Page 62 - 1962-09

PAG. 2 VRVMVTJ m c r z T J s iv m im Nr. Z 4t)7

VIATA DE PARTID BidPmSMMUL SE

îmbunătăţirea muncii poiifice — 22 S E P T E M B R IE 1962

un obiectiv de seamă PROGRAMUL I: 5,07 Emisiunea
pentru sate; 5,15 Jocuri populare ro­
mîneşti; 5,40 Muzică uşoară; 6,07 Mu­

Zilele trecute a avut loc adu­ Dezbaterile ce au avut loc au in această direcţie o are şi bi­ zică interpretată de fanfară; 6,S0 Gin­
narea generală a organizaţiei de arătat că rezultatele puteau fi roul organizaţiei de bază care tă taraful căminului cultural din co­
bază de partid din schimbul şi mai mari dacă în munca des­ a manifestat indulgenţă faţă de muna Morăreni regiunea Mureş-Au-
„C“, de la laminorul de 650 mm. făşurată de birou nu ar fi exis­ cei care neglijează sarcinile pe tonomă Maghiară; 6,45 Salut voios
al C.S.H., pentru dare de seamă care le au. Şi exemplul cel mai de pionier; 7,10 Melodii distractiv
tat şi unele lipsuri. rău în această direcţie îl con­ 7,S0 Sfatul medicului: Curăţenia, mij­
şi alegerea noului organ. In cuvîntul său, tov. Alexan­
In darea de seamă prezenta­ dru Cîra, şeful schimbului ,,C“, stituie atitudinea tovarăşului loc de prevenire a bolilor; 7,45 Cîn-

tă de secretarul organizaţiei de a arătat că din cauza nerespec- Dionisie Barza, care lipseşte Valea Sebeşu- tece sportive; 8,08 Muzică populară

bază cit şi în discuţiile ce s-au uneori chiar de la adunările şului. Vedere de romîncască; 8,30 Miri piese simfo­

purtat, au fost scoase la iveală generale şi care nu a fost nicio­ ia Gura Bistrei. nice; 9,00 Roza vînturilor; 9,25 Mu­

o serie de succese obţinute în Âdunări dată pus în discuţia comuniş­ zică din operete; 10,00 Cîntcce pen­

munca desfăşurată de către or­ de dare de seamă tilor“. tru cei miri; 11,05 Melodii populare
ganizaţia de partid pentru creş­ Darea de seamă cît şi discu­ romîneşti şi ale minorităţilor naţio­

terea indicilor de utilizare ai şi alegeri ţiile au mai scos la iveală şi nale; 12,00 Muzică uşoară interpre­

agregatelor, valorificarea mai tării disciplinei tehnologice, au faptul că deşi indicii de utili­ tată de formaţii de muzicuţe; 12,20
deplină a rezervelor interne, îm ­ avut loc opriri accidentale, ne­ zare ai laminorului au crescut, Album sportiv; 13,10 Muzică popu­
bunătăţirea continuă a lamina­ justificate, ceea ce a făcut ca există încă mari posibilităţi de lară oltenească; 14,00 Concert de
telor etc. In darea de seamă s-a unele sarcini să nu fie realizate creştere, dacă comuniştii de aici prînz; 14,30 Din cîntecele şi dansu­
arătat că schimbul ,,C“ de la pe măsura cerinţelor. „Tov. Au- se vor ocupa mai hotărît de în ­ rile popoarelor; 15,45 Citind revistele
laminorul de 650 mm. a dat pa­ gustin Birou, maistru la linia de tărirea disciplinei la locurile de noastre literare; 16,00 Cîntă la nai
triei 8.400 tone laminate peste laminare, nu respectă întotdeau­ producţie. Fănică Luca; 16,15 Vorbeşte Mos­
plan, cu 2.700 tone mai mult cova; 16,45 Muzică uşoară rornînea-
faţă de angajamentul luat in O problemă Importantă care
a fost discutată de majoritatea

cinstea zilei de 23 August. S-a na schema de laminare, din care tovarăşilor a fost şi aceea a re­ scă; 17,50 Ştiinţa în slujba păcii;

arătat de asemenea că s-a ob­ cauză, au avut loc unele staţio­ ducerii procentului de rebut. 5.-%-<Us?ill H i 18.00 Melodii de estradă; 18,30 Pro­
ţinut o creştere a productivită­ nări îndelungate“ — a spus Tov. ing. Voina, şeful lamino­ gram muzical pentru fruntaşi în pro

