Page 64 - 1962-09
P. 64
PKG. 4 tim M tfî) 'm á m m m L f f í Nr. 2407
futmasMEstBaassKB^^
COMUNICAT ULTIMELE Ş T I R I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I E I
>
privind vizifa de prietenie a delegafiei d@ partid
şi guvernamentale a Republicii Democrate
German© în Republica Populară Romînă Programul viitorului guvern şl al Adunării Sesiunea Adunării Generale a G. K. U.
(Urmare din pag. l-a) probleme corespund pe deplin şi Guvernele şi popoarele celor Naţionale constituante a Algeriei
în întregime intereselor tuturor două state vor dezvolta continuu
C om itetul general a încheiat discu ţiile
popoarelor. De aceea, Republica
Pentru ca drumul spre dezar Populară Romînă sprijină fără colaborarea multilaterală, baza ALGER 20 (Agerpreş). ranilor şi pe asigurarea de mij pe m arginea ordin ei de zi
mare să fie curăţat, trebuie să rezerve şi cu toată puterea aces tă pe principiile respectului re După cum anunţă agenţia loace tehnice agricole moderne
fie înlăturate toate obstacolele te propuneri. ciproc şi egalităţii în drepturi, France Presse, în seara zilei de pentru ei. O altă problemă de NEW YORK 20 (Agerpres). - la propunerea Uniunii Sovietice, este
care îi stau în cale. Trebuie să cu popoarele care şi-au cucerit 19 septembrie, Ben Bella, mem care trebuie să se preocupe no
se ajungă la o slăbire a încor Republica Populară Romînă de curînd independenţa. bru al Biroului Politic al F.L.N., ul guvern, a spus Ben Bella este Comitetul general a încheiat discu problema convocării unei conferinţe in
dării internaţionale, ceea ce declară că, dacă eforturile ţări a rostit Ia radio o cuvîntare şomajul care a luat mari pro ţiile pe marginea ordinei de zi a celei ternaţionale pentru problemele comer
impune lichidarea rămăşiţelor lor socialiste de a se ajunge la Delegaţiile Republicii Popu în care a expus programul vii porţii încă de pe vremea do de-a XVII-a sesiuni a Adunării Gene ciale.
celui de-al doilea război mon un acord cu puterile occidentale lare Romîne si Republicii Demo torului guvern şi al 'Adunării minaţiei coloniale. El a spus că
dial prin încheierea Tratatului pentru încheierea Tratatului de crate Germane îşi exprimă din Naţionale constituante a Alge în scopul lichidării şomajului au rale a O.N.U. De asemenea pe ordinea de zi a
de pace german şi transforma pace german şi de rezolvare a no ' năzuinţa de a dezvolta co riei. şi început să se deschidă; ate
rea pe această bază a Berlinu problemei Berlinului occidental merţul exterior cu toate statele, Subliniind necesitatea asigu liere, uzine şi şantiere de con V. S. Semîonoy, locţiitor al Minis Adunării Generale O.N.U. este inclus
lui occidental intr-un oraş li nu vor da rezultate din pricina fără discrimin“ri, şi se declară rării unităţii în interiorul ţă strucţii. Ben Bella a subliniat trului Afacerilor Externe al U.R.S.S., un punct privind „măsurile destinate
ber, neutru şi demilitarizat. Cele obstrucţiei guvernelor occiden gata să participe la conferinţa rii, Ben Bella a spus că vor ii necesitatea reorganizării arma
două părţi au analizat amănun tale, în interesul păcii şi securi internaţională în problemele co înfăptuite reforme în toate do tei şi a includerii treptate a sol a declarat în Comitetul general că este a promova în rîndurilc tineretului idea
ţit problemele legate de aceas tăţii popoarelor romîn şi ger merţului propusă de Consfătui meniile vieţii politice şi econo daţilor în viaţa civilă a ţării. inadmisibil ca poporul de 650 milioa lurile păcii, respectului reciproc şi a
ta. man şi a’ tuturor popoarelor rea din iunie 1962 a reprezen mice a Algeriei. EI a cerut să
este gata să participe la înche tanţilor ţărilor participante la se asigure „o planificare econo Referindu-se la sarcinile A- ne de oameni al R.P. Chineze să nu înţelegerii între popoare“. După cum
Cele două delegaţii sublinia ierea tratatului de pace cu Re C.A.E.R., care să discute proble mică raţională“. Primul scop al
ză primejdia pe care o reprezin publica Democrată Germană, ma creării unei organizaţii co guvernului, a spus Ben Bella, dunării Naţionale constituante, aibă un reprezentant legal în această se ştie iniţiativa înscrierii pc ordinea
tă intensificarea acţiunilor agre Ben Bella a spus că ea „trebuie
sive ale milîtariştilor vest-ger- împreună cu celelalte ţări socia merciale internaţionale, deschisă să adopte o constituţie demo organizaţie. Această nedreptate nu poa de zi a acestei probleme a fost luată
mani, care cu ajutorul N.A.T.O. liste şi cu alte state care au tuturor ţărilor lumii, fără deo te fi soluţionată decît prin restabilirea de R.P. Romii.: la cea de-a XV-a se
sebire de sistem economic şi so
drepturilor R.P. Chineze şi prin alun siune a Adunării Generale O.N.U.
