Page 66 - 1962-09
P. 66
vm. s d ru m u l s o c m u s m iu t sir. 2408
ELja'sraDcan
cr- , ^ ,, - , .¦ asáóBKZSaiaTO tísacrsasi^vTWsôsao^daîiWouitox^siaaffiiBia^o^bst^w^^ iaassmi^ttifiisrKîiims^iSi^TSimEîîassB^^
ADUNĂRI DE DĂRI DE SEA1Â Şl ALEGERI !N ORGANIZAŢIILE DE PARTIO Paste 2 1 .0 0 0 turişti BIN PROGRAMUL
ţggggggggjajMMgaaaflMiaMBiM^ »/maiBgumgHmgwaioWK*«aa> irmwnwbo—w m»«w
M inereu m ult; d e calitate? D e la În c e p u tu l a n u lu i şi 23 SEPTEM BRIE 1962
p în ă In p re ze n t p rin ag en
«tai0 şl la iaşi pref de cost scăzut ţia O .N .T . C a rp a ţi D e v a au PROGRAMUL 1 : 6.00 Goncert de di
p le c a t în e x c u rs ii în d ife rite m ineaţă; 7.10 D ansuri sim fonice; 7.40
Membrii şi candidaţii de partid din tru traducerea în viaţă a sarcinilor po transport şi a forezei, a celorlalte uti lo c a lită ţi d in ţa r ă u n n u m ă r S o lis fn l in s tru m e n tis t S a b in P c tre a n de la V a ţa de Jos, r a Gîntece şi jocuri populare roinîneşti;
cadrul sectorului III al E.M. Teliuc litice şi economice, ei au apreciat că laje, precum şi aprovizionarea ritmică d e 21.754 o a m e n i a i m u n c ii. io n u l B ra d , cave a p a rtic ip a t la fa z a re g io n a lă a fe s tiv a lu lu i 8-10 Şcoala şi viaţa; 8.30 M ici piese de
au raportat cu ocazia adunării gene deşi s-au avut în atenţie unii indica a echipelor cu vagonete goale. Aceste D in a c e ş tia 3.841 ş i-a u p e „P e p la iu rile H u n e d o a re i“. estradă; 8.50 Muzică sim fonică; 970
rale de dare de seamă şi alegeri succe tori principali ai producţiei, s-au scă lipsuri au fost cunoscute de comuniştii tre c u t p rin O .N .T . c o n c e d iile 'teatru la microfon pentru copii: „Lh
sele obţinute în munca desfăşurată pat din vedere probleme cum s in i: loan' Luca şi Andreescu Dan din condu de o d ih n ă . vada din stepă, prelucare şi dra-:
pentru realizarea sarcinilor de plan creşterea productivităţii muncii şi redu cerea tehnică, precum şi de membrii m atizare radiofonică de Vasile Mănu-
cerea preţului de cost pe tona de mi biroului organizaţiei de partid, dar ei Broşuri cu caracter ceanu după scriitorul sovietic V. Ku
pe acest an. In 8 luni, minerii din nereu. n-au acţionat pentru a le remedia. sanitar taev; 10.20 M uzică co rală rom îneascâ,
acest sector au trim is furnalelor peste 11.00 In terp reţi de frunte ai m uzicii
— Rezultatele bune care le-am ob Aşa cum au arătat vorbitorii, cauza C e tă ţe n ii d in o ra ş u l H a ţe g au populare romîncşti; cântăreaţa M aria
sarcinile de plan 2.200 tone limonită- ţinut în acest an nu ne dau dreptul acestor lipsuri rezidă în primul rînd p a rtic ip a t în n u m ă r m a re la în - Lătăreţu şi violonistul Ion Luca Bă-
mînereu de bună calitate. In fruntea să trecem cu vederea munca slabă de în faptul că biroul organizaţiei de tiln ire a cu m e d ic u l K n ta l A l- n ă ţea n u ; 11.30 Vorbeşte M oscova;
întrecerii socialiste s-au situat minerit pusă de biroul organizaţiei de partid partid nu a desfăşurat o muncă colec bu , c a re a a v u t lo c d e o u rin d . 12.00 Interpreţi de m uzică uşoară;
din brigada condusă de comunistul Oc în vederea reducerii preţului de cost tivă. In afară de secretar şi locţiitor, T o v . A . A lb u a v o rb it ce lo r 13.10 De toate pentru toţi; 14.00 Gom
tavian Todea, care a dat în această- şi creşterea productivităţii muncii — ceilalţi membri ai biroului nu au fost p re z e n ţi d esp re a n u m ite b o li şi cert de prînz; 15.00 M uzică populară
perioadă, peste sarcina de plan, 414 spunea comunistul Octavian Todea. atraşi la întreaga muncă « organizaţiei a d a t in d ic a ţii p riv in d tra ta re a rom înească; 15.30 La şezătoare; 16-10
tone minereu, precum şi brigăzile con Conducerea sectorului nu s-a îngrijit de partid, au lipsit nejustificat de ia lo r. P e n tru a veni in s p rijin u l P relu crări c o ra le ; 16.25 G intă orches
duse de loan Urzică, losif Moţ, loan de folosirea m ai deplină a capacită multe şedinţe ale biroului. Biroul or p o p u la ţie i p e lin ia e d u c a ţie i sa tra Teatrului de estradă din Moscova
