Page 65 - 1962-09
P. 65

“P U I n C’UlTnTT^-S^VAr

                                                                                                                            P R O L E T A R I D IN T O A T E T A R I T,E; U N I Ţ I - V A                                                                 COMUNICA

                                                                                                                                                                                                             ® Adunări de dări de seamă                        LA INVITAŢIA PR E ŞE D IN T E L U I R E P U B L IC II INDIA, Dr. SARVAPA-
                                                                                                                                                                                                          şi alegeri în organizaţiile de                  LLI RADHAKR1SIINAN, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE STAT AL
                                                                                                                                                                                                          partid                                          REPUBLICII POPULARE ROMI NE, GHORGHE GHEORGHIll-DE.l, ÎM ­
                                                                                                                                                                                                                                                          PREUNA CU PREŞEDINTELE CO N SILIU LU I DE M INIŞTRI AL R EPU B LI­
                                                                                                                                                                                                                                (pag. a 2-a)              CII PO PU LA R E ROM I NE, ION G H E O R G H E M AURER, VA FACE O VIZITA
                                                                                                                                                                                                                                                          IN INDIA IN CU R SU L LU N II O C TO M B R IE 1902.

                                                                                                                                                                                                             o Ou forţe sporite ia lupta                    Decorarea corului căminului cultural
                                                                                                                                                                                                          pentru recuperarea răm inerii iu                din comuna Dobra, regiunea Hunedoara
                                                                                                                                                                                                          urmă

                                                                                                                                                                                                                                (pag. a d-a)

                                                                                                                                                                                                          o De peste hotare                                  C o n s iliu l de S ta t a c o n fe rit            fiin ţa re , p e n tru a c tiv ita te în d e ­
                                                                                                                                                                                                                              (pag. a 4-a)                „ O rd in u l M u n c ii“ clasa H l- a                lu n g a tă şi m e rite d e o s e b ite în
                                                                                                                                                                                                                                                          c o ru lu i C ă m in u lu i c u ltu ra l d in         d o m e n iu l c u ltu r ii de m asă.
I ÄnuS XIV. Nr. 2108                                     Sîmbătă 22 septembrie 1962                                                                        4 pagini 20 ban!                                                                               co m u n a D o b ra , ra io n u l Ilia , re ­
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                    U n o r m e m b ri a i c o ru lu i le -a
feTrm,a* ox3gsCTBmgg^tm,amagssa3ig3>m:AaaMsrcaHBBHBgq i                                                                                                             KggaKaacMM«irei»ffl«PEgflLpagi        saB esu sssia a a B ssm a i                     g iu n e a H u n e d o a ra cu p rile ju l            fo st c o n fe rită M e d a lia M u n c ii.

RECOLTA CULTURILOR DE TOAMNĂ                                                                                                                                                                                                                              a n iv e rs ă rii a 75 a n i de la În ­                                                    (A G E R P R E S )
                               nmi n n
    Sil Fi STRINSA LA TIMP!                                                                                                                                                                                                                               In raionul O răştie

  Toamna este anotimpul în care oa­                  P arale l cai coacerea porum bului a                                                                                                                                                                 Ritmul insilozăi’iloi'
menii muncii din agricultură au de                 ajuns ia m aturitate şi floarea-soarelui.                                                                                                                                                              trebuie mult sporit!
efectuat multe lucrări agricole. Secara,           Se recom andă ca ea să fie recoltată
orzul şi griul trebuie sem ănate ia timp           repede, cu deosebită grijă, pentru a se
Şi în cele m ai bune condiţiuni agroteh­           preîntîm pina; pierderile de recoltă prin