garea ciankaişiştilor din toate orga Delegatul S.U.A. a propus din nou
nele O.N.U. ca pe ordinea de zi a Adunării Ge
Reprezentantul Statelor Unite a în nerale să fie inclusă aşa-zisa „pro
cercat să-î convingă pe membrii Co blemă ungară“.
urmăresc să-şi impună domina luptat împotriva Germaniei hit- cial. trebuie să fie modernizarea a- cratică, bazată pe alegeri direc mitetului să nu includă pe ordinea dc Reprezentantul Republicii Populare
zi problema restabilirii dreptului legi Ungare, care a fost invitat la şedin
ţia în Europa occidentală. Pen leriste şi care vor dori să sem In timpul vizitei, reprezentan griculturii şi industrializarea ţă te prin vot secret şi universal, tim al R.P. Chineze. El a declarat că ţă, a dat o ripostă binemeritată aces
tru a-şi realiza planurile agre neze acest tratat. ţii Partidului Muncitoresc Ro rii, iar apoi reforma agrară. fără nici un fel de restricţii, şi după părerea delegaţiei americane. tei propuneri provocatoare a delega
sive împotriva ţărilor socialis mîn şi Partidului Socialist Unit Ben Bella a pus un accent deo pe egalitatea tuturor cetăţeni „China este reprezentată în mod just" ţiei americane, care urmăreşte aţîţarea
te, generalii hitlerişti din Ger încheierea Tratatului de pa din Germania s-au informat re sebit pe acordarea de ajutor ţă lor“. în O.N.U. Cu toate obiecţiunile dele în continuare a¦ „războiului rece“.
mania occidentală fac tot ce le ce cu Republica Democrată Ger ciproc asupra activităţii celor gatului american, această problemă a
stă în putinţă pentru a poseda mană va întări baza păcii în două partide şi au avut un D e s fă ş u r a r e a a le g e r ii a a» fost inclusă pe ordinea de zi a celei In şedinţa sa următoare, Gomitetul
şi a dispune de arme atomice. Europa şi r netezi calea spre schimb de păreri cu privire la dssî A lg e r ia de-a XVII-a sesiuni a Adunării Ge General se va ocupa de ordinea în care
îmbunătăţirea situaţiei Interna relaţiile dintre ele. vor fi discutate problemele în cadrul
Provocările săvîrşite în ulti ţionale. nerale a O.N.U. comitetelor Adunării Generale şi în
ma vreme la frontierele de stat Cele două părţi au constatat şedinţele plenare ale acesteia.
ale Republicii Democrate Ger Ambele delegaţii consideră că cu satisfacţie că relaţiile de co La propunerea delegaţiei sovietice,
mane de către revanşarzii vest- normalizarea relaţiilor între laborare frăţească dintre Parti pe ordinea de zi a fost inclus, de ase ?
