Page 63 - 1962-09
P. 63
Mr. ?407 rmvnrvi wmmnwuim
iyafflBBBBBaaaaswmummg^miuwajiarampog
P e ra trs i ssi© © e sn l d m g : IU
la ie ra rll® r d in
'i? r s AA
©an®!s a n ia d e ttsa sm ia a ! /W V W W W W .
Colectivul Staţiunii de maşini şi defalcate pe sectoare, brigăzi şl me în aşfepfare.î. troşani pe traseele P etri cupă de acest sector n u 1
tractoare din Orăştie, avînd sprijinul canizatori, avîndu-se în vedere volu la şi oraşul P etroşani s-a călătoresc cu au tobu ze
şi îndrumarea permanentă a organiza mul de lucrări contractat cu gospodă Cu vreo doi ani in u r m ai scris în ziar. R ăs le ? ! N -ar strica să facă
ţiei de partid, a obţinut an de an riile colective şi de starea terenului. m ă cetăţen ii satului Ti- punsurile conducerii au o cursă.
succese tot mai însemnate în îndepli La începutul fiecărei campanii sarci bru, com una Cricău, ra fo st ăe fiecare dată ca
nirea planului de producţie şi reduce nile de plan au fost prelucrate în ca ionul Alba şi-a u pu s în (După sesizarea tov.
rea preţului de cost a lucrărilor agri drul consfătuirilor de producţie la care I. Şmandi)
cole efectuate mecanizat. Ţinînd seama au participat agronomii de sectoare, gind să-şi construiască tegorice. Se vor lua m ă
de realizările anterioare şi de dotarea şefii de brigăzi şi mecanizatorii fruntaşi, prin contribuţie volunta suri.«. C e fel de m ăsu ri?! Unde-î sfajia?
S.M.T.-uliti cu tot mai multe tractoare Gu acest prilej au fost îndreptate even ră un m agazin sătesc Iată ce ne scrie un co
şi maşini agricole, de faptul că a tualele greşeli ivite la defalcarea pla nou, spaţios, igienic. C on respondent al ziarului In gările C.F.R. d in D e
crescut numărul unităţilor agricole pe nului. strucţia era cu a tit m ai n o stru . va, A lba şi O răştie so
care le deserveşte staţiunea, colectivu necesară cu cît actualul sesc şi pleacă zilnic m al
lui de mecanizatori de la S.M.T. din Alţi factori de mare importanţă oare m ulte trenuri de persoa
Orăştie, îi revine sarcina ca în acest ne-au ajutat să realizăm şi să depă. m agazin este in tr-u n lo Să circuli cu autobu ne. O am eni cu diferite
an să execute un volum sporit de lu şlm sarcinile de plan au fost perma cal vechi, igrasios, care zele I.G.O. P etroşan i e o treburi vin şi pleacă in
crări agricole în comparaţie cu anii nentizarea unui număr însemnat de bri prezin tă pericolul degra adevărată problem ă. Stat diferite direcţii. Cei cere
trecuţi. dării m ărfurilor. Dar de in sta ţii m ai bine de o
găzi de tractoare în cadrul gospodă la d o rin ţă la fa p te, p e n ju m ătate de oră, deşi du vin şl c o b o a ră fu s ta ţiile
Pentru a cunoaşte realizările obţi tru conducerea coopera
nute pînă acum, precum şi măsurile riilor colective şi executarea unui con sus am intite şi au ba
luate de către conducerea S.M-T.-ului tivei din Cricău se pare pă îtinerariul afişat au gaje m ai m ari, in ttm pin ă
în vederea desfăşurării în bune condi- trol riguros asupra felului cum sînt că e m u lt. Şi aceasta pen- tobuzele trebuie să cir unele greutăţi. D eşi în
ţiuni a lucrărilor u- folosite utilajele. trucă totu l a fost ca un c u le d in 10 în 10 m in u te . respectivele oraşe sîn t
foc de paie. S-a săpat In sfirşit vin autobuzele. p u se In circu laţie ta x iu ri
De asemenea, o mare atenţie s-a fundaţia, s-au adus vreo Da, autobuzele. Căci m ai aparţin ln d I.G .O .-urilor,S
acordat ridicării ca- 3-4 m aşini de p ie triş şi rareori le găseşti in g a
ră, m ai ales la tren u ri
gricole din campa- CO N V O RBIRE CU TOVARĂŞUL lificării profesiona le de ru tă lungă. In'
schim b, tu rism ele stau.t
l a de toamnă şi ILIE CHIŞERAU, le a meca-nizafori- a tît. De atunci lucrările ăe fiecare dată vin cite n efolosite în a c e st tim ,p
in centrul oraşului, iar \
îndeplinirii sarcini- D IR E C T O R U L S IA T lor, urmărind toto- au răm as baltă. N i 2-3, una după alta. Dar călătorii trebuie să r e
lor de plan pe cam- curgă la fel de fel de
panie şi anuale, ORAŞTIE dată ca aceştia să m eni nu s-a m ai îngri în care să te urci ? Un artificii pentru a-şi tran
jit de construcţia m a sporta bagajele.