nice, iar rodul culturilor târzii de toam ­        scuturarea seminţelor. De asemenea, ca­                                                                                                                                                                    G o s p o d ă riile a g ric o le c o le c ti­     ta te n u a în s îlo z a t în s ă p în ă
nă aşteaptă să fie strîn s şi înm aga­             pitúlele şi frunzele nu trebuie lăsate să                                                                                                                                                              ve d in ra io n u l O ră ş tie au p re ­
zinat fără pierderi.                               se piardă în lan, ci să fie însilozate                                                                                                                                                                 v ă zu t în p la n u rile a n u a le şi de            in p re z e n t d e c ît 750 to n e . L a
                                                   imediat în amestec cu alte furaje.                                                                                                                                                                     p e rs p e c tiv ă să d e zv o lte c o n s i­
  Această lucrare a şi început în gos­                                                                                                                                                                                                                    d e ra b il e fe c tiv e le de a n im a le şi         fe l se p re z in tă s itu a ţia şi Ia g o s ­
podării colective cum sînt cele din sa.              In această perioadă nu trebuie ne­                                                                                                                                                                   să sporească s im ţito r p ro d u c ­                 p o d ă riile c o le c tiv e ’ d in G e o a g iu
iele Pui, Toteşti, Cîrneşti, Gîmpuri Sur-          glijată nici înm agazinarca recoltei cul­                                                                                                                                                              ţia acesto ra. F a c to ru l p rin c ip a l           şi B e riu c a re d in c a n tita te a de
duc, Pianiil de Jos, Pri-                                                                                                                                                                                                                                 c a re d u ce la re a liz a re a aces­                p e s te 2.000 to n e f u r a je c it e s te
c.'iz, S în tan d rei şi altele.                                   turilor de toamnă. Pentru                                                                                                                                                              t u i o b i e c t i v 11 c o n s t i t u i e a s i ­  p la n ific a t să în s ilo ze ze fie c a re ,
Recoltarea porumbului nu                                           aceasta, colectiviştii şi lu­                                                                                                                                                          g u ra re a u n o r fu ra je în d e s tu lă ­         n u au re a liz a t p în ă la 18 sep­
                                                                   crătorii din gospodăriile                                                                                                                                                              to a re şi de b u n ă c a lita te . C o n ­
                                                                                                                                                                                                                                                          d iţiile c lim a te ric e s p e c ific e a -          te m b rie d e c it 900 to n e . D eş i a -
trebuie, să se întârzie                                  de stat au datoria să se                                                                                                                                                                         n u îu i acesta a u fă c u t ca m a ­
deoarece acest lucru duce                                îngrijească de repararea,                                                                                                                                                                        jo rita te a c u ltu rilo r fu ra je re să            ceste u n ită ţi a u s p a ţiu a s ig u ra t,
la pierderi cauzate de ploi,                             curăţirea şi dezinfectarea                                                                                                                                                                       n u p ro d u c ă re c o lte le s c o n tate ,         deşi a u a v u t la d is p o z iţie to c ă ­
rozătoare sau ciori, cit                                 pătulelor, m agaziilor şi a                                                                                                                                                                      fa p t care a in flu e n ţa t asu p ra                to ri şi se b u c u ră şi de în d ru m a ­
                                                                                                                                                                                                                                                          a s ig u ră rii c a n tită ţilo r de fu ra ­          re a te h n ic ă a u n u i s p e c ia lis t,
şi Ia îngreunarea însăm în.                              celorlalte spaţii de de­                                                                                                                                                                         je necesare. D a to rită acestu i lu ­                to tu ş i în s ilo z a re a fu ra je lo r se
                                                                                                                                                                                                                                                          c ru u n a c c e n t d e o se b it se p u ­           d e s fă ş o a ră an evo io s. O rg a n iz a ­
ţărilor de toamnă. Se                                              pozitare. Cu deosebită g ri­      ,                        -<                                                                                                                          n e în g o s p o d ă riile c o le c tiv e d in        ţiile de b ază şi c o n s iliile de co n ­
cunoaşte iaptul că în această toamnă               jă să fie pregătite silozurile pentru             v\v;                   /¦>-,, «                                                                                                                      ra io n u l O ră ş tie p e n u tre ţu l în -          d u c ere a le ac es to r u n ită ţi n u
o mare suprafaţă de grîii va reveni                cartofi, sfeclă, morcovi şi alte rădăci-                                                                                                                                                               s iîo za t. P e n tru a n im a le le p ro ­           aco r.d ă a te n ţia c u v e n ită in s ilo -