germani şi vest-berlinezi demon cele două state germane şi pri dul Muncitoresc Romîn şi Parti
strează din nou cît de urgent mirea lor ca membre ale Or dul Socialist Unit din Germa ALGER 20 (Agerpres). arată corespondentul agenţiei France menea, un punct cu privire la retra In dimineaţa zilei de 20 septembrie
se impune înlăturarea regimului ganizaţiei Naţiunilor Unite con nia, care au la bază principiile Peste 6 milioane şi jumătate de ce Presse, deşertul a fost străbătut în gerea tuturor trupelor străine din Co Ia şedinţa plenară a Adunării Generale
de ocupaţie din Berlinul occi form propunerilor Republicii marxîsm-leninismului, se întă tăţeni algerieni — bărbaţi şi femei lung şi în lat de camioane care au reea de sud: a O.N.U. au început dezbaterile • • c-
dental şi transformarea acestui Democrate Germane, ar fi paşi resc continuu în folosul ope în vîrstă de peste 21 de ani — s-au dus urnele de vot pînă la triburile rale. Au luat cuvînful reprezentanţii
oraş, cave, după însăşi recu deosebit de importanţi spre des rei de construire a socialis prezentat joi la cele 7.145 de centre cele mai îndepărtate ale Saharei. Unu! din punctele principale indu Braziliei şi S.U.A.
noaşterea puterilor occidentale, tinderea internaţională şi secu mului în cele două ţări şi al de vot, pentru a alege prima lor se pe ordinea de zî a sesiunii Adunării
nu face parte din Germania oc ritatea lumii. unităţii partidelor comuniste şi Adunare constituantă. Pe listele elec
cidentală — într-un oraş liber, muncitoreşti din întreaga lume. torale figurează 196 de candidaţi pro Din relatările corespondenţilor re :!t?
demilitarizat. O importanţă salutară pentru puşi de Biroul Politic al Frontului dc zultă că alegerile s-au desfăşurat în-
pacea lumii ar avea încheierea în întreaga lor activitate Eliberare Naţională. Partidul Comu tr-o atmosferă sărbătorească şi în per Evenimentele din Argentina
Ambele părţi îşi exprimă con unui pact de neagresiune între Partidul Muncitoresc Romîn şi nist din Algeria a dat publicităţii un fectă ordine. încă de la primele ore
vingerea că problema Berlinului ţările membre ale N.A.T.O. şi Partidul Socialist Unit din apel către popor, în care cheamă pe
occidental va fi rezolvată pe cale statele participante la Tratatul Germania se conduc neabătut alegători să voteze pentru candidaţii ale dimineţii,, relatează France Presse, BUENOS AIRES 20 (!Agerpres). Aires arată că 70.000 ofiţeri şi
paşnică şi că datorită tăriei şi de la Varşovia şi creărea unor după tezele de însemnătate is Biroului Politic al F.E.N. în faţa centrelor dc vot s-au format După cum relatează agenţia soldaţi au fost concentraţi în
ferihitaţii Republicii Democrate zone denuclearizate în Europa torică elaborate de Consfătuirile şiruri lungi dc alegători. Populaţia Reuter, la 20 septembrie Aholfo vederea unei acţiuni împotriva
Germane, unităţii indestructi Centrală şi Nordică, în Balcani, de la Moscova din 1957 şi 1960 Lozincile electorale ale Frontului europeană din marile oraşe a parti Lanus, ministrul apărării, a a- forţelor rebele care îşi au baza
bile a lagărului socialist, toate regiunea Âdriatică şi alte regiu de Eliberare Naţională chemau pe ce cipat de asemenea la vot într-un nu nunţat că preşedintele Maria la marea tabără militară de Ia
uneltirile şi acţiunile agresive ni ale lumii. ale reprezentanţilor partidelor tăţeni să voteze: 1. Pentru un stat măr considerabil mai marc decît la Guido a preluat comanda su Campo de Mayo. Toţi ofiţerii
ale revanşarzilor şi militarlştilor republican care să garanteze legalita referendumul din 1 iulie pentru au premă a forţelor armate argen- superiori din această tabără
vest-germanj şi vest-berlinezi Cele două delegaţii sprijină comuniste şi muncitoreşti, a că tea, securitatea şi libertatea; 2. Pen todeterminarea Algeriei. tiniene care au rămas credin
propunerile recente ale Uniunii tru libertate economică şi libertate cioase guvernului după rebeliu s-au declarat solidari cu Onga
vor fi sortite eşecului şi în vii Sovietice cu privire la transfor ror justeţe este confirmată de socială; 3. Pentru triumful năzuinţe „Ne punem mari speranţe în* aceste nea generalului Cavlos Ongania. nia. Porţile taberei au fost în
tor. marea Mării Negre într_o mare lor sacre ale poporului care cere o alegeri, a declarat unui corespondent Cu o zi înainte, Guido l-a pri chise şi piesele de artilerie au
a păcii şi prieteniei între po evoluţia situaţiei mondiale con reformă agrară reală, industrializarea al agenţiei TASS Muhammed Ncb- mit pe Ongania şi î-a cerut ca fost puse In poziţie de tragere
Republica Populară Romînă poarele riverane. temporane. han, locuitor din cartierul Kazbah din forţele controlate de el să ca pentru a acoperi accesul Ia bază.