------execute numai lu-
r r f i b in e s ă se ia m ă
redacţia ziarului nostru a solicitat un crări de bună calitate şi la timpul lucru uneori,greu de ghi suri pentru înfiinţarea de]
interviu tovarăşului Ilie Ghişerău, di gazinului. Doar ploile au sta ţii „G etax“ şi in gă
rectorul staţiunii. In cele ce urmează, optim. rile a m in tite ?.
redăm cîleva din re'atările sale în le ÎNTREBARE: Cum aţi asigurat în cit căci m u lte m aşini nu
gătură cu această problemă. m ai „cărat“ ceva din (După sesizarea unui grup
deplinirea planului pe campania de au tabla indicatoare de de cetăfeni ¦
toamnă ? Î0 E p ie triş.
Echipa condusă Şi to a te a cestea se fac traseu. Şl la aceasta tre-
Realizările unei brigăzi
ÎN1REBARE: Care este volumul RĂSPUNS: In această campanie de comunistul Ioan ' buie adăugată înghesuiala
lucrărilor ce le execută staţiunea în avem sarcina să realizăm 56.109 han în detrim en tu l bunei ser
acest an şi ce realizări aţi obţinut pînă tri, dintre care 28.061 hantri la ară Vîrdea de la sec
acum ? turi, 23.420 hantri la însămînţări de torul Ruda al E.M. viri a oam enilor, al de din m aşină, ba dacă eşti
toamnă, iar restul lucrărilor pînă la Barza, a depăşit în pozitării şi păstrării m ăr m ai „slab“ chiar şi riscul
RĂSPUNS: Desfăşurîndu-şi activi acoperirea sarcinii arătate se vot efec de mineri luna august planul
tatea pe raza raioanelor Orăştie şi furilor. o a m en ii a ştea p tă de a răm îne pe jos la u r
Haţeg şi a oraşelor regionale Deva tua la discuiri, combaterea dăunători cu 40 la sută. m ătoarea cursă'' (p este
şi Hunedoara, în faţa colectivului nos lor, tocat nutreţ etc. Pentru a putea IN FOTOGRA o rezolvare favorabilă,
tru stă sarcina de-a executa anul a- executa întreg volumul de lucrări pla Cine munceşte bine se bucură bunelui, armarea abatajului, sau
cesta un volum de lucrări echivalent nificat ne-am îngrijit din timp de pre de preţuirea şi atenţia colecti aprovizionarea cu materialele FIE : Ioan Vîrdea, (după corespondenta tov. o a ltă ju m ă ta te d e o ră )\
cu 107.392 hantri. Această sarcină de gătirea utilajului. Astfel, folosind meto vului. De o asemenea atenţie se necesare. împreună cu ajuto
producţie a fost defalcată pe campa da reparaţiilor pe parcurs,' am reuşit bucură şi brigada comunistului rul său Viorel Si- Florean Groza). De ce s-or fi întîm plind
nii, în funcţie de planul de dotare al să punem în stare de funcţionare toa Mihai Tucaciuc de la Vulcan. Folosirea stilpilor metalici pe coc înainte de a astfel de lucruri cină
staţiunii cu noi tractoare şi maşini te tractoarele, semănătorile, plugurile, Şi fără îndoială oamenii lui linia jugurilor de susţinere la intra în mină. Itinerar original doar ex istă la I.G .O . P e
agricole şi de lucrările agricole pe discuitoarele şi celelalte maşini pe care Tucaciuc sînt mîndri de aceasta. armarea abatajelor dau posibi
care le avem de efectuat. Astfel, pen le întrebuinţăm în campania de toam La drept vorbind au cu ce se litatea recuperării unei ma-ri Foto : I. TEREK D espre felul în care cir troşani m aşini suficiente?