după porumb. Pentru ca însăm înţările              noase.                                            In D e v a a fo s t d a tă In fo lo s in ţă de c u v în a o s ta tie de b e n zin ă în z e s tra tă cu a p a ra te                                   p r ie ta te o b ş teas că tre b u ie să se           z ă rii fu ra je lo r, n u l-a u m ă s u ri
să se facă în bune condiţiuni agroteh­                                                                                                                                                                                                                    ln s ilo z e z e 24.901 to n e n u tr e ţu r i.       ca a c e a s tă a c ţiu n e să se d e s fă ­
nice, terenul trebuie să fie bine pregă­             Tot în această perioadă să se acor­             m od erne.                                                                                           F o to : V. O N OIU                             In acest scop, g o s p o d ă riile co­                şo are c o re s p u n ză to r lă s ln d să
tit. In vederea realizării acestui scop,           de m ai multă atenţie organizării m un­                                                                                                                                                                le c tiv e a u c u ltiv a t cu p o ru m b             se p ia rd ă c a n tită ţi im p o rta n te
inginerii şi tehnicienii agronomi din              cii, deoarece paralel cu recoltarea po­           Se dezvoltă mişcarea                                                                                 de inovaţii                                     s ilo z 548 h a . A lă tu r i de p o ru m b           de n u tre ţu ri.
gospodăriile agricole de stat şi colec­            rumbului, este necesar a se efectua şi                                                                                                                                                                 e le a u p r im it In d ic a ţia să m a i
tive au datoria Să controleze perm a­              alte lucrări agricole la fel de impor­                     Mai bine decît anul trecut                                                                   fniooülrea elsetrozüor                         ln s ilo ze ze c a p ita le le d e flo a re a -           C a n tită ţi m ic i de fu ra je au
nent stadiu! de coacere a porumbului               tante. Astfel, strugurii şi fructele se                                                                                                                       de sudură                                s o a re lu i, m o h o ru l d e p rin c u l­          ln s ilo z a t şi g o s p o d ă riile c o le c ti­
şi să indice începerea recoltărilor în             cer a fi culese, trebuie pregătit tere­             S -a îm b u n ă tă ţit m u lt m u n c a in o v a to rilo r de Ia E x p lo a ta ­                                                                   tu rile de p o ru m b şi re s tu rile de              ve d in R o m o ş o l, R o m os, T ă r t ă -
prim ai rind de pe lanurile unde se va             nul în vederea plantării pomilor, exe­                         re a m in ie ră D e v a . F a ţă de a n u l tre c u t, în m a i p u ţin de 9                       e com unistul M anea T u n -         la g ră d in ile de le g u m e . Ia t ă cu m          r ia etc. L a T ă r tă r ia s itu a ţia este
însăm inţa griul de toamnă. M ăsuri ur­            cutate arături adîtici de toam nă pentru            lu n i d in acest a n a u fo s t’ în re g is tra te d e p e s te 2 o ri m a i m u lte                    « soiu, şefu l u n ei echipe de           au fo s t re s p ec tate p în ă în p re ­             şi m a i c ritic ă . A ic i c o n s iliu l de
gente trebuie să se ia şi pentru elibe­            însăm înţări da prim ăvară şi multe alte            in o v a ţii şi a p lic a te de 4 o ri m a i m u lte . E c o n o m iile a n ie c a lc u -           su d o ri de la secto ru l ele c tro m e ­     z e n t ac es te in d ic a ţii şi c u m se            co n d u ce re a l G .A .C . n u s -a în ­
rarea terenurilor de coceni pentru ca              lucrări.                                            la te ad u se de in o v a ţiile a c c e p ta te în a n u l în c u rs se rid ic ă la                 canic al m in ei V ulcan, l-a fr ă ­           p re o c u p ă de în s ilo z a re a fu r a je ­       g r ijit n ic i m ă c a r de a s ig u ra re a
tractoarele să poată începe arăturile.                                                                 26 0.0 00 le i.                                                                                     m ântat m u lt problem a înlocuirii            lo r g o s p o d ă riile c o le c tiv e d in          s p a ţiu lu i necesar în s iîo z ă rilo r,
                                                     Conducerile unităţilor agricole de                                                                                                                    electrozilor de sudură. S tu d iin d           ra io n u l O ră ş tie . P în ă la d a ta de          a m în în d săp area g ro p ilo r de pe
  O atenţie deosebită trebuie acordată             stat şi colective, îndrum ate perm anent                    P r in tr e c e le m a i v a lo ro a s e in o v a ţii a p lic a te în a c es t an           in acest scop nu m ero a se cărţi              18 s e p te m b rie a.c., g o s p o d ă riri«         o zi pe a lta .
recoltării porumbului din Ioturile semin-                                                              s în t ,(D is p o zitiv p e n tru tă ie re a ra p id ă a m e ta le lo r“ , re a liz a tă            dc specia lita te, i-a g ă sit rezol­          a g ric o le c o le c tiv e d in ra io n u l
cierc. Recolta de pe aceste loturi să fie          de către organizaţiile de partid, să nu             de lă c ă tu ş u l C h in e ja F ra n c is c şi „ C o m a n d a de la d is ta n ţă a                varea. A şa se face că în tr-u n a                                                                       D in e x e m p le le e n u n ţa te r e ­
sfrinsă Ia tim p şi depozitată în cele                                                                 c o n v e rtiz o a re lo r“ , re a liz a tă de In g in e ru l K em u s G a b o r.                                                                  a m i n t i t a u în s îlo z a t 6.230 to n e         z u ltă că în ra io n u l O ră ş tie în s i­
                                                   precupeţească nici un efort în mobifi-                                                                                                                                                                                                                       lo za re a fu ra je lo r este m u lt r ă ­
mai bune condiţii, deoarece ca asigură                                                                                                                                                                                                                     de d ife rite fu ra je . M u lt p re a p u ­         m a s ă în u rm ă . P e zi ce tre c e