ţii muncii cu 4,59 la sută mai vorbitorul. rului de 650 mm. a arătat că ducţie din industrie şi agricultur.
mare faţă de anul trecut, iar Problema disciplinei la locul schimbul „C" a realizat în tot 19.00 Scrisori din ţară; 19,30 Mu­

preţul de cost a fost redus cu de muncă, au dezbătut-o şi alţi cursul anului, cel mai mic re­ Căminelor culturale — zică de dans; 20,15 Melodii popu­
6,32 lei pe tona de laminate. vorbitori. Comunistul Dumitru but. Dar, mulţumiţi de acest re­ lare romîneşti; 20,30 Muzică de dans;
Voieu, şef de echipă la cuptoa­ zultat, lucrătorii schimbului au îndrumare la nivelul cerinţelor! 21,25 Valsuri nemuritoare; 22,20 Mu­
Aceste realizări sint strîns le­ re, a criticat atitudinea tov. neglijat, în luna august, proble­ zică de dans.
gate de activitatea comunişti­ Constantin Cătănescu, organiza­ ma calităţii, ceea ce a făcut ca Numeroase cămine culturale culturale din raion. Numai că ce un grafic, care să ilustreze
lor din schimb, care au ştiut să torul grupei sindicale, care nu procentul de rebut să depăşeas­ din raionul Orăştie desfăşoa­ în realizarea obiectivului amin­ operativ mersul activităţii la că­ PROGRAMUL II: 12,35 Muzică
pătrundă cu mai multă pricepe­ a propus punerea în discuţia că cu mult cifra admisă. ră o activitate susţinută, bo­ tit se manifestă, deocamdată, minele culturale şi, în funcţie de populară din ţări socialiste; 13,40
re în problemele de producţie, masei pe cei ce se fac vinovaţi gată în conţinut, menită să-i formalitate. De pildă, în fiecare necesar, să se facă deplasări. Mici formaţii de muzică uşoară; 14,10
să organizeze mai bine munca de anumite abateri. „Desigur — In cadrul adunării s-au dez­ sprijine pe colectiviştii satelor săptămlnă sînt programate de­ Deplasări nu de 2-3 ore, ci chiar Cîntă orchestra de muzică populară
a spus vorbitorul — că o lipsă bătut şi alte probleme printre în munca depusă, să le lărgeas­ plasări la căminele culturale. A- de mai multe zile, dacă se cere a Filarmonicii de Stat din Cluj; 14,30
politică de masă, să generali­ care munca organizaţiei de bază că orizontul cunoştinţelor pro­ cestea însă, pe lingă faptul că acest lucru. Să se arate practic, Suite de estradă; 15,00 Muzică popu­
zeze experienţa înaintată. privind conducerea organizaţii­ fesionale şi de cultură generală, sint puţine în raport cu nece­ la căminul cultural, cum se poa­ lară romîncască; 15,30 Muzică sim­
lor de masă, îmbunătăţirea în- să le dezvolte talentele artisti­ sităţile, durează de obicei 2-3 te organiza o seară de între­ fonică; 16,10 Interpreţi de frunte ai
In oraşul minerilor văţămîntului de partid, munca ce. Dar, tot în raionul amintit, ore, ori maximum o zi. Ce poa­ bări şi răspunsuri pe teme le­ muzicii populare romîneşti: Angela
cu activul fără de partid etc. mai există încă cămine cultura­ te învăţa conducerea unui că­ gate de munca în G.A.C., un Moldovan, artistă emerită; 17,00 Din
din Vulcan Discuţiile purtate au arătat că le unde manifestările cultural- min cultural în acest timp de jurnal vorbit, o acţiune cu fil­ melodiile de estradă ale compozitori­
organizaţia de partid din schim ­ educative au un caracter spo­ la instructorul ce se deplasează? mul etc. Instructorul să mun­ lor sovietici; 17,30 însemnări de re­
Datorită grijii partidului pen­ (bloc G 2), de muncitorul fores­ bul „C“ este puternică, comba­ radic, sînt organizate la inter­ Aproape nimic. Mai rău este c--e-a--s-c--ă co_t la cot cu directorgul porter; 18,05 Muzică populară romî-
tru crearea unor condiţii bune tier Nicolae Grun, (bloc G 3), tivă, capabilă să îmbunătăţeas­ nească; 19,05 Estrada artistului a-
de locuit, oamenilor muncii, la vagonetarul Iosif Boss (bloc 5) că necontenit munca politică de mator; 19,30 Pe teme internationale;
masă. Comuniştii de aici s-au 20.00 Muzică de dans; 20,30 Noapte
angajat în adunare ca pînă la bună copii: „Oaspetele morii“, pove­
sfîrşitul acestui an, schimbul
„C“ să mai dea patriei, peste
Vulcan s-a construit mult. Lo­ şi alţii sînt exemple demne de plan, încă 3.000 tone laminate. vale maTi de timp, nu tratează faptul că tovarăşii de la Casa căminului cultural,^ să-i împar- ste populară germană; 20,40 Muzică
cul caselor insalubre a fost luat urmat. In vederea înfăptuirii acestui teme strîns legate de viaţa sa­ de cultură care merg în depla- tăşească din experienţă, să dea populară din Mexic; 21,15 Muzică