tru campaniile de primăvară şi vară nă. Aceste utilaje au şî fost deplasate mîndri. Cu îndeplinirea ritmică cantităţi de masă lemnoasă.
ne-am planificat să realizăm 51.238 han la sediile brigăzilor. a planului de producţie în fie culă au tobu zele I.G.O. Pe- Oare tovarăşii care se o-
tri, rămînînd ca restul lucrărilor să fie care lună a anului, cu cele 1.007 Prin urmărirea consumurilor
executate în campania de toamnă. tone cărbune extras în 8 luni specifice de lemn de mină s-a VAAA/v'W VVN AiVN
peste prevederile planului, cu calculat că brigada lui Mihai
Datorită piăsurilor tehnico-organiza- calitatea tot mai bună a cărbu Tucaciuc a economisit la fieca V ii I IL E N T 4
torice luate de către conducerea nelui. re 1.000 de tone cărbune extras,
S.M.T., sprijinită de către organizaţia de De asemenea s-au luat măsuri pen- peste 5 m.c. lemn. Montarea Trenul 2637 plecase din sta Datorită frînării bVusce, sau se puse iar în mişcare, C înd u l
partid, mecanizatorii noştri au reuşit tru aprovizionarea brigăzilor cu car Să vedem însă ce a condus craterelor de evacuarea cărbu ţia 'Pui şi se îndrepta cu viteză poate a faptului că uleiul înce timul vagon se pierdu în în tu
ca pînă Ia declanşarea campaniei de buranţi, lubrefianţl şi piesele de schimb brigada lui Mihai Tucaciuc la nelui pînă în frontul de lucru a spre Subceiate. La trecerea prin puse să ardă între timp, pe lin nericul ce se lăsase, im p iegatu l
toamnă să realizeze 56.852 hantri, cu necesare. Pentru remedierea cît mat dobîndirea acestor succese. înlesnit de asemenea foarte stafia Băieşti, impiegatul de gă capacul ciutiei de grăsime de mişcare Adam Sabin ra p o rtă
5612 hantri mai mult decît prevederile rapidă a defecţiunilor ce se vor ivi am mult munca in abataj. Circa mişcare Adam Sabin, după ce operatorului R.C.
planului. Cele mai bune realizări pe format echipe de depanare şi am dotat Buna organizare a întregii ac 50 la sută din cărbunele rezul a salutat mecanicul, şi-a îndrep de Ia vagonxil 753.156 au înce
campania de vară le-au obţinut brigă atelierele mobile cu tot ceea ce este tivităţi, a determinat în mare tat prin puşcare cade direct în tat privirile de-alungul trenului, — Din trenul 2637 a fo st scos
zile a 17-a, a 4-a şi a I-a care şi-au necesar. măsură succesul. Brigada e for crater, nemaifiind nevoie de o începuse să se însereze. Cu greu put să iasă flăcări. vagonul 753,15.6 cu fusul de osie
mată din 22 de oameni. Aşa că altă operaţiune. Celor două puteai observa starea vagoane împreună cu impiegatul me
depăşit planul cu peste 168 la sută. Urmărind executarea tuturor lucră fiecărui schimb îi revin 7 oa fronturi de lucru a unui schimb lor şi a încărcăturii. Deodată aprins...