sâm înţa pentru anul viitor.                       zarea tuturor forţelor existente la recol­                                                                                                                                                             ţin dacă avem în vedere a tit                         p ro cesu l în s ilo z ă rii este şi m a i
                                                                                                                                                                                                                                                          tim p u l în a in ta t c ît m a i ales                m u lt în g re u n a t, a tit d a to rită f u ­
                                                   tarea neîntîrziată a culturilor ce                                                                                                                                                                      fa p tu l că cea m a i m a re p a rte                ra je lo r care îş i p ie rd u m id ita te a ,
                                                   toam nă.                                                                                                                                                                                                d in p o ru m b u l d e s tin a t în s ilo z ă -     c ît şi d a to rită în c e p e rii în s ă -
                                                                                                                                                                                                                                                           r ilb r a d e p ă ş it fa z a de coacere             m în ţă rilo r de to a m n ă şi re c o l­
         „ C in e şftie m e se rie cîşfîsgi ,ii                                                                                                                                                                                                            ta p te -c e a ră . K 'V in d e fe c tiv e m a r i   t ă r ii p o ru m b u lu i c a re vo r s o li­
                                                                                                                                                                                                                                                           de a n im a le , g o s p o d ă riile a g ric o le    c ita m u ltă fo rţă de m u n că. P e n ­
  L a clubul lam inorului blum ing din pa, locul II Io an F urdcanu ?i locul                                                                                                                                                                               c o le c tiv e d in P ric a z , O ră ş tie ,         tr u a re c u p e ra ră m în e re a în u r ­
C .S. H u n ed o a ra s-a organizat u n I I I N icolac S u c lu ; lăcătuşi — locul                                                                                                                                                                         G e o a g iu , B e riu , Ş ib o t etc ., t r e ­     m ă în a c e a s tă a c ţiu n e , o rg a n e le
                                                                                                                                                                                                                                                           b u ie să în s ilo ze ze în ac es t an               şi o rg a n iz a ţiile de p a rtid tre b u ie
concurs a i te m a: „Cine ştie mese­ I Ioan Sava, locul II N icolac Duţes-                           Pesie 11 m ilio a n e le i e co n o m ii                                                             d in zilele tre c u te a p re ze n ta t          c e le m a i m a r i c a n tită ţi de f u ­          să în d ru m e cu m a i m u ltă co m ­
rie cîştigă". L a concurs au particL cu şi D um itru N eagoe, locul III N i­                                                                                                                              conducerii sectorului propunerea                 ra je . A s tfe l g o s p o d ă ria a g ric o -      p e te n ţă c o n s iliile de c o n d u c e re
                                                                                                                                                                                                          de a în lo cu i electrozii de su ­              .lă c o le c tiv ă d in P ric a z tr e b u ie         a le g o s p o d ă riilo r c o le c tiv e oa în
p at peste 80 de m uncitori. Cu ocazia             colac V o in ca; m acaragişti — locul                    | n o v a to rii C o m b in a tu lu i s i-     ţii. D in tre acestea 182 au şi fo s t         d u ră la s u d a tu l c o n d u c te lo r de    sa a s ig u re p e n tru a n im a le 3.900           tim p u l care a m a i ră m a s să
examinării care a avut loc de cu-                  I N icolae Stânciu, locul II Ioan Pîr-                   8 d e ru rg ic d in H u n e d o a ra           a p lic a te , in t r e cele m a i im p o r ­  apă, aeraj şi a lte lucrări, cu                  to n e de fu ra je . D in această c a n ti-          m o b iliz e z e Ia lu c ru to a te fo rţe le
rînd s-au obţinut următoarele rezul­               van, locul I II D um itru P ogorcanu şi           au în re g is tra t a n u l ac es ta ia               ta n te in o v a ţii sin t: „ In s ta la ţia   sir m ă degm ilatd.                                                                                   şi să în s ilo z e z e în tre a g a c a n ti­
tate : electricieni — locul I Ioan P o­            Tiberiu Băbuţ.                                                                                          p e n tru g u d ro n a re a a u to m a ta în                                                                                                         ta te de fu ra je necesară a n im a ­
                                                                                                     c a b in e tu l te h n ic 294 de in o v a -           g ru p a lin g o tie re lo r“ şi „ E la b o ­     De m en ţio n a t că con su m u l de                                                                le lo r in tim p u l ie rn ii.
                                                                        s)Vet«dI1O0'                                                                       ra re a o te lu lu i fo sfo ro s n e c a l­    ele c tro zi la a ceste lu c ră ri a scă ­
                                                                                                                                                                                                          z u t a stfe l la ju m ă ta te : In tr -u n                                                                                       In g . I. C O S T E A
L a concursul „Iubiţi c a rte a “ —                                                                                                                        m a t“.                                        tim p destul de scu rt s-a u eco­
cit mai mulţi tineri participanţi
                                                                                                                                                           P e se am a In o v a ţiilo r a p lic a te      n o m is it la E. M . V u lca n clroa