de blocurile semeţe şi trainice, Trebuie arătat că mai sînt insă angajament, comuniştii au cerut tului şi a locuitorilor lui. Dato­ sare se ocupă mai mult de for- cele mal bune soluţii pentru îm- de dans.
ridicate de harnicii constructori. şi unii care nu manifestă grijă ca pe viitor conducerea secţiei rită acestui fapt munca de edu­ maţiiie artistice, neglijînd cea- bunătăţirea activităţii. Numai o Buletine de ştiri şi radiojurnale:

Aici au fost date în folosinţă în pentru păstrarea curăţeniei. să manifeste mult mai multă care a oamenilor muncii, de laltă latură a muncii cultural- astfel de îndrumare va avea eî - 5,00; 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 17,00;
grijă faţă de întreţinerea agre­ sprijinire a lor în procesul pro­ educative de masă : acţiunile 20,00; 22,00; 53,50 (programul 1)
anii regimului democrat-popular Printre aceştia se numără Du­ gatelor, să depună mai multă ducţiei, nu dă rezultatele scon­ cienţa dorită şi va da în viitor 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00;
strădanie pentru asigurarea pie­ tate. Gauze care duc la o ast­ în sprijinul colectiviştilor, pen- 23.00 (programul II).
peste 1.000 apartamente. Con­ mitru Ursam (bloc B37), Ma­ selor de schimb. fel de stare de lucruri sînt mai rezultate bune.
multe. Una, la care vrem să ne tru creşterea acestora din punct
structorii insă nu şi-au încetat rin Mihăilescu (bloc A 52), Pa- Trăgînd concluziile asupra oprim în mod deosebit, o con­ de vedere profesional şi cultu­ V. C H IŞ
desfăşurării lucrărilor adunării stituie insuficienţa îndrumării ral. Mişcarea artistică cit şi
activitatea. In momentul de fa­ raschiva Roşianu şi loan Zugra- generale a organizaţiei de bază şi controlului din partea Ca­ celelalte acţiuni despre care vor­
pentru darea de seamă şi ale­ sei raionale de cultură. Ce face beam mai sus au, în ultimă in­
ţă se înalţă noi blocuri moder­ vu (bloc E nord) etc. In blocu­ gerea noului birou, tov. Ioan conducerea Casei raionale de stanţă, acelaşi scop, comţple- G R U P U L Ş C O L A R U. M. C U G IR
Pavel, secretar al Comitetului cultură din Orăştie pentru ori­ tindu-se reciproc. Tocmai de a-
ne care însumează 480 aparta­ rile amintite oare deşi sînt da­ de partid din C.S.H. a apreciat entarea activităţii căminelor ceea aceste laturi ale muncii Prospect
activitatea desfăşurată de către cultural-educative trebuie îm ­
mente. Noii lo­ te în folosinţă comuniştii din această secţie în pletite armonios, printr-o acti­ CONDIŢIILE DE ADMITERE ÎN ŞCOALA TEHNICA DE PE
LINGĂ UZINELE METALURGICE CUGIR, PENTRU ANUL ŞCO­
catari sînt mîn- de curîn d, gă­
LAR 1962—1963
dri de condiţii­ Locuinţa e a ta seşti pereţi zgî- Şcoala tehnică cu durata de şcolarizare de 3 ani, pregăteşte