meni. Această împărţire dă po le corespunde un transportor impiegatului i s-a părut că ia canicul a stins focul. Apoi au
Analizînd preţul de cost al lucrări rilor agricole la timpul optim, în nu sibilitatea ca în cadrul fiecărui mecanic comun, cu palete, pen un vagon s-a aprins un fus de scos din garnitură vagonul. I. CRIŞ'AN l
lor se constată că faţă de aceeaşi schimb să se formeze două echi tru evacuarea cărbunelui. osie. Cînd vagonul cu pricina După o staţionare mică, trenul corespondent
perioadă a anului trecut, am făcut eco pe de lucru, avînd fiecare cîte se mai apropie puţin, Adam Sa
nomii de aproape 800.000 Iei, ceea ce meroase gospodării agricole colective un miner cu experienţă, un aju- Paralel cu îndeplinirea pla bin văzu, deşi nu era flacără
înseamnă că preţul de cost pe hantru tor de miner şi un vagonetar. nului s-a avut în vedere şi îm ci numai un fum gros, că fusul
,va. .fi „sub cel planificat. de pe raza de activitate a S.M.T..ului In felul acesta, folosind aceeaşi bunătăţirea calităţii cărbunelui. de osie se aprinsese. Nu a mai
metodă de exploatare a abata Mi se pare prea puţin spus „s-a stat pe gîndurî ci a scos fluierul
h ÎNTREBARE: Ce măsuri au fost nostru au şi început (unele au şi ter jului cameră, cele două echipe avut în vedere“. Toţi oamenii din buzunar şi cu ajutorul feli
luate în vederea realizării sarcinilor lucrează simultan în fronturi de din brigadă au muncit cu riv- narului a început să dea sem
de producţie pe campanii ? minat) semănatul secarei furajere. In lucru separate. Avantajul aces - nă pentru a da ţării, cărbune
mai mult, dar şi de calitate măi nale de oprire.
. .R.ĂSPU, N.S:„ A, ten,ţia conduce.r.i.i sta- continuare, eforturile mecanizatorilor tei organizări este mare. In pri bună. ,
ţiunii a fost îndreptată spre obţinerea mul rînd se creează un decalaj Mecanicul a acţionat frina.
unor lnd'c tot mai buni de expiata- sînt concentrate asupra executării a- al operaţiunilor în cadru! schim Minerii din brigada Iul Mihai Scrîşnind, trenul se opri.
re a tractoarelor şj maşinilor agricole. bului în asa fel că se asigură Tucaciuc ştiu că munca lor e
In acest scop, sarcinile de plan au fost râturilor pentru însămînţarc, îndeosebi continuu de lucru tuturor oame urmărită nu numai de ortacii — Ce s-a întîmplat ? întrebă
nilor. Există deci un grafic ci din colectivul E.M. Vulcan, dar mecanicul pe acarul de la cabi
pe terenurile de pe care s-au recoltat clic după care lucrările se repe şi de vecini. De aceea, ei se nă unde se oprise trenul.
străduiesc să-şi păstreze cu cins
leguminoasele şi porumbul siloz şi pen tă periodic. In felul acesta unii te prestigiul cîştigat. — Un fus de osie s-a aprins,
oameni lucrează la perforarea a venit răspunsul. •
tru boabe. ........... j găurilor, alţii la evacuarea căr T. SEBASTIAN
îndată, mecanicul fu lîngă va
_Muncind cu şi mai multă însufle gonul cu fusul de osie aprins.
ţire, mecanizatorii noştri vor putea ra
porta şi la sfirşitul acestei campanii
că planul de producţie pentru ac
tuala campanie a fost realizat şi de-
pâşit, contribuind astfel la traducerea
în viaţă a sarcinilor puse de partid în
faţa staţiunilor de maşini şi tractoare.