                                                                                                                                                           se o b ţin e c o n o m ii a n u a le  de       1.000 leg. e l e c t r o z i d e s u d u r ă .
                                                                                                                                                           p e s te 11 m i l i o a n e le i.
                                                                                                                                                                                                                                           N, ROVENŢA

                                                                                                                                                                                                                                      corespondent

   C o n cu rsu l „ Iu b iţi c a rte a “ , in i­   te n te în ra ftu rile b ib lio te c ii e tc .    o p e ra lu i C a ra g ia le , p re c e d a te                 Noi u tî?a|e
ţia t p e n tru o c it m a i la rg ă ră s -        D e asem enea a ic i au fo s t fre c ­            sau u rm a te d e la rg i e x p lic a ţii.

p in d ire a lite ra tu rii în rîn d u l v e n t o rg a n iz a te a c ţiu n i c u c a r­             C a u rm a m fire a s c a a a c tiv ltă -                      pentru nrîneti

tin e re tu lu i, c o n trib u ie cu e fic i­      te a a x a te p e te m e le c o n c u rs u lu i,  ţ ii d e p u s e de b ib lio te c ă , n u m ă ­         An dc an creşte înzestrarea tehni­
e n ţă la rid ic a re a n iv e lu lu i po-         cu u n c o n ţin u t b o g a t şl v a ria t,      ru l p a rtic ip a n ţilo r la co ncurs               că a unităţilor Trustului m inier De­
litic o -id e o lo g ic şi de c u ltu ră g e.      fa p t ce a fă c u t ca n u m ă ru l ce­          in acest a n a a ju n s până în p re ­                va. Noi utilaje, dc mare productivi­
n e ra lă a c itito rilo r. P e n tru o c it       lo r în s c riş i în c o n c u rs să fie în       z e n t la 62. D in tr e a c e ş tia , 45, în         tate, vin să facă munca m inerilor mai
m a i b u n ă d e sfăş u rare a aces­              c o n tin u ă cre ştere . D in tre aces­          u rm a d is c u ţiilo r fin a le , a u d e ­          uşoară, mai spornică. Numai în ul­
tu ia . co n d u ce rea b ib lio te c ii co­       tea, a m in tim c o n s fă tu ire a p e           v e n it p u r tă to ri a l in s ig n e i „ P rie ­   timul timp au fost aduse 3 excava­
m u n a le d in P e tre ş ti a a v u t In          te m a „ P o e z ia lu i E m in e s c u “ , re ­  ten al c ă rţii“ . M a jo rita te a d in ­            to are noi, care au şi fost d ate în fo lo ­
ved ere, In p rim u l rin d , p e rm a ­           c e n zia ro m a n u lu i „ T o a te p în -       tre e i, p r in tr e c a re V ite a V o i-            sinţă m inerilor din Teliuc. De ase­
n e n ta îm b o g ă ţire a fo n d u lu i d e       ze le sus“ d e R . T u d o ra n , p re z e n ­    c h iţa , N i cu i a Ş te fa n , T u r] P e-          menea s-au prim it două maşini sovie­
c ă r ţi cu p u b lic a ţiile c u p rin s e în     tă rile u n o r c ă rţi ca „P o vestea            tr ic ă şi a lţii, s -a u d o v e d it b in e         tice dc încărcat, din care una a fost
b ib lio g ra fia re c o m a n d a tă , p o p u .  u n u i o m a d e v ă ra t“ , „ M itre a          p re g ă tiţi, cu te m e in ic e cu n o ş­            dată spre folosinţă Exploatării m inie­
                                                                                                                                                           re Deva.

