prin radio. O 1 losite în procesul de producţie
Rostock este una din­ în curînd alţi 110 km. instalaţie de iluminat 1
tre cele mai mari gări cu 24 de stîlpi înalţi 1 sînt deservite de un singur om.-
pentru încărcarea şi Zilnic în gara Ros­ de 36 m., avînd fie­ După terminarea integrală a'
descărcarea mărfurilor tock se încarcă şi se care cîte 24 reflectoa­ -)
din R. D. Germană. descarcă 120-150 va- re. va permite ca 1 construcţiei, fabrica va produce
Ea se întinde pe o goane-cisterne. In pre­ 1 zilnic 300.000 de cutii sau sticle
distantă de 4.5 km., zent se construieşte de lapte condensat fără conţi­
are 80 km. dc şine, acolo o instalaţie de munca să se desfăşoare 'a nut de zahăr şi 10 tone de lapte
comandă şi o staţie de
1în bune condiţii atît 1 condensat cu conţinut de zahăr,-
In afară de aceasta, 180.000 de
ziua cît şi noaptea. litri de lapte vor fi prelucraţi
1 zilnic în lapte praf.
I u /U u /i'*
 ra îw e rsa re a ŞcofSa s u p e r io a r e d e a
dÎEî BerSira
Şcoala superioară de arta pla­ aici se predau şi un număr mare dustria, schiţele artistice rea­
stică şi aplicată din Berlin este de meserii ca ceramica, desenul lizate in secţiile şcolii fiind
singura şcoală de acest gen din textil, moda, pictura scenogra­ destinate exclusiv producţiei in­
R.D. Germană. In afară de stu­ fică şi costume, forme pentru dustriale de larg consum.
diul arhitecturii şi de discipli­ turnarea de piese industriale.
nele clasice ale artei plastice — Toate artele aplicate sînt pre­ Recent, şcoala superioară de
ca de pildă pictura, grafica — date în strînsă legătură cu in- artă plastică şi aplicată, din
Berlin a sărbătorit a 15-a ani­
versare. Cu a-
cest prilej a fost
inaugurată o ex­
poziţie de artă
plastică, cerami­
că şi de forme
pentru turnăto­
rie.
Copiii din Berli­
nul democratic în­
vaţă cu şi mai
multă plăcere în
# Şfiţ această nouă şcoa­
lă modernă.
4 «fi
mm
PROPUSE IN PLAN
SA FIE ÎNDEPLINITE
al IlI-Jea al comisiei perm a­ tei comisii se preocupă de buna siunea sfatului. Se puiie între­
barea, cum au urmărit mem­
nente de gospodărie comunală desfăşurare a comerţului din brii acestei comisii modul de în­
şi industrie locală, cuprinde ur­ deplinire a obiectivelor propun
mătoarele : studierea posibilită­ raionul Orăştie. Atît din raport se ? Ln ce constă aportul comi­
ţilor de reducere a cheltuielilor cît şi din discuţiile purtate re­ siei la îndeplinirea sarcinilor,
de întreţinere a dramurilor, po­ iese însă că concluziile la care care stau în faţa sfatului popu-
s-a ajuns ai, un caracter con- Iar ?
sibilitatea bunei organizări a Statativ fără a se găsi soluţii In aceeaşi situaţie se găseşte
şi comisia perm anentă de gos­
procesului de producţie, la sec­ de îmbunătăţire a situaţiei exis­ podărie comunală şi industrie
locală. Faţă de sarcinile impor­
ţia de tîmplărie a I.I.L. „I. C. tente. Era mult mai util dacă
tante pe care şi le-a propus în
Frimu“, studierea posibilităţilor comisia îşi propunea să studie­ planul de muncă nu există nici
un indiciu care să arate că aces­
de înfrumuseţa­ ze şi să găseas­ te probleme au fost urmărite şi
rezolvate.
re a oraşului Cu. Din activitatea că posibilitatea
gir s.a. ?a fel de de extindere a Complexitatea sarcinilor care
stau în faţa sfaturilor populare
judicios Întoc- m Q r c o m i S î î p e r m a n e n t e spaţiilor comer- în perioada actuală, impun mo­
mixttí»e síe» «prfeiznintaă ciaîe şi să for­ bilizarea tuturor forţelor în ve-
derea îndeplinirii lor.
şi planurile de ..... muleze propune.
muncă ale comisiilor perma- ri concrete comitetului executiv. Comisiile permanente raiona­
mente buget, finanţe şi comerţ- Cele cîteva propuneri care sînt le din Orăştie fac parte şi ele
cooperaţie. cuprinse în raport nu sînt de din aceste forţe, fiind chemate
natură să rezolve problemele de a contribui cu toată capaci­
Analizînd însă felul în care care stau în faţa comerţului. tatea lor la îndeplinirea obiec­
aceste planuri au fost realizate, Totuşi, preocuparea pe care tivelor ce le stau în faţă. Pen­
ajungi la concluzia că ele au ră­ această comisie a arătat-o faţă tru aceasta, este necesară o mai
mas în mare parte doar pe hîr- de sarcinile propuse, dovedeşte strînsă colaborare între comite­
tie. Dacă pentru com isia de co- că membrii săi pot să jreaîizeze tul executiv şi comisiile perma­
merţ-cooperaţie obiectivele pro­ studii asupra unor probleme nente.
puse au constituit o preocupare mai importante.
mai mult sau mai puţin perma­ Se impune reactivizarea aces­
nentă, nu se poate afirma ace­ Consuîtînd registrul de pro­ tor comisii pentru ca munca lor
laşi lucru despre comisiile buget- cese verbale al comisiei perma­ să contribuie efectiv la rezolva­
finanţe şi cea de gospodărie co­ nente biiget-finanţe, pe drept rea sarcinilor ce le stau în faţă*
munală şi industrie locală.
cuvînt se pune întrebarea în ee M. RUGINESClţ
Din ultimul proces verbal în­ constă activitatea acestei comi­
cheiat în şedinţa de lucru din sii, din moment ce ultimul pro­
29 august a.c., al comisiei co­ ces verbal de şedinţă poartă
data de 29 ianuarie â.C., dată la
merţ şi cooperaţie, precum şi care de altfel această comisie
din raportul discutat cu această
a prezentat un coraport în se­
ocazie, reiese că membrii aces-