Creşte reţeaua magazinelor satsşîl
De la un an la a ltu l se d ezvo l lo sin ţă u n n u m ăr d e 12 m agazi Jose a tiiserefyfuS Un nou cămin cultural
tă reţeaua u n ităţilor coopera ne u n iversale noi. P rin tre aces
ţiei de consum din satele regiu tea se num ără cele din M ihalţ, C o m itetu l orăşen esc U.T.M. dă, tin erii din cadru l U. M. dai în folosinfă
nii noastre. Cu fondurile de in Cricău, M intia, Rom os, L udeşti Cugir se ocupă cu toată ră s Cugir au realizat un jurnal
v e stiţii alocate de sta t şî cu con şi altele. De asem enea alte trei punderea de organizarea cît vorbit care a prezentat tin e De curînd, In satul Fărcădin,
tribu ţia voluntară a cetăţenilor, m agazine vor fi date în curind m ai plăcută a tim pului li rilor p a rticip a n ţi la jo ia ti comuna Berthelot, a fost dat In
n u m ai de la în cep u tu l an u lu i şi în folosinţă, ele găsinclu-se în ber al tineretului. Printre ac neretului, realizările obţinute folosinţă un nou cămin cultu
pînă în p rezen t s-au dat în fo faza de finisaj. ţiunile care se organizează şt de oam enii m uncii din regiu ral. La construcţia acestuia co
se bucură de m u lt succes se lectiviştii din localitate şi-au
Economii ia preţui de cost num ără şi joile de tineret, nea n oastră în anii p u terii adus un aport deosebit, efec
care avînd un program atrac populare. Apoi a fo st prezen tuând un însemnat număr de ore
Muncitorii fabricii ,,Siiinion în felul acesta, ei au realizat tiv şi cu un bogat conţinut, ta tă via ţa şi opera lui M. E- de muncă voluntară. Printre cei
în S luni 252.000 lei economii la atrag m u lţi tin eri la a c tiv i m inescu după care a urm at ce s-au evidenţiat cu acest pri
Băvnuţiu“ din Sebeş, sînt buni preţul de cost faţă de 162.000 tă ţile ce se desfăşoară în fie dansul inim ioarelor. lej ,amintim pe Vaier Purceloni,
gospodari. Ei acordă multă lei, cit prevedeau sarcinile de care joi. loan Răzvan, Ionel Grosan şi
plan. I. GROZA
atenţie economisirii materiilor Săptăm îna trecută, de p il corespondent alţii.
prime şi materialelor. Noi rezer- I. STAMATE
Căminul cultural din Fărcă-
ve interne sînt descoperite şi corespondent din este al treilea din comună
puse în valoare. construit şi dat în folosinţă în
anii regimului democrat-popu
Ioan B arbu lu crea ză la o m a şin ă de tricotat la fabrica dL
lar.
FILON PÎRVU trico ta je „Sebeşul“ d in Sebeş. L u n ar el îşi depăşeşte planul cu
corespondent
Sprijin concret fiecărei 10-20 la su tă. F o t o : V. ONOlUi
De multă vreme in sectorul s-a ţinut seama de două necesi a creat condiţii optime pentru sectorului — tehnicianul Ştefan Îndemnuri la luciditate
III al minei Petrila nici o briga tăţi importante : pe de o parte desfăşurarea unei susţinute
dă de la cărbune nu mai rămî- Tenczler. El a primit sarcina Ce pot şi nu pot face Statele Unite ? naţional ca fiind „un act de război în trlva urmărilor primejdioase pe care
să se asigure omogenitatea bri munci politice în rîndul mine din partea organizaţiei de bază Pînă unde pot fi împinse acţiunile os treprins de navele unei puteri belige le-ar implica — în primul rînd pen
ne cu planul lunar neindeplinit. găzilor din punct de vedere al rilor. Pentru a asigura un ca să se ocupe îndeaproape de bri tile la adresa Gubei ? In înfierbîntarea rante, cu scopul de a împiedica acce tru S.U.A. — orice aventuri militare
Faptul că această situaţie se calificării, iar pe de altă parte racter mai organizat muncii gada condusă de minerul Nico- care i-a cuprins în ultimul timp, mulţi sul spre o anumită parte a coastelor îndreptate împotriva Gubei. Polemizînd
menţine dovedeşte ca organiza politice desfăşurată de agita senatori şi alţi oameni politici ame inamicului sau plecarea de pe aceste cu cei ce preconizează „un război pre-,
ţia de partid, conducerea teh necesitatea ca la fiecare loc de tori, biro.pl organizaţiei de bază lae Canda tocmai în perioada ricani uită să-şi mai pună asemenea în coaste“. Aceasta implică unele între ventiv împotriva Gubei el scrie: „Nu