la riz a re a n o rm e lo r ce tre b u ie C o c o r“ e tc ., m o n ta ju l lite r a r in ­ tin ţe a s u p ra c ă rţilo r c itite şi a

în d e p lin ite p e n tru o b ţin e re a in ­     titu la t „S u b b ic iu l lu i C a ra g ia -     a u to rilo r lo r.                                      Succesele f u c r ă f o n i o r
sig n e i d e „ P rie te n a l c ă r ţii“ şi       le " c a şi m u lte a lte le , ce a u stâr­
m a i ales a tra g e re a a c ît m a i             n it u n v iu in te re s in rîn d u l t i­           C o n d u c e re a b ib lio te c ii c o m u ­                  din corner!
m u lţi tin e r i d in c o m u n ă în c o n ­      n e rilo r d in c o m u n ă . E le a u a ju ­     n a le d in P e tre ş ti a h o tă rît să
cu rs. A s tfe l, în s a la de îm p r u ­          ta t p e cei în s c riş i d e ja in c o n ­       c o n tin u e şi p e m a i d e p a rte a c ­            Pe perioada 1 ianuarie — SI au­
m u t a b ib lio te c ii a fo s t a m e n a .      cu rs Ia o m a i p ro fu n d ă în ţe le ­         ţiu n e a de a tra g e re a tin e re tu lu i          gust a.c., lu crăto rii clin cadrul coope­
ja t c o lţu l „ Iu b iţi c a rte a “ u n d e      g ere a m e s a ju lu i v o lu m e lo r c i­      în co n cu rs, să o rg a n ize ze in                  rativei „Filimon Sîrbu“ — Orăştie,
s in t ex p u s e o p a rte d in v o lu m e le     tite . D e p ild ă , m o n ta ju l lite ra r      s p rijin u l a c e s to ra n o i a c ţiu n i in .    printr-o aprovizionare ritmică, atitudi­
c e ru te în co n cu rs, lis te b ib lio ­         a fo s t p re z e n ta t de d o u ă o ri sub      te re s a n te , b o g a te în c o n ţin u t.         ne corespunzătoare faţă de consuma­
g ra fic e p riv ito a re la c ă rţile e x is ­    fo r m a u n o r d ra m a tiz ă ri d in           S c o p u l p ro p u s este a c e la c a to ţi        tori şi prezentarea m ărfurilor cu gust,
                                                                                                     tin e rii d in c o m u n ă să d e v in ă              au reuşit să realizeze planul de des­
                                                                                                     p rie te n i b u n i a i c ă rţii.                    facere în proporţie de 103,98 Ia sută.                   P orum bul silo z s-a d o ved it a fi n u tre ţu l cel m a i b u n p en tru anim ale. De a cest lucru s-a u
                                                                                                                                                                                                          co n vin s şi c o le c tiv iştii d in A p o lă u l de S u s. Ia tă p e n tru ce, z ile le acestea, ei în silo zea zu m a rt
                                                                                                                                     I. Z D R E N G H E A     P rin tre u n ită vile care au ad u s o     can tită ţi de n u treţ.
                                                                                                                                                           contribuţie mai m are la obţinerea aces­
                                                                                                                                    bibliotecară           tor rezultate sc num ără magazinul                       IN . 'F O T O G R ..V F I E : ’A s p e c t d e la î n s i l o z a r e a p o r u m b u l u i .
                                                                                                                                                           fero-m etal şi m agazinul de tricotaje.