Shnion, Petru Capră care şi-au adus ţilor de producţie, micşorarea consumu ganizaţiei de partid a fost criticat şi n ita re au fo s t d is trib u ite p a r ti dirijată de Nikolai M inch; 16.45 Arii
o mare contribuţie la depăşirea sarci pentru munca slabă pe care a dus-o c ip a n ţilo r n u m ero as e b ro ş u ri. din operete; 16.55 M uzică; 17.55 M e
nilor de plan. rilor specifice de materiale, valorifica privind întărirea rînduritor organiza lodii de e stra d ă; 18.30 M uzică populară
rea eficientă a rezervelor interne. Rău ţiei de bază. Deşi există mari posibi Ad r ia n a d u b a r iu rom înească; 19.00 M uzică distractivă;
D atorită muncii politice susţinute pe este că organizaţia noastră de partid lităţi pentru a întări organizaţia, în corespondentă 19.35 „M elodii... m elodii“ — em isiune
nu a intervenit, nu a tras la răspunde acest an s-au prim it doar 2 candidaţi de muzică uşoară rom înească; 20.00
care a desfăşurat-o organizaţia de re cu toată hotărîrea conducerea sec de partid! Teatru la microfon prem iera „Prizonie
partid, în rîndul minerilor a crescut torului în această direcţie. Prin depă rul minciunii sale“.
preocuparea pentru ridicarea conţinutu şirea consumurilor specifice de m ate Analizînd posibilităţile existente, vor
lui de metal pe fiecare tonă de mine rial lemnos, m ateriale explozive etc., bitorii au apreciat că planul pe anul Povestea celor 18 brigăzi artistice PROGRAM UL I I : 7.00 înfrăţiţi în
reu extras. In acest scop fiecare şef de preţul de cost pe tona de minereu a 1962 poate fi realizat şi ch iar d ep ă muncă, în cîntec şi joc — program , de
echipă, de schimb, au controlat îndea fost m ai m a n cu 6 lei. şit. Un accent deosebit trebuie să-l muzică populară rom înească şi a m i
proape dacă se alege şistul vizibil, dacă pună conducerea sectorului — au ară
se respectă granulaba prescrisă. Son Intr-adevăr, a şa cum au a ră ta t şi tat ei — pe darea în exploatare a ori de agitaţie norităţilor naţionale; 8.30 Glubul voio
dajele şi controalele care s-au făcut comuniştii C onstantin Iorga, loan Si- zonturilor II şi VI, a noi abataje din şiei; 9.00 M elodii populare rom îneşti;
la unele echipe au dus la îndepărta mion, loan Urzică şi alţii, organizaţia, orizontul V. Este de datoria organiza 10.30 R ev ista presei străin e; 10.38 M u
rea unor lipsuri, la îm bunătăţirea ca de partid nu a analizat în nici o adu ţiei de partid de a se interesa îndea
lităţii minereului trim is furnaliştilor. nare generală activitatea conducerii proape de. Felul cum se preocupă con Orice poveste începe He obicei cu Constantin Trăistaru, instructor volun 3 ul lor, ar putea avea fiecare eîfe o zică u şo a ră de A urel G iroveanu; 12.15
In schimbul condus de Vasile Fazecaş, sectorului privind reducerea preţului de ducerea sectorului de punerea în pro „A fost odată...“ In povestea noastră tar al brigăzii artistice de agitaţie brigadă artistică de agitaţie. D in folclorul popoarelor; 13.00 P entru
minerii încărcau minereu cu o granu cost şi creşterea productivităţii muncii. ducţie a noi orizoante de lucru, fapt ce vom folosi însă pluralul. din sectorul transporturi. fiecare cîte o m elodie; 14.30 Cine ştie
la re necorespunzătoare (bolovani va asigura îndeplinirea planului pe Unele afirm aţii ne făceau să credem cîştig ă; 16.08 Solişti şi form aţii a rtis
m ari). Ei au fost traşi la răspundere, Vorbind despre productivitatea mun acest an, precum şi realizarea, încă Au fost odată, la Combinatul si — Cum merge brigada, tovarăşe că nu în toate secţiile se poate du tice de am atori; 17.25 M elodii de m u
au fost criticaţi la gazeta de perele. cii, com unistul loan U rzică a spus din tuna decembrie a acestui an, a derurgic din H u nedoara, 18 brigăzi Trăistaru? — îl interoghează cu un ton ce o astfel de activitate. Intrebîndu-i zică u şo ară; 18-05 G întece din folclo