nică a sectorului, întregul co muncă şi to fiecare schimb să i-a instriiit în mai multe rîn- eînd această brigadă experimen trebări şi preconizează măsuri cu atît bări interesante la care senatorii Gold- putem duce un război preventiv împo
lectiv manifestă o preocupare lucreze cel puţin clte un mem durl. cerîndu-le să militeze activ ta armarea parţială cu fler. In mai absurde cu cît sînt mai irespon water, Tower şi Thurmond nu au răs triva lui Gastro, fără a stabili chiar
bru sau candidat de partid. pentru îndeplinirea cu succes a perioada respectivă ea nu reu sabile. Faptul că unele dintre aceste puns pînă în prezent. Sînt ei oare dis prin aceasta regula că războiul pre
atentă pentru ca fiecare briga principalilor indici ai planului. şea să-şi îndeplinească ritmic propuneri par a fi luate în considera puşi să declare stare oficială de răz ventiv constituie un mijloc legal de
dă, fiecare schimb să-şi reali Omogenizarea brigăzilor am Mineri ca Bartoc Iosif, Ion Cîş- sarcinile de plan. Faptul este ex ţie de oficialităţi a atras atenţia co boi cu Guba, singura modalitate de a luptă împotriva poziţiilor noastre mi
zeze zi de zi sarcinile de plan. realizat-o prin calificarea unui laru, Chiriţă Enache, nu numai plicabil dacă se ţine seama de mentatorilor şi observatorilor politici institui o blocadă legală ? In acest litare din Berlinul occidental, Turcia,
Noi ştim din proprie experienţă mare număr de mineri şi aju că sînt fruntaşi în producţie, iipsa de experienţă a minerilor. mai lucizi din Statele Unite. Un arti caz, sînt eî dispuşi să oprească na Iran, Pakistan, Tailanda, Vietnamul de
tori de mineri. In prezent nu fiind astfel un exemplu mobi Tehnicianul Tenczler însă, s-a col apărut în „New York Times" sub vele aliaţilor noştri în Atlantic în sud, Formoza, Okinawa, Goreea de sud
că daca o parte din brigăzi nu-si avem nici măcar un schimb fără lizator pentru ceilalţi mineri, ocupat cu simţ de răspundere semnătura lui James Reston şi un al cazul cînd aceşti aliaţi s-ar opune atît
îndeplinesc planul, aceasta di un miner calificat. Aceasta dă dar organizează periodic scurte de brigadă, acordîndu-i un spri tul publicat în „New York Herald Tri războiului, cît şi blocadei ? In afară şi Japonia“.
minuează eforturile Întregului posibilitatea brigăzilor să lucre. convorbiri cu ortacii îndemnîn- jin permanent. Ca urmare, bri bune“ de Walter Lippmann demonstrea
colectiv. De aceea, timp înde ze cu randament sporit. Sîntem. du-i să muncească sîrguincios. gada lui Cando n-a rămas nici ză că aceşti doi gazetari experimen te is ta presei străina Gombătînd falsul argument potrivit
lungat, biroul organizaţiei de de asemenea, pe cale să asigu într-o lună cu planul nereali taţi sînt de părere că provocările îm căruia o intervenţie militară americană
răm conducerea nu numai a Un astfel de exemplu este şi zat. Dar nu numai atît. Succe potriva Gubei merg prea departe. Ei ar de aceasta, ce ar urma să facem noi împotriva Gubei s-ar putea justifica prin
bază ca şi conducerea tehnică a brigăzilor de către membri şi agitatorul Gheorghe Buia, care, sul brigăzii lui Cando a făcut fi de acord cu orice măsuri duşmă dacă navele sovietice, britanice sau nor faimoasa doctrină Monroe, Lippmann
sectorului au făcut din spriji candidaţi de partid, ci chiar şi în convorbirii ce le organizea ca şi alte brigăzi să îmbrăţişe noase la adresa Gubei- revoluţionare, vegiene ar refuza să recunoască bloca scrie că această doctrină care prevedea
nirea brigăzilor rămase în urmă a schimburilor. întregul nostru ză cu mecanicii şl montorii, se ze iniţiativa armării parţiale cu cu condiţia ca Statele Unite să aibă da şi şi-ar continua drumul spre Ha izolarea continentului american şi-a
un obiectiv important al acti colectiv a avut de ciştlgat din străduieşte să-i convingă asu fier. vreo şansă de a-şi atinge ţelul — răs vana ? Le-am arunca în aer ?“. pierdut orice valoare din momentul
vităţii lor. Spre realizarea aces aceasta pentru că. comuniştii pra necesităţii bunei întreţineri turnarea actualului guvern cuban. Dar cînd Statele Unite au început să se