                                                                                                                                                                                                          mzităla                                                                                                                           ,^                           9

                                                                                                        D rum ul coboară în serpentină la                  dru m u l pe care i-a îndem nat să p ă ­       m ole s-au construit 3 g ra jd u ri cu          gospodăria colectivă a crescut şi s-a                 Cit a ju to ru l lor, al tu tu ro r colcc-               ^
                                                                                                                                                           şească partidxil şi să învingă greu­           o capacitate dc 220 capete v ite m ari          în tă r it.
                                                                                                     Presaca. D e aici şi pîn ă la Păuca —                 tăţile. Şi-aici la Păuca au fo st des­         şi m ai construiesc u n u l cu o capaci­                                                              tîviştilor, gospodăria noastră      o să                  a
                                                                                                     lin ia călătoriei noastre — m ai fa ­                 tule greutăţi. P ăm întul argilos era          ta te de 100 capele vite. Scroafele                 — A v e m oam eni harnici, hotărîţi...
                                                                                                                                                           pretenţios, cerca m ultă m uncă, îngră­         sîn t adăpostite în ir-o m aternitate          In brigăzile de cîm p, în sectorul                    d evin ă m ereu m a i puternică...  >                    ^
                                                                                                     cem vreo 10 m inute. Salul, cuprins                   şăm inte. D ar gospodăria colectivă                                                            zootehnic, la vie, peste tot, oam enii
                                                                                                     între două dealuri, ne apare dintr-o                  avea p u ţin e anim ale de m u n că şi,                                                        noştri se întrec p e e i înşişi tin d e                             zk                                         f
                                                                                                     dată în faţă. U n sat m are, cu străzi                desigur, nici îngrăşăm inte. L e-a v e ­                                                       vorba ca o treabă să fie făcută re­
                                                                                                     m ulte, întartochialc. N e oprim în                   n it în a jutor stalul nostru. Pe o-                                                           ped e, bine. Iată, nu. d e m ult...                   Pe iov. Ioan V ăcarii, preşedintele                      L
                                                                                                     fa la sediului gospodăriei colective. O               goarelc în fră ţite au apărut tractoa­                                                                                                                                                                        ^
                                                                                                     curie m are, p u \in adusă în pantă,                  rele, apoi îngruşăm intele chim ice.           nouă iar oile in tr-u n saivan term i­             N u d e m u lt s-a pus problem a adu­              colectivei, n u l-a m găsit la se-
                                                                                                     ne prim eşte ospitalieră. Câteva co ­                 R ecolta a sporit C olectiviştii şi-au         n at n u de m ult.                              cerii din pădure a u nei ca n tită ţi de                                                                       A
                                                                                                     lectiviste deretică. D ăm binele. S în -              dat seam a însă că d ezvo ltîn d num ai                                                        lem n d e construcţie necesar term i­                 din. E ra plecat îm preună cu ingine-
                                                                                                     tem în d ru m a ţi spre birouri. A colo               sectorul veg eta l nu e suficient. în ­                                                        nării celui de-al patrulea grajd. Pă­                                                                          4
                                                                                                     fa cem curioştintă cu o fem eie de                    dem naţi de com unişti ei şi-au în ­           V izită m acareturile sectorului zoo­           durea e departe, condiţiile dc lu ­                   rid agronom pe cîm p. T ovarăşa
                                                                                                     statură potrivită, cu trăsături ener­                 dreptat p rivirile spre dezvoltarea                                                            cru sînt grele. L em n u l trebuia tă ­                                                                        f,
                                                                                                     gice pe faţă, care sc recom andă                      creşterii anim alelor. Şi în acest d o ­       tehnic al gospodăriei co lective (lin           iat, fasonai, adus la dru m u l de u n ­              M aister cunoştea însă lot alîl de
                                                                                                     sim p lu :                                            m eniu sta tu l Ic-a ven it în ajutor.                                                         de p u tea să fie încărcai în autoca­                                                                          fi
                                                                                                                                                           De creditele pe term en lung şi fură           Păuca, Tovarăşa M aistcr ne sp u n e:           m ion. D ar oam enii nu s-au lăsat ru­                bine treburile gospodăriei colective,                    f
                                                                                                       — M aister A g n eta , secretara or­                dobînda pentru cum părări de ani­                                                              gaţi. P rim ul s-a o ferit candidatul de                                                                       \
                                                                                                                                                           m ale au beneficiat şi colectiviştii din         — A m d e zv o lta t m u lt sectorul          p a rtid Ioan- P opa, u n tîn ă r d in b ri­          Ş i aceasta pen tru că organizaţia de
                                                                                                     ganizaţiei d e partid.                                Păuca. In fiecare un şi m ai (des în                                                           gada a IU -a d e cîm p. îm p reu n ă cu                                                                        $
                                                                                                                                                           u ltim ii doi ani num ărul anim alelor                                                         a lţi colectivişti e l s-a dus în p ă du­             partid se ocupă cu g rijă dc îndru-                      i
                                                                                                         îm preună v izită m gospodăria co­                gospodăriei colective a crescut m ult.                                                         re şi a adus lem nul. T reaba a fost
                                                                                                     le c tiv ă .                                          C olectiviştii au astăzi un sector zoo­        zootehnic şi-l vo m d ezvo lta şi în            grea dar el nu s-a plîns şi nici nu                   m area în treg ii m unci. A ici, la G .A .C .            |
                                                                                                                                                           tehnic puternic. Sa com pune d in 345                                                          s-a lăudat                                                                                                     f
                                                                                                                  Sectorul                                                                                viitor. D eocam dată nu stăm prea                                                                     Păuca, organizaţia de partid, care
                                                                                                                                                           ca p ele bovine, d in care 97 s in i va ci,                                                      — E ste un tînăr cu care ne m in-                                                                            $
                                                                                                           ce! mai puternic                                                                               bine cu producţia de lapte pentru               clrim — contin u ă tovarăşa M aister.                 cuprinde 38 m em b ri de p a rtid şi                     f.
                                                                                                                                                           178 sîn t v iţe le şi 44 v iţ e i ; 755 oi şi
                                                                                                                                                                                                          cu am- a v u t g r e u tă ţi cu fu r a je le ,  Ş i nu e singurul Kepp M atei, G heor-                23 candidaţi, este puternică. C om it-                   ^
                                                                                                                                                           peste 200 de porci din care 56 scroa­                                                          ghe D atcu, M aria S tănuleţ, M olnar                                                                          ^
                                                                                                                                                                                                                                                          M arîa, E ca tcrim R oppelt sîn t cîţiva              n işlii sînt repartizaţi la toate locu-                  #
                                                                                                                                                           fe. P entru a d ă p o sth ea acestor ani-
                                                                                                                                                                                                          d ar cu toate acestea, sectorul zoo teh ­       d in tre oam enii n o ştri cei m a i harnici.         rile d e m un că proporţional si in fu -                 r
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                         ţ
                                                                                                                                                                                                          nic a adus cele m a i m a ri ven itu ri                                                               cnţa lor in m asa colectiviştilor este                   ş