Munca dusă de comunişti, puterea că în acest an prevederile planului cu indicilor de plan prevăzuţi penlru artistice de agitaţie. Afirm aţia pe care autoritar pe noul venit, tov. Busuioc. însă pe tovarăşii de la uzina cocso- rul nou şi jocuri populare romîneşti;
exemplului lor personal, an m obilizat şi privire la creşterea productivităţii- m un 1963. o facem se bazează pe uncie decla chimică cîţl membri fac parte din 19.30 R om anţe in terp retate de Dorei
pe ceilalţi mineri la o muncă sporni cii nu s-au realizat. Acest lucru se da- raţii făcute de către tov. Aurel Bu — Pînă în prezent bine. In trimes brigadă, ni s-a. răspuns că 6 . Cei 6 Livianu şi violonistul George Nîcu-
că, de calitate. Astfel, faţă de 46 la toreşte şi faptului' că noi comuniştii, Hotărîrea adunării generale care a suioc, instructorul acestor brigăzi şi de trul II am prezentat patru progra întocmesc textele, le prezintă in faţa lescu; 20.05 M uzică de dans; 21.45
sută cit este prevăzut conţinutul de fost adoptată are menirea de a îm bu către tovarăşul loan Puşcaş, respon me, iar acum pregătim un nou text, spectatorilor, ajută conducerea secţiei Seară de fabule.
metal pe tona de minereu, minerii din întreaga organizaţie de partid, nu nătăţi activitatea organizaţiei de partid. sabil cultural din Com itetul sindica prin criticiîe pe care le conţin progra
sectorul III au realizat în fiecare lună, ne.am prea interesat de rezolvarea Noul birou ales, toţi comuniştii trebuie tului al C. S. H unedoara. — N u v-am spus că avem şi oameni mele la îndreptarea anum itor stări de - J M M t ....... ....
un procentaj între 47—46 la sută. unor probleme ca : studierea introduce să deplină eforturi sporite pentru tra descurcăreţi, că brigăzile îşi trăiesc lucruri negative.
rii unor noi metode de muncă, cum ducerea în viaţă a hotărîriior partidu Dacă au fost ori nu, sau mai bine viaţa ? — ne ia repede cel care cu 23 SEPTEM BR IE 1962
6 u prilejul acestei adunări, de dare ar fi exploatare prin înm agazinare, cu lui, a propriilor hotărîri. zis, dacă aceste brigăzi artistice de cîteva minute înainte ne pusese in L a distilerie însă, ori la laborator,
de seam ă, au luat cuvîntui mulţi co trepte răsturnate, cu subetaje, folosirea ag itaţie, 18 ia n um ăr, au ex istat cînd- faţă teancul de dosare. unde sînt zeci de tineri şi tinere, D E V A : 49 d e sile In P a cific —
munişti, Analizînd activitatea depusă la întreaga capacitate a locomotivei de S. C E R B U va toate, nu se ştie precis. Cert este brigăzile artistice de agitaţie sînt... c in em a to g ra fu l „P atria“: Ş o ferii
de biroul organizaţiei de partid pen- că tovarăşii am intiţi mai sus afirm ă La Combinatul siderurgic din H u inexistente. i a d u l u i „ G r ă d i n a d e v a r ă “’; H U
cu toată tăria că ele, brigăzile, au nedoara brigăzile artistice de agitaţie NED O ARA: Teroare în m u n ţi —
In discuţii — atitudine critică, existat. Pentru a te convinge, tovară desfăşoară o oarecare activitate. Din De ce oare această neglijenţă din cin em a to g ra fu l „V ictoria“; P rin
şul Busuioc îţi aşează în faţă un teanc cele 18 brigăzi însă, num ai 7 sau 8 partea grupelor sindicale ? De ce oare ţesa cu steaua de aur — „ G ră
combativă faţă de lipsuri de dosare, care de fa p t sînt 17 Ia prezintă periodic uncie programe. N -am brigăzile artistice de agitaţie de la dina , Corv in u l“; SE B E Ş: in tr e
număr, în interiorul cărora nu găseşti spus cu precizie, nici 7 şi nici 8 pen secţia Il-a furnale, de la O.S.M. 2 două iubiri — cinem a to g ra fu l
La adunarea de dare de scamă şi ale realizat Datorită unei slabe preocu de partid. O asem enea lipsă de grijă nici texte, nici tabele cu membrii bri tru că nici tov. Busuioc nu ştie exact şi altele, şi-au încetat activitatea ? „P rogresul“; E xp erien ţă p r im e j
geri a organizaţiei de bază P.M.R. de pări a conducerii fehnico-administrati- pentru creşterea rînduriior partidului găzilor, ci num ai copertele dosarelor. care brigadă mai are activitate şi ca dioasă — cin em a to g ra fu l „M .
