Page 67 - 1962-09

Nr. H m
Cu s p o rite lupta pentru recuperarea râmîneri urma
O oC O O O O O C O O O O O O O O O O O O C O C
O Sub conducerea organizaţiilor de partid, m uncitorii,
tehnicienii şi inginerii care lucrează la lam inorul blu-
L m ing, un agregat m odern şi de m are capacitate, au
sporit an de an indicele de productivitate al lam i­
norului, au îm bunătăţit continuu calitatea producţiei,
au redus p reţu l de cosi, au da t econom ici naţionale
însem nate cantităţi de m etal.
Dacă la început oam enii care exploatează lam inorul
O se descurcau m a i greu, în p rezen t ei m înuiesc cu pri-
0 cepere agregatele, instalaţiile, cunosc bine tehnologia
0 de încălzire şi lam inare a lingouritor de oţel. L a blu-
g m ing lucrează în p rezen t un colectiv sudat, priceput,
o o o o c'-^oOOWTOOOOOOOO
După paravanul cauzelor
După aproape 9 luni de activitate
din acest an lam inatorii de la blu­
ming, la preţul de cost, au realizat
m ai bine de 1.000.000 lei economii, au
îm bunătăţit calitatea laminatelor. P la­
nul de producţie însă n-a fost înde­
plinit.
indice de utilizare scăzisî
— producţie sub plan
Dacă în primul trim estru al anului,
planul de producţie n-a fost realizat
din cauza lipsei de oţel lingou, înce-
pînd din luna aprilie neîndepîinirea
sarcinilor de plan lunare se datoreşte
în m are m ăsură unor deficienţe din
activitatea secţiei şi îndeosebi nerea-
îizării indicelui planificat de producti­
vitate al laminorului- Mai m ult chiar,
indicele respectiv a fost în trim estrul
II cu o tonă pe oră mai mic dedt
cel obţinut în primul trim estru. Avînd
în vedere faptul că la 1 august exis­
ta un stoc de lin g o u disponibil de 18.000
tone, rezultă că lam inatorii, cu con­
diţia folosirii intensive a agregatului,
au avut posibilitatea să îndeplinească
sarcinile de plan şi chiar să recupe­
reze din pierderea înregistrată în pri­
ma parte a anului. Or, acest lucru nu
s.a îniîm plat
In secţie se încearcă să se motiveze
nerealizarea indicelui planificat prin
aceea că au avut de lam inat secţiuni
mici, de mică productivitate. Intr-o o a­
recare m ăsură acest lucru e adevărat.
To't a tît de ad e v ărat în să e şi faptul
că conducerea secţiei nu s-a străduit
.s ă găsească acele căi care să ducă la
m ărirea productivităţii lam inorului în
tim pul lam inării acestor secţiuni.
Desele abateri de la disciplina teh­
nologică, aprovizionarea defectuoasă a
cajei cu lingouri calde, num ărul m are
de treceri, viteza de lam inare scăzută,
defecţiunile de la cajă şi foarfecă, sînt
cauze ale nerealizării indicelui de uti­
lizare planificat, asupra cărora con­
ducerea secţiei n-a intervenit la timp.
Cum se iac reparaţiile
M ai m ulţi to v arăşi de Ia p artea de
întreţinere a secţiei ne-au relatat că
deşi este afectat în fiecare lună un
anum it num ăr de ore pentru reparaţii,
acestea fie că se fac în tim p mai
scurt, fie că nu se fac.
Să îmb inăm cu pricepere mutica
;ică
AnaHzînd munoa organizaţiei de
partid de la hlum ing şi laminorul de
450 rara, desfăşurată în acest au, se
constată că aceasta şi-a întărit rolul
său conducător asupra activităţii eco­
nomice, că dezbate şi analizează cu
mai m ultă răspundere problemele le­
gate de îndeplinirea sarcinilor de plan.
M ăsurile politico-organizatorice lua­
te de comitetul de partid, de organiza­
ţiile de bază, au condus Ia îm bună­
tăţirea muncii, la lichidarea lipsurilor
ce se semnalau. Bunăoară, în luna ia­
nuarie a.c., procentul admis de rebut
a fost cu mult depăşit. Constatînd acest
lucru comitetul de partid, organiza­
ţiile de bază au luat asemenea mă­
suri (agitatorii au ’fost instruiţi să
muncească în această direcţie, comu­
niştii de la fiecare loc de m uncă au
prim it sarcina să răspundă de îmbu­
nătăţirea calităţii, conducerea secţiei
a fost îndrum ată să acorde o mai mare
atenţie respectării disciplinei tehnolo­
gice etc.), care aplicate in viaţă au
dus la îm bunătăţirea calităţii produ­
selor. Incepînd chiar cu !miile urm ă­
toare, rebutul a scăzut, ajungînd acum
!a un procent de 0,13 la sută sub cifra
adm isă.
Dacă în această direcţie, ca şi in
problema reducerii preţului de cost,
organizaţia de partid de aici a acţio­
nat bine, în ceea ce priveşte realiza­
rea planului de producţie activitatea
com uniştilor a fost mai puţin eficace,
fărăgănîndu-se uneori neajunsurile care
s-au m anifestat şi încă se mai fac
sim ţite şi în prezent Este vorba de
subaprecierea lipsurilor proprii colecti­
vului lam inorului, care erau trecute cu
vederea de către conducerea tehnico-
adm inistrativă, punîndu-se toată vina
nerealizării planului pe seam a cauzelor
obiective. A ceastă tendinţă a pornit de
Ia conducerea secţiei şi organizaţia de
partid s-a lăsat, un timp, influenţată
de organele tehnice care m otivau tn
fel şi chip lipsurile, fără a le des­
coperi în goliciunea lor, aşa cum sînt.