apreciază eforturile pe care Re ţării, pîine şi respectarea demnităţii Alger. Dorim ca în ţară să se in
publica Democrată Germană le Republica Democrată Germa Cele două părţi subliniază staureze o viaţă normală, ca oamenii pituleze. Agenţia Reuter arată După cum s-a anunţat, cauza
depune în lupta împotriva mi nă apreciază eforturile Republi cetăţenilor; 4. Pentru menţinerea şi muncii să aibă de lucru şi copii noş conflictului rezidă în schimbă
litarismului agresiv vest-ger- cii Populare Romîne pentru des din nou importanţa principială tri să poată frecventa şcoala“. însă că ultimatumul lui Guido rile din conducerea forţelor
man renăscut, pentru întărirea tinderea în Balcani. consolidarea independenţei naţionale; armate argentiniene efectuate
păcii şi securităţii popoarelor. a experienţei Partidului Comu Operaţiunile de vot s-au încheiat a expirat fără să dea vreun re
Aîăsurile luate de către Repu Republica Populară Romînă 5. Pentru o Algérie liberă şi pros la ora 21. de preşedintele Guido şi cu care
blica Democrată Germană la 13 susţine propunerile Republicii nist al Uniunii Sovietice în con peră. zultat. Ştirile sosite Ia Buenos Ongania şi alţi ofiţeri superiori
august 1961, pe baza hotăriri- Democrate Germane pentru nu sînt de acord.
lor comune ale statelor parti transformarea Mării Baltice în- struirea socialismului şi comu In regiunea Saharei, alegerile au
cipante la Tratatul de la Var tr-o mare a păcii. law Y o rk Post “ d e s p re r e la ţiile Postul de radio Belgrano din
şovia, pentru asigurarea frontie nismului, roiul său de avangar început încă de miercuri. După cum d in tre S. U. A. şi f O . G .
Republica Populară Romînă apropierea capitalei, ocupat, de
şl Republica Democrată Ger dă a mişcării comuniste şi muţi- rebeli, continuă să traiisihltă e-
misiunî antiguvernamentale. Co
mană condamnă eu liotărîre în citoreşti internaţionale. Progra
cercările cercurilor revanşarde
vest-germane de a exercita pre mul de construire a societăţii
siuni asupra aitor state şi po
relor sale de stat, sînt îndrep poare, cu ajutorul doctrinei comuniste în Uniunea Republi Un nou act crfmmaS aS NEW YORK 20 (Agerpres). la Bonn trebuie să ţină seama mandanţii unor garnizoane din
tate împotriva acţiunilor agre Haîlstein sau prin alte măsuri, cilor Sovietice Socialiste adoptat Ziarul „New York Post“ pu de unele realităţi, scrie „New provinciile Entredós şi Corrien
sive ale revanşarzilor vest-ger- pentru a împiedica stabilirea de Congresul al XXII-Iea al poliţiştilor vest-berlinezi blică un articol redacţional con York Post“. In Statele Unite se tes s-au alăturat de asemenea
mani sprijiniţi de trupele de de relaţii normale cu Republica Partidului Co-munist al Uniunii sacrat relaţiilor reciproce dintre manifestă intr-adevăr „o atitu rebelilor.