la i.R.T.A. H unedoara, s-au discutat cu vc se constată de asemenea că preţul esfe de netoterat. Din criticiîe făcute re nu. Vinovat de această stare de lu S a d o v e a n u “; P E T R O Ş A N I: V îr-
temeinicie problemele cele mai im p o r de cost în loc să scadă prin folosirea cu prilejul adunării de dare de seamă, N orocul tovarăşului Busuioc şi al cruri se face şi Com itetul de partid sta de a u r a com ediei — cinem a
tante. In mod combativ, mai bine de în modul cei m ai raţionai a m ateria organizaţia de partid din cadrul aces celorlalţi tovarăşi care răspund de Povestea noastră s-ar prelungi prea din C.S.H., care nu a tras la răspun to g ra fu l „Al, S a h ia “; L a crim i
jum ătate din membri acestei organizaţii, lelor, com bustibilului etc., creşte. Nu tei întreprinderi ar trebui să tragă în m ult dacă am înşirui aici toate cau dere cu toată tăria pe tovarăşii ce tirzii — cinem atograful „7 N o
mai în cursul acestui an, întreprinde văţăm inte şi să ia măsuri. munca culturală în com binat este că, zele pentru care activitatea brigăzi îndrum ă .această latură a muncii po ie m b rie “; A L B A IU L IA ; A g ra fa
au relatat ceea ce s-a făcut bun în ac rea a înregistrat o pierdere la preţul din cînd în cînd, se m ai prezintă pe lo r artistice de ag itaţie de la C. S. litice de masă. Iar dacă comitetul dc albă — cin em a to g ra fu l „ V icto
tivitatea desfăşurată de birou, de către de cosf în valoare de 928.000 lei. Şi In cadrul discuţiilor comuniştii au re H unedoara este nesatisfăcătoare. N u partid n -a făcut lucrul acesta, cu atît ria “; D ra g o stea te a şte a p tă —
comunişti şi ceea ce trebuie să se mai în această privinţă, organizaţia de latat de asemenea faptul că întreprin la sediul sindicatului cîtc un instruc vom încheia însă înainte de a am in mai puţin a acţionat comitetul sindi c i n e m a t o g r a f u l „23 ’A u g u s t 1“ ;
facă pentru ca munca şi viaţa de partid partid poartă o marc răspundere. Ea derea îor primeşte un sprijin insufi tor artistic, cum s-a întîm plat, de pil ti că în această m are întreprindere catului care s-a com plăcut de pe o zi O R Ă ŞT IE ; A cadem icianul d in
să se îm bunătăţească. n-a intervenit pentru luarea unor mă cient din partea direcţiei întreprinde dă, zilele trecute. sînt peste .50 de secţii care, la rîn - pe alta în această situaţie, lăsîn d u -1 A scania — cin em a to g ra fu l „V.
suri care să ducă la înlăturarea defi rii regionale de transporturi auto. Ei pe tov. Busuioc să se descurce cum
In această întreprindere sarcinile de cienţelor existente m ai ales în ceea ce au cerut ca pe viitor îndrum area şi A venit la sediul sindicatului tov. o şti, că „pentru asta-i p lătit“. N u
pian nu s-au îndeplinit. Analiza apro priveşte denăşirea consumului de ben sprijinul ce-I acordă direcţia întreprin m ai că tov. Busuioc s-a m ulţum it să
fundată a cauzelor care au determi zină. derii regionale de transporturi auto ia salariul, iar activitatea artistică a
nat crearea unei asemenea situaţii a Deva să se îmbunătăţească.