le create. Drept - ________i_n_g__r_i j e ş_t_e_-_o__!_______ riaţi, scări mur-
m ulţumire, m a dare, geamuri

joritatea lor în- ‘ 1ir"""................ Tn-r,—, ' „ ........ gparte. Rău este

grijesc aşa cum se cuvine apar­ că sint unii responsabili ai co­ vederea înfăptuirii sarcinilor culturale ? Se poate afirma că vitate continuă, multilaterală. personal tehnic şi prim eşte tin eri in vîrstă de 17— 2 5 .ani, absol­
tamentele şi blocurile, participă mitetelor de blocuri ca. Ioan trasate de partid, dînd indicaţii
la crearea de noi zone verzi, plan­ Truică (bloc E nord), Constan­ privind munca de viitor pentru puţin. Se fac planuri de muncă Conducerea Casei raionale de venţi ai şcolilor medii de cultură generală cu exam en de m a­
tează flori, fac în jurul lor un tin Savu (bloc E sud) sau Ma- îndeplinirea sarcinilor trasate trimestriale şi săptămînale în cultură va trebui să ia toate
minunat loc de odihnă. Antre­ ria Braher (bloc C) care ei în­ de Directivele celui de-al IlI-lea care figurează printre alte o- măsurile pentru remedierea si­ turitate.
naţi de deputaţi şi de comitetele şişi nu constituie un exemplu. Congres al P.M.R. biective şi cel al îndrumării şl tuaţiei arătate. Ar fi bine dacă în sc rier ile p en tru ex a m en u l de a d m itere se fa c p în ă la 25
de blocuri, cetăţenii au amena­ Un aspect urît poate fi întilnit
jat zone verzi în jurul m ajori­ şi la blocurile G 1 şi G 3 unde Adunarea generală a ales apoi controlului activităţii căminelor în legătură cu aceasta şi-ar îa- septem brie a.c., orele 8 dim ineaţa la secretariatul şcolii, pe
tăţii blocurilor. Intre locatari a locatarii aruncă gunoiul la sub­ noul birou compus din 5 tova­
început şi o întrecere pentru sol, în sala de cazane. răşi. Ca secretar a fost ales tov. baza unei cereri, însoţită de urm ătoarele acte :
cel mai curat bloc şi cea mai Dumitru Bulcu.
frumoasă scară. Locatarii de pe Mai multă grijă trebuie să ma­ Pe scurt de le corespondenţii voiuitări — Certificat de naştere (copie legalizată) ; singelui şl
scara I blocul Ai 61 (responsabilă nifeste pentru întreţinerea cu­ C. CONSTANTIN — Diplom ă de m aturitate (în original) ;
Elisabeta Nistor) au hotărît să răţeniei din oraş, I.G.O. Vulcan, — Certificat de sănătate cu rezultatul analizei
păstreze curăţenie exemplară. In sfătui popular, precum şi I.L.L, Cu planul de cumpărări
plus în faţa fiecărui apartament care nu au luat măsuri de exe­ a radioscopiei pulm onare ;
au fost puse ştergători, iar pe cutare a unor lăzi de gunoi de­ realizat
pereţi tablouri frumoasei. Exem­ şi cetăţenii au cerut în repeta­ ° Printre manifestările cultural-edu­ xecutate de ei cu acest prilej se ri­ — Declaraţie tip de stare m aterială ;
plul lor a fost urmat şi de alţi Membrii gospodăriei agricole cative organizate la clubul minerilor dică la valoarea de 33.000 lei. Prin­ — Adeverinţă de salarizare pentru fiecare membru de fa ­
locatari. Rezultatul ? Majorita­ te rînduri acest lucru. colective din satul Bacea, raio­ din Vulcan un loc important îl ocu­ tre cetăţenii ce s-au evidenţiat în
tea apartamentelor şi blocurilor Aşadar pe lingă unele as­ nul ilia, şi-au prevăzut în pla­ pă conferinţele tehnice, de cultură mod deosebit în această acţiune se m ilie.