ocupaţie occidentale şi au re Democrată Germană. Sovietice, în care popoarele Re BERLIN 20 (Agerpres). — S.U.A. şi R.F.G. dine rezervată“ faţă de Germa
prezentat o acţiune importantă publicii Populare Romîne şi Re După cum reiese din ştirea publi nia occidentală. Amintirea tre Situaţie încordată
pentru întărirea securităţii Re Consecventă cu politica de coe publicii Democrate Germane văd cată în presă la 20 septembrie poliţiş Ziarul reaminteşte că părăsind cutului nu trebuie ştearsă mai în fthodesla de sud
publicii Democrate Germane, xistenţă paşnică şi pornind de imaginea propriului lor viitor, ti vest-berlinezi au răpit şi au dus în Washingtonul fostul ambasador ales că mai există îndoieli în
pentru apărarea păcii în Europa. la existenţa celor două state reprezintă o nouă etapă în dez Berlinul occidental trei copii care se legătură cu calea pe care va SALISBURY 20 (Agerpres).
germane, Republica Populară voltarea creatoare a marxism- jucau în apropierea graniţei. Poliţiştii vest-german dr. W. Grewe, a a- păşi pînă la urmă Germania. Relatînd despre situaţia încordată
Existenţa Republicii Democra leninismului. au folosit pentru realizarea acestei ope care continuă să domnească în Rho-
te Germane, primul stat al mun Romînă se pronunţă pentru sta raţiuni criminale un tunel subteran tacat „unele cercuri“ din S.U.A. Ni se spline, scrie „New York desia dc sud, agenţia Reuter subli
citorilor şi ţăranilor din Ger împreună cu celelalte partide prin care au pătruns în cartierul Mitte Post“, că Germania occidentală niază că autorităţile colonialiste şi-au
mania, este un factor ds impor bilirea de relaţii normale şi cu frăţeşti, Partidul Muncitoresc din Berlinul democrat. care, „au o părere negativă“ de nu vrea să fie considerată un intensificat măsurile represive. M em
tanţă istorică atât pentru po Romîn şi Partidul Socialist Unit membru de categoria a doua brii unei delegaţii din Rhodesia de
Republica Federală Germană. din Germania vor aduce şi în spre Germania occidentală. nord care au încercat să intre în Rho
porul german cît şi pentru pa viitor întreaga lor contribuţie al alianţei occidentale. Dar a- desia de sud au fost îm piedicaţi
Republica Democrată Germa Ia întărirea unităţii lagărului Dr. Grewe şi prietenii lui de cest lucru trebuie să fie privit de către poliţie. In diferite regiuni ale
cea şi securitatea Europei. socialist, a mişcării comuniste şi şi sub alt aspect. Atunci cînd ţării sînt semnalate în continuare inci
nă sprijină această poziţie a muncitoreşti internaţionale pe Peste un m ilio n de m efalurgişfi Germania occidentală afirmă, dente şi ciocniri ale populaţiei cu po
Eazîndu-se ferm pe orîndui- baza marxîsm-leninismului, ga scrie ziarul, că accesul ei Ia ar liţia. Intr-o declaraţie reluată dc a-
Republicii Populare Romîne şi ranţia sigură a menţinerii şi italieni în grevă ma nucleară este tocmai acel genţia Reuter, Robcrt Mugabe, repre
rea socialistă şi pe superiorita consolidării păcii. Ele vor lupta mijloc prin care să dovedim că zentant al partidului Uniunea popu
declară la rîndul sau că este neobosit pentru puritatea teo ROMA 20 (Agerpres). G reva de la 20 septembrie este a sîntem dispuşi să tratăm Ger lară africană „Zim babwe“ subliniază
tea acesteia asupra sistemului riei marxism-leninismului, îm O luptă grevistă de o intensitate zecea grevă generală a mctalurgişti- mania occidentală ca un parte că populaţia africană îşi va continua
capitalist, Republica Democrată gata să întreţină relaţii normale potriva oricăror manifestări de fără precedent zguduie Italia. La 20 lor. Greviştii, sprijiniţi dc principa ner egal, noi nu trebuie să ui lupta pentru drepturi şi libertăţi po
revizionism, dogmatism şi sec septembrie au încetat din nou lucrul lele centre sindicale din ţară, luptă tăm istoria. Cum au spus fi litice.