stat în centrul dezbaterilor. Comuniştii In cadrul acestei întreprinderi, au lăsat-o pe planul al doilea. R o a ită “; T o a tă iu n ie a rid e, c iu
au luat atitudine critică, combativă arătat câţiva dintre vorbitori, se simte In lumina discuţiilor purtate, adu
împotriva lipsurilor şi au venit cu pro nevoia ca oam enii să fie ajutaţi pen narea organizaţiei de partid a elaborai Săptâm ina- Crucii R oşii V-am spus povestea aceasta — ca tă şi dansează — cinem atograful
puneri pentru lichidarea lor. Aici, aşa tru a-şi ridica nivelul lor politic şi un plan de măsuri şi a ales noul bi să fie cunoscută şi dc dumneavoastră, „F lacăra“; N -a fo s t in za d a r
cum s-a relatat în cuvîntui mai mul ideologic. Biroul organizaţiei dc bază rou. dar mai ales, am spus-o pentru a — G rădina de vară; S IM E R IA :
tor vorbitori, a lipsit în mare m ăsură n-a făcut însă prea multe în această
controlul exercitat de către organizaţia direcţie. I n . anul trecut m văţăm întul La această întreprindere sînt pro In aceste z ile a u lo c în În tr e a m u n c a de C ru ce R o ş ie “ to v a ră ş u reaminti tovarăşilor din comitetul N ana — cin e m a to g ra fu l „Ilie
de partid asupra activităţii desfăşu de partid a luat sfîrşrt la cîieva zile bleme mulfiple care trebuie rezolvate. ga re g iu n e n u m ero as e m a n ife s lu i V a s ile O p re a m * m e d ic , d i sin d icatu lu i al C. S. H u n ed o a P intilie“; H A ŢE G : P rofesiunea
rate de către conducerea tehnico-admi- după ce s-a... început Este desigur O primă obligaţie ce revine colectivu tă r i o rg a n iza te în c a d ru l „S ă p re c to ru l s p ita lu lu i d in S im e ria ra că trebuie să ia neîntîrziat cele D -nei W arren — cinem atograful
nistrativă. Biroul organizaţiei dc bază greu de explicat cum biroul organiza lui întreprinderii, aşa cum a reieşit şi tă m â n ii C ru c it R o ş ii“ . Ia tă c î şi to v a ră ş u lu i P e tru O presou. rrai corespunzătoare măsuri în scopul „ P opular“; B R A D : M ai tare ca
în loc să antreneze comuniştii la re în cadrul adunării de dare de seamă te v a aspecte. reactivizării brigăzilor artistice dc a- uraganul — cinem atograful
zolvarea problemelor, a lăsat ca tre ţiei de bază a putut tolera o asemenea CoFsfermf® „ Steaua R oşie“; LO N EA: M u zi
burile să se desfăşoare de la sine. Mai şi alegeri, este aceea de a recupera râ Concurs gitaţie. Iar cînd ne-om mal duce pc ca n tu l orb — cinem a to g ra fu l
m ult decît atît, la un moment dat, bi situaţie. Comuniştii au făcut de aceas m inerea în urm ă în ceea ce priveşte L a B ra d , în fa ţa u n u i n u m ero s la dînşii să nu mai găsim pe hîrtie „ M in eru l“; T E IU Ş : C azacii —
roul n-a m ai lucrat ca un colectiv în „ S a n ita rii p n e e p u fi" p u b lic , to v. m e d ic N ic o la e F Io - cin em a to g ra fu l „V. R o a ită “;
tă dată aprecieri critice în legătură cu planul transporturilor de m ărfuri şi rea a ţin u t c o n fe rin ţa „ B o lile 18 brigăzi, ia r în re a lita te ...7 sau 8, Z L A T N ’A : N a n a — c i n e m a t o g r a
chegat, ci totul a răm as pe seama se In s a la c lu b u lu i s in d ic a te lo r c a rd io -p u lm o n a re “ . D u p ă co n fu l „ M uncitorul“; IL IA : S -a în
cretarului. O asemenea practică defec munca biroului desfăşurată în această călători. De asemenea, la preţui de d in S im e ria a a v u t lo c u n c o n fe rin ţă cei p re ze n ţi au pus u n e ci în fiecare secţie din com binat să tîm p la t in ziua so lstiţiu lu i —
tuoasă de lucru a avut şi urm ări. Bi curs „ S a n ita rii p ric e p u ţi“ p e te le în tr e b ă r i Ia c a re c o n fe re n ţia cinem a to g ra fu l „G h. D oja“; A -
roul nu şi-a mai ţinut cu regularitate direcţie. Asemenea aprecieri trebuiau cost trebuie făcute economii. Pentru a m e s a n ita re , la c a re a u p a rtic i putem audia un program dc brigadă POLDUL DE SU S: P u ştiu l — ci
şedinţele de lucru, nu a mai exercitat
o îndrum are şi un control eficace asu făcute însă m ult mai de muit. In acest se realiza asemenea succese trebuie în bun şi eficace, aşa cum este în p re
pra muncii com uniştilor. Din această
cauză unele neajunsuri şi lipsuri n-au fel, biroul era aju tat să cunoască lip primul rînd să se îmbunătăţească mun zent la sectorul transporturi.