din Vulcan sînt bine întreţinute. nul de producţie ca în acest an generală, cu caracter ştiinţific etc. De numără tovarăşii Teodor Brădean, Si- Cei care nu vor depune to a te a ctele p ln ă la d ata de 25 sep ­
E plăcut să vizitezi scara II din pecte bune privind curăţenia să dezvolte şi mai mult sectorul la începutul anului şi pînă în pre­ mion Ardeu, Ştefan Ardcu şi alţii
blocul C 61 (responsabil loan blocurilor şi apartamentelor din zootehnic prin cumpărări de a- zent aici au fost expuse peste 160 de (I. BIRAU). tem brie 1962, nu vor fi adm işi la exam en.
Timiş), sau scara I din blocul Vulcan mai sînt o serie de ce­ nimale din credite şi fonduri conferinţe la care au participat cca.
B (responsabilă Ana Gros). E- tăţeni care nu manifestă aceeaşi proprii. Zilele trecute, colecti­ 16.650 oameni ai muncii. 8 In cadrul Casei raionale de cul­ MESERIILE IN CARE VOR FI PREGĂTIŢI CEI ADMIŞI
xemple de locatari care întreţin grijă. împotriva acestora trebuie viştii de aici au cumpărat încă tură din Orăştie a fost deschisă o
bine apartamentele pot fi date creată o opinie de masă ştiut 25 viţele, 5 vaci şi 5 scroafe, (N. ROVENŢA). expoziţie care cuprinde panouri şi gra­ — tehnicieni m aşini unelte şi sc u le ;
fiind faptul oă pentru construi­ îndeplinind în acest fel obiec­ ° Inccpînd cu acest an şcolar copiii — tehnicieni electrotehnici m aşini şi instrum ente electrice;
multe. De pildă apartamentele rea blocurilor statul nostru a tivul propus în plan privind oamenilor muncii din satul După Pia­ fice ce oglindesc plastic realizările — tehnicieni construcţii de m aşini.
cheltuit sume importante. cumpărările de animale. tră, raionul Brad, urmează cursurile
locuite de minerul Emeric Biro într-un local de şcoală nou, a cărui obţinute de oamenii muncii din re­ E xam en ele încep cu v izita m ed ica lă în ziu a dc 25 se p te m ­
NICOLAE ROVENŢA M. ŢIC construcţie a fost terminată de curînd.
corespondent corespondent O contribuţie de seamă la darea lo­ giunea noastră, îndrumaţi de partid, brie 1962 şi continuă cu urm ătoarele probe :
calului în folosinţă la termen au adus M atem atică — scris şi oral.
cetăţenii satului care au prestat 13.200 pe calea dcsăvîrşirii construcţiei so­ Fizică — oral.
ore de muncă patriotică. Lucrările e- cialiste.
I. So LOTO — P R O N O S P O R T 1
Expoziţia este vizitată în fiecare
zi de un numeros public (V. COR- i
NEANU).
1
1
1

¦ < $ > O-*î> iii »¦O o - O - <&><> ¦_<» > o - o <§>•<> )
)

1

La G . A . C . din Roşia de Secaş — 2 .8 0 0 litri lapte anual. In fl adăpostite încă 100 vite mari I autoturesm 1
gospodăria noastră sînt de ase­ se lucrează acum la acoperiş ur- 1
Zootehnia — sector menea vaci care dau peste 3.200 mînd ca In cel mult două săp- S K O D A -Q K .T A iriA 1
in plină dezvoltare litri lapte lntr-o lactaţie de 300 tămlnl să-l dăm şi pe acesta In i;)I
de zile. folosinţă. Curînd vom începe şi 1
construcţia unei maternităţi cu
Valoarea zootehnică ridicată a 24 de boxe pentru care avem 1
vacilor gospodăriei noastre, ca­ deja procurat tot materialul ne­ ]
re In majoritate sînt din rasa cesar. De asemenea pentru hră- )
Bâlţată Romînească, ne-a făcut nirea animlelor în perioada de
să dăm o atenţie deosebită creş­ i M O T O C IC L E T E F R IG ID E R E • T E L E V IZ O A R E • APARATE RADIO )