Germană depune toate efortu cu toate statele, pe baza ega tarism, împotriva manifestărilor peste un milion de oameni ai muncii pentru îm bunătăţirea situaţiei lor m a lozofii: acei care nu ţin minte
de naţionalism burghez şi a ori de Ia uzinele metalurgice şi construc teriale. La 20 septem brie ei au or
rile pentru înfăptuirea marilor lităţii, respectării reciproce a căror încercări de a slăbi coeziu toare dc maşini. Cei 300.000 dc me- trecutul, vor fi puşi In faţa re
nea forţelor socialismului şi talurgişti din Milano au intrat în- g an izat la M ilano un m are m iting şi
idei ale păcii, dezarmării, coe suveranităţii şi neamestecului în tr-a doua sâptămînă dc grevă. In şi-au reafirm at hotărîrea de a nu în petării lui.
fiecare zi ei au încetat lucrul pen
xistenţei paşnice dintre cele treburile int: '. ceta lupta pînă cînd patronii nu vor O PE SCURT • PE SCURT
tru patru ore. 700.000 de muncitori
două state germane şi aîe creă Delegaţiile Republicii Popu renunţa la poziţia pc care s-au si MOSCOUA. La 19 septembrie a LONDRA. La 19 septembrie ,,Miş
rii unei confederaţii germane. de aceeaşi profesie din alte oraşe ale tuat. intr-o serie dc localităţi au a-
lare Romîne şi Republicii De
Republica Populară Romînă ţării au hotărît să repete grandioasa vut loc ciocniri între grevişti şi po
mocrate Germane au acordat a-
subliniază că respectarea suve
ranităţii Republicii Democrate tenţie evenimentelor din Marea
Caraibilor, unde poporul ciu-
Germane de către puterile occi
ban, sub conducerea guvernului
dentale este necesară în intere
său, îşi apără cu dîrzenie liber
sul destinderii internaţionale.
Republica Populară Romîrtă a- tatea, independenţa şi suverani păcii. grevă de 72 de ore. liţie. sosit la Moscova o misiune de bu carea pentru eliberarea coloniilor“ a
cordă o mare însemnătate în tatea, cîştigate cu atîtea jertfe. Reprezentanţii celor două par năvoinţă a Republicii Federative Ca adresat ministrului pentru problemele
tăririi politice şi economice con Ambele delegaţii sprijină pozi merun în frunte cu Victor Kanga, Commonwealthului şi coloniilor, San-
tinue a Republicii Democrate ţia fermă a Uniunii Republici tide au hotărît să lărgească co ministrul economiei naţionale. „Am dys, un protest împotriva arestării
Germane, în interesul menţine lor Sovietice Socialiste, care a- laborarea tovărăşească şi schim . sosit tn Uniunea Sovietică, a declarat secretarului general al Congresului
rii păcii şi soluţionării paşnice trage atentia Statelor Unite ale bul de experienţă dintre Parti pc aeroport Victor Ranga, pentru a sindicatelor din Aderi, Abdula Al-
dul Muncitoresc Romîn şi Parti studia posibilităţile de colaborare c- Asnaj şi a altor trei membri ai Con
a problemei naţionale a poporu Americii asupra primejdiei pe dul Socialist Unit din Germa conomică dintre ţările noastre". siliului general al congresului.
lui german, pe baza Documentu care o comportă pentru pacea nia. TOKIO. Prezentînd în cadrul m ei SAIGON. După cum anunţă agenţia
lui Consiliului Naţional al Fron lumii provocările şi planurile Reprezentanţii celor două ţări şedinţe a Cabinetului dc Miniştri al 'Associated Press, săptămîna aceasta
tului Naţional al Germaniei De agresive împotriva Cubei, şi se Japoniei darea dc seamă în legătură au sosit în Vietnamul de sud încă
mocrate. alătură apelului Uniunii Repu prietene îşi exprimă convinge cu vizita sa la Hokkaido, Kosaku două escadrile de elicoptere ale ar
Republica Populară Romînă blicilor Soviet::* Socialiste Ia rea că vizita delegaţiei de partid Shinoda, ministru pentru problemele matei S.U.A. cuprinzînd aproximativ
raţiune şi luciditate. şi guvernamentale a Republi organelor conducem locale, a decla 50 de elicoptere şi 500 de ofiţeri şi
şi Republica Democrată Ger cii Democrate Germane în Re rat că populaţia acestei insule dore soldaţi. Numărul elicopterelor ameri
mană consideră că lichidarea Cele două delegaţii asigură publica Populară Romînă cons şte încheierea tratatului de pace so- cane din Vietnamul de sud a a-
rămăşiţelor celui de-al doilea eroicul popor cuban de toată tituie o nouă contribuţie impor vieto-japonez şi cere ca ea să aibă juns acum la 150.