p u tu t fi rem ediate în mod operativ, ci
au persistat vreme îndelungată. In cu surile şi să ia m ăsuri de organizare ca organizaţiei de partid, activitatea p a t g ru p e le s a n ita re de Ia a te r u l a d a t ră s p u n s u rile n ece rA’. D A V ID n e m a t o g r a f u l „23 A u g u s t “.
vîntui lor, participanţii la discuţii au
arătat num eroase exemple. La începu a învăţăm întutuî de partid. desfăşurată în rîndul maselor de către lie re le R .M .R . S im e ria şi C .F .R . sare. A u r u la t a p o i film e le „ C a n
tul anului, de pildă, colectivul acestei
întreprinderi şi-a luat angajam entul să Lipsă de preocupare a manifestat comunişti. De asemenea, se impune ca S im e ria -tria j. Locul I a fo s t o- c e ru l p u lm o n a r“ şi „ R ă zb o iu l G R U P U L Ş C O L A R U , M . C U G IR
c u p a t d e g ru p a s a n ita ră d e la
organizaţia de partid pentru creşterea şi Comitetul orăşenesc de partid Hune o p iu lu i“ . , H.,t.
şi întărirea rînduriior sale. Deşi aici doara să dovedească mai multă grijă S im e ria -tria j. C o n cu rsu l a fo st A s e m e n e a c o n f e r in ţ e atu! a v u t Prospect
u rm a t de film u l „ S c ris o a re n e
lucrează sute de muncitori, puţini faţă de activitatea comuniştilor de e x p e d ia tă “ . Io c în to a te c irc u m s c rip ţiile C O N D IŢ IIL E D E A D M IT E R E IN Ş C O A L A T E H N IC A D E P E
L IN G Ă U Z IN E L E M E T A L U R G IC E C U G IK , P E N T R U A N U L Ş C O
dintre aceştia au fost ajutaţi să intre aici, să Ie dea un ajuto r m ai eficace T o t cu a c e a s tă o cazie ă fo s t s a n ita re d in ra io n u l B ra d p re
in m în a tă , in s ig n a „ E v id e n ţia t In L A R 1962— 19S3
în rîndul candidaţilor şi a membrilor în rezolvarea sarcinilor ce Ie revin. c u m şi Ia G u ra s a d a , ra io n u l
G -H . C Ă L IN E S C U lila şi in a lte lo c a lită ţi.
depăşească sarcinile de plan la tone-km. Ş c o a la te h n ic ă ou d u r a ta d e ş c o la riz a re de 3 a n i, p re g ă te ş te
p e rs o n a l te h n ic şi p rim e ş te tin e r i în v îrs tă de 17— 25 a n i, a b s o l
cu 2 la sută, Ia transportul de călă
li Wtori cu 1,5 la su tă etc. Acest a n g a ja v e n ţi a l ş c o lilo r m e d ii de c u ltu r ă g e n e ra lă eu e x a m e n de m a
B^YRE€KfRîK tu rita te .
m ent a răm as însă pe hîrtie. Biroul
în s c rie rile p e n tru e x a m e n u l fle a d m ite re se fa c p în ă la 25
organizaţiei de bază nu a îndrumat Eripda a 17-a de mecanizatori pe primul loc s e p te m b rie a .c., o re le 8 d im in e a ţa la s e c r e ta r ia tu l ş c o lii, p e
conducerea întreprinderii, şi organiza b a z a u n e i c e re ri, în s o ţită d e u rm ă to a re le a c te :
ţia sindicală să mobilizeze toate for
ţele în vederea înfăptuirii acestui an — C e rtific a t de n a ş te re (c o p ie le g a liz a tă ) ;
gajam ent. Şi rezu ltatu l: luni în şir, nu în a in te de începerea cam paniei re, întreţinerea culturilor şi com Ia noi. E le trag în urm ă realizări fe l am reuşit să ne situăm p e pri — D ip lo m ă de m a tu rita te (în o rig in a l) ; s ln g e lu i şi
numai că nu s-a îndeplinit angajam en agricole de prim ăvară, in tr-o con baterea dăunătorilor. T o a te au le brigăzii, a com pletat lo a n Bti- m u l loc în întrecerea organizată pe — C e rtific a t de s ă n ă ta te cu re z u lta tu l a n a liz e i
tul, dar nici sarcinile de plan nu s-au sfătuire de producţie, brigada a l-a fost executate în condiţii agroteh tunoiu. D e aceeaşi părere au fost staţiune. A ră tu rile în vederea însă- a ra d io s c o p ie i p u lm o n a re ;
de m ecanizatori de la S.M .T , O raţ nice optim e. L a recepţie, nici o lu şi M ih a i L eonte. V asile O la n i şi m înţărilor de toam nă au fost ter
SPO R T iie a chem at la întrecere socialistă crare nu le-a fo st respinsă. D upă V iorel O lea, care aveau cele m ai m inate. U tila ju l este p regătit şi — D e c la ra ţie tip de s ta re m a te r ia lă ;
pe toate celelalte brigăzi din sta încheierea cam paniei, colectiviştii bune realizări în cam pania de p ri în aceste zile începem însăm înţările — A d e v e rin ţă de s a la riz a re p e n tru fie c a re m e m b ru de f a
p M i> aj*aw > qn> ua«nga3a«yatc3^| ţiune. Fireşte că în cadrul între s-au declarat m u lţu m iţi de spri m ăvară. de toam nă. m ilie .