                                                                                                                                                                                                          gospodăriei. P înă acum  aproape                                                                      m are.                                                   i
                                                                                                                                                                                                          100.000 Iei...                                                                                                                                                 t
                                                                                                                                                                                                                                                                                                                V izita noaslra la Păuca a luat

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                sfîrşit. Străbatem din nou străzile

                                                                                                                                                                                                          ,,Avem oameni harnici,                                                                                satului. V ed em m ulte casc noi. In -

                                                                                                                                                                                                                                                                                                                ir-u n loc m ai larg, deschis, o citi-

                                                                                                     G ospodăria colectivă din Păuca a                                                                    hofărîfi...“                                                                                          dire m are, încă în construcţie, nn

                                                                                                     luat fiin ţă cu opt ani in urmă.                                                                                                                                                                           reţine atenţia. Este căm inul cultural.

       E ch ip a de lă că tu şi co n d u să de T ro ia n C azan de la A te lie ­                     E ra o gospodărie cu cîteva zeci dc                                                                     Tovarăşa M aister A g n eta ne vo r­                                                               Şi fără să ne gîndini anum e, în
rele cen tra le C rişcior. îşi dep a şeşte lu n a r n o rm a in m ed ie cu                                                                                                                                beşte cu m u ltă în su fleţire m a i ales
                                                                                                     fa m ilii, cu o suprafaţă de teren m i­                                                              despre oam eni, despre colectiviştii                                                                  m inte n e vin cuvintele tovarăşei
15— 20 la su tă , r e a liz in d to to â a tă în s e m n a te e c o n o m ii de m a ­                                                                                                                     cei m ai harnici, cu a jutorul cărora
te r ia le .                                                                                         că, cu anim ale puţine. O am enii erau                                                                                                                                                                     M aister A gneta: „A vem oam eni har­

       in fo to : M e m b rii e c h ip e i d -apă te r m in a r e a lu c ru lu i.                    însă hotărîţi să m eargă înainte pe                                                                                                                                                                        n ic i, h o t ă r î ţi “..

                                                                                                     *                                -u- ^                                                                                                                                                                                                 GH. PAVEL

                                                                                                     o. ut »!t¦«!>.n». <a-                                                                                                                                                                                      •o, -îs'¦!k-'fe'l.¦«.•¦*.
   60   61   62   63   64   65   66   67   68   69   70