război mondial prin reglemen sim patia şi solidaritatea lor tantă la dezvoltarea relaţiilor loc cit mai curînd.
tarea păcii cu Germania şi tran frăţească. frăţeşti şi întărirea prieteniei TOKIO. La 19 septembrie în faţa
sformarea, pe această bază, a dintre ţările şi popoarele lor, la PARIS. Agenţia Union Française reşedinţei primului ministru al Japo
Berlinului occidental dintr-un Delegaţiile Republicii Popu întărirea unităţii şi coeziunii d'information c difuz'at textul unui niei Ikcda a avut loc o demonstra
focar de provocări şi bază a lare Romîne şi Republicii Demo lagărului socialist şi a mişcării mesaj al democraţilor spanioli care ţie studenţească de protest împotriva
N.A.T.O.-ului într-un oraş liber, crate Germane se declară din muncitoreşti internaţionale. se află în închisoare. Mesajul con intenţiei guvernului de a lichida în
demilitarizat, este o necesitate vi nou ferm hotărâte să sprijine stituie o chemare la solidaritate cu institutele de învuţămînl superior sis
tală pentru întărirea păcii în eforturile popoarelor din Asia, Ele îşi exprimă hotărîrea de noile victime ale teroarei poliţieneşti temul conducerii democratice. La de
Europa şi pentru securitatea Africa, America Latină, In lupta a continua şi dezvolta opera de franchiste. In masaj curajoşii patrioţi monstraţie au participat reprezentanţi
popoarelor, inclusiv a popoare lor de eliberare naţională, pen colaborare frăţească între parti spanioli cheamă opinia publică spa ai studenţilor din numeroase institu
tru lichidarea imediată a rămă dele şi statele lor socialiste, pen. niolă şi internaţională să sprijine lup te de învăţămînt superior din capi
lor romîn şi german. şiţelor dominaţiei colonialiste tru pacea şi fericirea propriilor ta împotriva regimului lui Franco. tală.
Propunerile Uniunii Republi şi pentru întărirea suveranităţii lor popoare, pentru instaurarea
lor politice şi economice, ame unei păci trainice în Europa şi N E W YORK. La 19 septembrie un LONDRA. Planul guvernamental de
cilor Sovietice Socialiste şi ale ninţată de neocolonialismul sta în întreaga lume. grup de tineri negri au organizat pi aşa-zisa „reorganizare“ a transportu
Republicii Democrate Germane telor imperialiste. chete tn jurul sediului delegaţiei lui feroviar care prevede închiderea
pentru soluţionarea acestor S.U.A. la O.N.U. Demonstranţii au
cerut să fie pedepsiţi asasinii patrio unor ateliere feroviare şi concedierea
tului congolcz Patrice Lumumba. Ei
a aproximativ 20.000 de muncitori în
Prim-secretar al G.0. al P.M.R., Prim-secretar al C.Q. al P.S.U.G., purtau panouri pe care scria: „Cînd cepe să fie aplicat. La 19 septembrie
Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de Stat Maşinile agricole din R.D. Germană primite cu bucurie de ii va pedepsi în sfîrşit O.N.U. pe au primit înştiinţare că sînt conce
al Republicii Populare Romîne, al Republicii Democrate Germane, asasinii lui Patrice Lumumba?“ De diaţi 1643 muncitori de la cele mai
monstraţia a fost organizată din ini mari ateliere feroviare din comitatele
GHEORGHE GHEOB GHIU- DEJ WALTER ULBR1CHT ţiativa Conferinţei tineretului afri
BucUreşti, 19 septembrie 1962. către oamenii muncii din agricultura Cubei. can. centrale ale Angliei.
Redacţia şi administraţia ?'irului; str. 6 Martie tir. y. îelelori . Ibis, INI, ÎS, 6J4. laxa plătită iu numerar ciuitonn aprobăm Direcţiei Generale P. 1.1.K. ut. 203.32b din b noiembrie 1949. — liparul; Întreprinderea Fol' urâţică „I Mar — Deva.