cerii brigăzile şi-au luat angaja jin u l pe care-l prim iseră din par C el c a re n u v o r d e p u n e to a te a c te le p ln ă Ia d a ta de 25 sep-
Lupta m ente concrete. R în d pe rînd şefii tea m ecanizatorilor. — V o i ce spuneţi, se adresă şe D espre to ţi m ecanizatorii din bri te ra b rie 1962, n u v o r f i a d m iş i la ex a m e n .
brigăzilor de tractoare, m ecaniza gadă, H oloşi C aetan, are de spus
torii, au arătat în ce fe l vor m u n N u m a i ei, m ecanizatorii, nu prea fu l brigăzii către loan Stâncii, loan num ai cuvinte de laudă. De aceea M E S E R IIL E IN C A R E V O R F I P R E G Ă T IŢ I C E I A D M IŞ I
ci şi cu cile procente vor depăşi păreau satisfăcuţi, cu toate că m u n B lum şi M ihai M ihuţ. Răspunsul i-a fost greu să evidenţieze pe
L a P e tr ila a a v u t lo c fa z a r e planul pe cam panie. N u m a i din ciseră bine şi depăşiseră planul în tîrzia să vină. C ei în treb a ţi se fruntaşi. A flă m că toţi m uncesc — te h n ic ie n i m a ş in i u n e lte şi s c u le ;
g io n a lă la lu p te clasice şi lib e brigada 17-a, clasată totdeauna pe brigadă cu 25 la sută. Ceea ce sim ţeau vin o va ţi pentru că din bine şi cîşligă bine. Pe luna au — te h n ic ie n i e le c tro te h n ic i m a ş in i şi in s tru m e n te e le c tric e ;
re . K u p a rtic ip a t s p o rtiv i d in printre fruntaşele pe staţiune, nu îi frăm înta era fa p tu l că nu-şi în cauza lor brigada nu-şi în făptui- gust cîşligul m ed iu al brigăzii a — te h n ic ie n i c o n s tru c ţii de m a ş in i.
D & va, H u n e d o a ra şl P e trila , D in se înscrisese n im en i la cuvînt. In se angajam entul. In cele din ur trecut de 2.000 lei. L a acesta se
c e le 14 în t lln lr i c a re a u a v u t loc, cele din urm ă, după ce s-a con depliniseră angajam entul. N ecazul m ă lo a n B lu m rupse tăcerea. m ai adaugă şi prem iile pentru de E x a m e n e le în c e p cu v iz ita m e d ic a lă în z iu a de 25 s e p te m
10 a u fo s t c îş tig a te de s p o rti sultat cu cei 8 m ecanizatori din a sporit şi m ai m u lt cînd, reîntors păşirea planului.
v ii d in H u n e d o a ra , 3 de sp o r brigada sa, Floloşi C aetan, un om din staţiune in urm a analizei m u n — N e prindem şi noi în rînd b rie 1962 şi c o n tin u ă cu u rm ă to a re le p ro b e :
tiv ii d in P e trila şi u n a de cei Ia vreo 40 de ani, cu fa ţa arsă cii pe cam panie, H oloşi C aetan A m m ai notat la sediul brigăzii M a te m a tic ă — s c ris şi o ra l.
d in o ra ş u l D e v a . de soare, a cerut cu vîn tu i: le-a adus la cunoştinţă şi rezulta cu fruntaşii. şi alte lucruri interesante despre F iz ic ă — o ra l.