Era pirLn luna martie anul ani, ci să începem a dezvolta şi avem In vedere faptul că doar terii tineretului femei. Acesta stabulaţle cu furaje de calitate ( N U UITAŢI ! 1
in anul trecut am început să va fi reţinut in întregime pen­ şi bogate in unităţi nutritive am
1959. Un grup de ţărani munci­ alte ramuri de producţie adu­ punem bază dezvoltării secto­ tru dezvoltarea şeptelului. asigurat plnă acum 102.246 kg. t 1
rului zootehnic. fin de trifoi, 218.490 kg. fînuri c
tori din satul nostru, Roşia de cătoare de mari venituri. Pentru a-i cointeresa pe in-, naturale, 44.070 kg. otavă, 30 Sîiîibătă 22 septembrie 1062 este uitw zi j
Veniturile mari realizate ne-au grijitorii-mulgători In creşterea de tone frunzare, 6.000 kg. ovăz,
Secaş, urmlnd îndemnul şi e- După completa colectivizare convins şi mai mult că secto­ taurinelor şi mai ales a vaci­ sfecla de nutreţ de pe 2,60 ha. Í pentru depunerea şi înregistrarea buletinelor i
rul zootehnic constituie pentru lor de lapte, aceştia sînt re­ şi am început însilozatul po­ Í
xempîul comuniştilor au hotă- a satului ne-am propus să creş­ gospodăria noastră o importan­ tribuiţi după producţia obţinu­ rumbului de pe 90 ha. pe oare-1
tă şi permanentă sursă de ve­ tă de la loturile pe care le au pregătim In amestec ou rogoz, t
rit să-şi unească avuţia şi for­ tem animale pentru care la noi nituri. De aceea, şi în conti­ In primire. Aplicînd acest sis­ colete de sfeclă şi resturi de la
nuare am acordat, o deosebită tem noi am reuşit ca în primele JlmmJ J 1---1 k j *---t L.J -
ţele de muncă într-o familie ma­ există condiţii din cele mai pri­ atenţie dezvoltării lui. Am ajuns 8 luni din acest an să obţinem grădină. In plus, după recolta­
ca acum să deţinem un efectiv o producţie de 1.817 litri lapte re, vom mai asigura şl 46 tone
re — în gospodăria colectivă că­ elnice. In această pTlvi-nţă am de 303 capete bovine din oare pe cap de vacă furajată, să de porumb boabe pe care-1 vom ŞGOALA TEffliel SAHITARĂ ARAD
108 vaci şi Juninci gestante, creăm condiţii pentru depăşirea administra în hrana animalelor
reia i-au dat denumirea „Stea­ primit un ajutor de mare preţ peste 80 viţele, 546 ovine (ma­ producţiei planificate. sub formă de concentrate. Acest
joritatea din rasă ţigaie) şi 132 lucru ne va permite cu siguran­
ua roşie“. şi din partea statului care ne-a capete porcine din care 30 de Realizările obţinute in creş­
scroafe. terea animalelor se datoresc în ţă să obţinem producţii tot mai
Anii care au trecut de atunci pus la dispoziţie însemnate su­ primul rînd hărniciei şi price­ sporite din sectorul zootehnic, cu secţii în: Arad, Timişoara, Lugoj, ieşita , primeşte [
Arătam mal sus că In anul perii cu care lucrează colecti­ să realizăm anul acesta din creş­
au fost plini de roade, plini de me de bani drept credite pe ter­ trecut, primul an de dezvoltare viştii. Ei îşi dau tot interesul terea animalelor, potrivit pre­
a sectorului zootehnic, ne-am ca animalele gospodăriei să fie vederilor planului de producţie,
succese pe linia întăririi econo- men lung şi fără dobîndă. Din bazat mai mult pe sporirea aces­ bine îngrijite şl hrănite, respec­ venituri în valoare de peste pentru anul şcolar 1962/1963, absolvenfi
tuia prin cumpărări de anima­ tă cu stricteţe programul de în­ 400.000 lei.
mico-organizatorice a G.A.C. banii primiţi ne-am procurat le. Acum atenţia noastră este grijire, hrănire şi muls, oare ai şcolilor medii, la următoarele profilez
îndreptată In direcţia dezvoltă­ se fac după toate regulile zoo­ Vom putea astfel ca pe de o
Producţiile obţinute de colecti­ aproape 60 de bovine, Îndeosebi rii şeptelului prin reţinerile din tehnice. parte să" sporim continuu fondul
prăsilă proprie. Dealtfel am ob­ de bază al gospodăriei noastre,
vişti întreceau de fiecare dată vaci de lapte, juninci şi viţele. servat că animalele crescute de Dezvoltind sectorul zootehnic, iar pe de altă parte să ne adu­ — a s is te n t m e d ica l d e n ta r (mixt)
noi, hrănite în mod raţional şi gospodăria noastră a acordat a- cem o contribuţie tot mai va­
pe cele ale ţăranilor cu gos­ Am reuşit astfel ca, împreună îngrijite cu toată atenţia, dau tenţia cuvenită creării de con­ loroasă la aprovizionarea oa­ —• a s i s t e n t d e f a r m a c i e ( m i x t )
producţii mult mai mari deoît diţii corespunzătoare pentru
podării individuale, belşugul şi cu exemplarele ce le aveam din cele provenite din cumpărări. adăpostirea animalelor. Am con­ menilor muncii de La oraşe cu
Avem un număr mare de juninci struit In acest scop un grajd produse animaliere.
bunăstarea îşi făceau tot mai 1960, să deţinem la sfirşitul anu­ provenite din prăsilă, oare în — a s is te n t d e igienă (băieţi)
prima lactafle au dat clte 2.600 pentru 100 vite mari şl unul ROMI DAMlJgN
mult locul în oasele colectiviş­ lui trecut ca proprietate obş­ — a siste n t m edical (fete)
pentru 50 capete tineret, iar la b rig ad ier zooţehnic la G .A .C . din
tilor. Acest lucru nu i-a lăsat tească 109 capete bovine din care
un alt grajd In oare vor putea R o ţi» de Seca}
indiferenţi pe cei rămaşi în a- 30 de vaci. Bine îngrijite şi — asistent m edical de obstretică
şi g inecologie (fete)
fara gospodăriei. Şi, drept ur­ hrănite, ele au dat producţii