tui obiectiv au fost îndreptate desfăşoară o susţinută muncă a utilajului minier, aceasta fiind Măsurile tehnico-organizato- acest ţel le apare irealizabil fără răz Subliniind în mod deosebit că „în si amestece în zone foarte îndepărtate da
principalele forţe ale colecti politică în rîndul minerilor pen o condiţie importantă în înde rlce luate au fost însoţite de o boi. tuaţia actuală dacă spui „a" trebuie să America. „Doctrina Monroe, scrie el,
vului. tru întărirea disciplinei în mun plinirea sarcinilor de plan de intensă muncă politică, desfăşu fii gata să spui şi „b“ şi „c“, Reston a dispărut în secolul al XX-lea, în cela
că, folosirea cu încredere a teh către fiecare brigadă. rată de către organizaţia de In articolul intitulat semnificativ „®e atrage atenţia cu îngrijorare că „pro două războaie mondiale, în războiul din
Tot din experienţa noastră nicii noi care îşi face tot mal partid mai ales în direcţia în ar fi să instituim o blocadă împotriva blema cubană Care este o problemă Goreea şi în războiul rece. Nu putem
cunoaştem că ori de cîte ori co mult loc în fiecare abataj, în O altă măsură luată de către tăririi disciplinei în muncă. Şi, absurdităţii ?“ James Reston scrie prin critică poate deveni primejdioasă şi recurge la ea fără să ne punem între
lectivul a trecut prin greutăţi, fiecare înaintare, în scopul creş biroul organizaţiei de bază şi tre altele: „Acum se vorbeşte în mod preşedintele S.U.A. şi-a şi adus con barea : „Dar noi ce căutăm în Eu
comuniştii au fost aceia care terii continue a productivităţii conducerea sectorului a constat rezultatele n-au întîrzlat să se insistent despre instituirea unei blocade tribuţia la aceasta". El aminteşte opi ropa şi în Asia ?“.
au găsit căile de soluţionare, muncii, al reducerii preţului de în repartizarea tuturor maiştri arate. In prezent nici o briga împotriva Gubei. Intre alţii senatorii niei publice americane un fapt isto
înlăturînd cu succes piedicile cost şl al Îmbunătăţirii calităţii lor şi tehnicienilor pe lingă cîte dă care extrage cărbune nu ră- Goldwaler, Tower şi Thurmond preco ric : „Senatorii şi acele ziare care ce Asemenea îndemnuri la raţiune, la
care frînau buna desfăşurare a cărbunelui. o brigadă, avînd sarcina să acor mîne ou sarcinile lunare neînde nizează o formă sau alta de blocadă, reau „faceţi ceva“ ne-au împins în luciditate, la Cînfărirea argumentelor
muncii. de sprijin concret şi eficace bri plinite. Aceasta a adus, fără în cu sprijinul altor Republici ame războiul arnericano-spaniol şi un sin şi a raportului de forţe pe plan mon
Important este şi faptul că găzilor de care răspund. Faptul doială, o contribuţie însemnată ricane dacă este posibil, fără gur război de acest fel ne este de dial, sînt cît se poate de bine venite
Aşa s-au petrecut lucrurile şl biroul organizaţiei de bază a acesta a făcut ca toate ca Ia depăşirea sarcinilor de către ajuns". în momentul de faţă, cînd unii oameni
în ceea ce priveşte ridicarea la alcătuit astfel colectivul de agi sectorul nostru, de la începutul sprijinul lor dacă este necesar... O politici influenţi din S-U.A. par a-şi
nivelul sarcinilor de plan a bri tatori Incit din flecare loc de drele tehnice să se simtă mai anului, cu peste 9.000 tone de Lippmann avertizează şi el impo- fi pierdut facultatea de a judecă lo
muncă a recrutat cîte 1-2 agi legate de soarta producţiei, par- cărbune. blocadă este definită în dreptul inter- gic.
găzilor rămase în urmă. tatori. ticipînd mal activ la îndeplini
Una din măsurile pe care bi rea sarcinilor de plan. GHENIC RUDOLF
Repartizarea Judicioasă a locţiitorul secretarului
roul organizaţiei de bază şi con membrilor şl candidaţilor de Un exemplu pozitiv în aceas
ducerea administrativă a secto organizaţiei de partid,
rului au luat-o a fost aceea a partid, precum şi a agitatorilor, tă direcţie 11 oferă însuşi şeful
repartizării judicioase a oame sectorul III al E.M. Petrila
nilor pe locurile de muncă. Aici