tul întrecerii. L ucrînd într-o „brazdă“ cum brigada fruntaşă pe staţiune. Cei S
C el m a i te h n ic i lu p tă to ri s-au — A n gajam entul brigăzii a 17-a m ecanizatori a căror m edie de vîrs- L /—1 r
— Pe panoul de întrecere sîn- spun m ecanizatorii, brigada a 17-a tă nu depăşeşte 22 de ani, ven iţi
d o v e d it a fi lo a n P re jb a n , A. este să depăşească pla n u l cu 80 a obţinut în cam pania de vară re de prin părţile O radiei, G alaţiului, I. S. LOTO —PRONOSPORT
de procente, să execute num ai lu tem in urm a brigăzilor a l-a şi a zultate din cele m ai bune. Pe o- R eşiţei şi din alte locuri, perm a
F iilo p , G h . B ă lic i şl P . B u h ai crări de bună calitate, să facă e- IV -a . D ar, a con tin u a t el, pen tru goarele colectiviştilor din Batiz, n entizaţi cu brigada de m ai m u lţi
to ţi d in H u n e d o a ra . conom ii la carburanţi, lu b refia n ţi a întări încrederea m ecanizatorilor Călan, Sincrai, Strei şi Săccl, trac
şi piese de schim b. toarele au fun cţio n a t zi şi noapte. ani la B atiz, s-au în fră ţit în m u n
PAUL KLUSCH în fo rţele pe care le are brigada, M ecanizatorii au desfăşurat o ade că pentru a face ogoarele m ai ro
corespondent H o tărîţi să-şi respecte angaja diferenţa este doar de cîteva p ro v ă ra tă b ă tă lie p e n tru strîn g erea la ditoare. Şi, spun ei, se bucură cînd
m entul luat, im ediat ce s-au de cente. D acă m uncim m ai bine in tim p a recoltei. Şi au ieşit v icto ri v ă d cum din brazdele adinei trase
Volei plasat la sediul brigăzii, în sa cam pania de vară, le-o luăm cu si oşi. D espre această v ic to rie ne-a cu tractorul răsare belşugul. In
tu l B atiz, de pe raza oraşului re guranţă înainte. vorbit şeful brigăzii zilele trecute, plus, şefu l brigăzii a ţin u t să pre
L a M u n c e T u l M ic , r a io n u l T lia, gional H unedoara, m ecanizatorii cîn d am fă cu t o v izită la sediul cizeze că cei 8 m ecanizatori din 1 AUTOTURISM
au pornit, îm preună cu agronom ii — A v e m tractoare de aceeaşi brigăzii. în treb a t despre realizările
s -a d e sfăş u rat fa z a ra io n a lă a şi preşedinţii celor 5 gospodării co obţinute, H oloşi C aetan a răspuns brigada a 17-a sîn t u tem işti şi se S K O D A -Q K T A W A
lective pe cure le deserveşte briga putere, executăm acelaşi fel de lu cu m în d rie : pregătesc să devină candidaţi de
„ C u p e i a g r ic u ltu r ii“ la vo le i. L a da, la id en tifica rea terenurilor bu crări agricole, deci p utem obţine partid. In cinstea acestui even i F R I G I D E R E * T E L E V I Z O A R E • AP ARAT E RADIO
ne pentru lucru, deoarece le m ai toţi rezultate asem ănătoare, a in — P lanul pe cam pania de vară m ent ei şi-au exprim at hotărîrea
în tre c e ri au p a rtic ip a t e c h ip e răm ăseseră cîteva hectare de ară tervenit tractoristul P etru M ezei. să-şi m enţină locul de brigadă
turi neefectuate din toam nă. A u a fost depăşit cu 673 hantri, cal fruntaşă pe staţiune.
le M u re ş u l B ră n lş c a , M in e ru l urm at apoi lucrările de tnsăm inţa- — N u m a i că pentru asta trebuie culat în procente el a fo st realizat ¦MOTOCICLETE
în proporţie de 172 la sută. E cono N . T ÎR G O B
M u n c e lu l M ic şl V o in ţa Z a m . să şi m u n cim to ţi la fel, să nu m iile de carburanţi, lubrefianţi şi NU UITATI!
pierdem nici o oră bună pentru piese sîn t m ai m ari decît cele care Azi, 22 septembrie 1 » este ultima zî
M a i b in e p re g ă tită e c h ip a d in lucru. P lim bările cu tractorul sau ne angajasem să le realixăm . A s t pentru depunerea şi înregistrarea feuieiinelor j
a b sen ţa d e la lu cru n -a u te. căuta
B ră n lş c a a o c u p a t p r im u l lo c
în în tre c e re .
M. ŢIC
corespondent