mare, rînd pe rind, tot mal sporite. S-a realizat în medie

mulţi dintre ei cereau să fie cite aproape 2.000 litri lapte — a s iste n t d e ocro tire (fete)

primiţi în marea familie. Aşa pe cap de vacă furajată. In plus — a s iste n t d e p ediatrie (fete)
— a s is te n t social (mixt)
se face că In anul 1961 între­ am sporit turma de oi la 416

gul sat făcea parte din gospo­ capete şi am început să dezvol­

dăria colectivă care numără a- tăm ferma de porciine. — asisten t m edical d e dietetică (fete) ţ

cum 444 de familii cu 1.124 ha. Valoriiicînd pe bază de con­

teren arabil, 19 ha. de vie şi tract producţiile obţinute din înscrierile se fac laz A rad B-dul Republicii 77; ‘

326 ha. de fineţe. O asemenea sectorul zootehnic, gospodăria Timişoara str. Gh. Doja 27; Lugoj sfr. Gh. Doja 36 i

forţă, cu o asemenea avuţie, ne-a noastră a realizat In anul 1961 ^şi ia Reşiţa la seefia sanitară a oraşuiui pînă la L

permis să nu ne mai llmitălm venituri In valoare de aproape

doar la cultivarea cerealelor, 200.000 lei. O sumă — aim putea ţ2 5 septembrie a.c. (

cum am procédait in primii doi spune — destul de mare, dacă