Conducerea tehnică, în goană după
SfîrşituS anului s ă ne g ă s e a s c ă cu plănui îndeplinit !a toţi indicii
care nu o dată a fă cu t din p lin dovada capacităţilor
sale.
acest an însă, datorită unor greutăţi în tîm p in a te $
In ales în p rim ul trim estru, cît şi unor deficien ţe
m ai
proprii, secţia lam inor-blum ing a com binatului hune-
dorean a răm as datoare patriei cu o însem nată canti­
tate de producţie. In cele ce urm ează ne propunem să
facem o analiză a cauzelor ce au determ inat rămâne­
rea în urm ă, a lipsurilor ce s-au m an ifesta t în acti­
vita tea secţiei respective, pentru ca în tim pul răm as
pînă la sfîrşitul anului, prin eforturile colectivului
secţiei şi a factorilor de care depinde rezolvarea unor
problem e, m inusul de producţie să fie recuperat.
obiectiv©
Acest sistem are un m are neajuns,
Neiiind puse la punct instalaţiile la­
minorului, creşte num ărul orelor de
opriri accidentale, timp în care se pier­
de producţie. Tot după 8 luni, timpul
admis pentru opriri accidentale a fost
depăşit cu pese 250 ore, ceea ce a in.
fluenţat negativ desfăşurarea nor­
m ală a procesului de producţie. Ar fi
fost m ult m ai bine dacă s-ar fi m ers pe
linia executării la timpul stabilit a re­
paraţiilor planificate, ceea ce ar fi a-
sigurat o folosire m ai intensivă a liniei
de lam inare, în loc să se reducă nu­
mărul şi timpul afectat acestor repa­
raţii şi să se realizeze o funcţionare
a laminorului cu multe defecţiuni acci­
dentale. In plus, din dorinţa term inării
cît mai grabnice a reparaţiilor, lucru
lăudabil de altfel, s-a neglijat uneori
calitatea, fapt care nu m ai poate fi
lăudat Şi de aici defecţiuni, care au
dus la staţionări ale agregatelor. In 7
luni bunăoară, Ia blum îng s-au pier­
dut 30 de ore din cauza unor deran­
jamente la foarfecă şi m arcator, 58
ore din cauza unor defecţiuni la linia
de lam inare, 30 ore — defecţiuni la
macarale etc.
U n alt aspect al problemei întreţi­
nerii şi care a condus la pierderea a
multe ore de funcţionare a laminorului
şi implicit la pierderi de producţie, îl
găsim în felul în care se fac reparaţii­
le şi reviziile curente. Tovarăşii Victor
M untean, mecanicul şef al secţiei şi
Iosif Raduly, m aistru principal cu în ­
treţinerea, susţin, deşi nu prea con­
vinşi, că în ce priveşte secţia, cu anu­
m ite excepţii,, partea de întreţinere îşi
face conştiincios datoria, că marile lip­
suri se datoresc unor factori externi.
Este adevărat că întreţinerea întîmpină
unele greutăţi şi asupra acestora vom
reveni.
Nu mai puţin adevărat însă e faptul
că reviziile şi reparaţiile curente se
fac fără o expertiză prealabilă a stării
utilajelor, fără a se avea Ia tim p pre­
gătite toate cele necesare. De asem e­
nea, în unele cazuri, aceste reparaţii
şi revizii se fac fără suficient sim ţ de
răspundere.
Tot referitor la revizii şi reparaţii
curente, trebuie să subliniem că m aiş­
trii şi inginerii de schimb nu opresc
agregatele la cererea părţii de între­
ţinere, urm ărind să treacă reparaţia sau
revizia respectivă de la un schim b la
altul.
cu cea economica
cantitate, a neglijat şi respectarea grafi­ dere problema calităţii, a indicilor de
cului de reparaţii prevăzut şi trebuie
spus aici că aceeaşi atitudine au ma­
nifestat-o şi organizaţiile de bază pe
schimburi. Fără a se gîndi temeinic
la efectele acestei practici nesănătoa­
se, organizaţiile de partid n-au pus in
discuţia lor problema respectării pla­
nului de reparaţii şi n-au combătut
din timp această atitudine, lăsînd-o
să se înrădăcineze în activitatea colec­
tivului de la întreţinererea blumingu-
lui.
Sînt unele deficienţe împotriva că­
rora organizaţiile de bază, comitetul
de partid, au luat atitudine, dar n-au
insistat pînă la capăt pentru remedie­
rea lor, pentru a determ ina pe cei în
drept să treacă la m ăsuri hotărîte. De
exemplu, organizaţia de partid s-a se­
sizat de faptul că existînd secţiuni di­
ficile de lam inat, cu productivitate
scăzută, s-a creat tendinţa de „pa­
sare“ a acestor secţiuni de la un schimb
Ia altul. F aţă de această situaţie co­
mitetul de partid a îndrum at organi­
zaţiile de bază să ia atitudine, să
discute cu oamenii din schimburile lor.
Este o m ăsură bună prin care s-a
evitat în m are parte asemenea practi­
că. D ar pentru a fi curm ată definitiv
era necesar ca tovarăşii din conduce­
rea secţiei să facă o planificare rigu­
roasă, pe schimburi, în care să repar­
tizeze fiecăruia acelaşi num ăr de sec­
ţiuni şi lungim i m ări sau mici. Comi­
tetul de partid a cerut conducerii sec­
ţiei să facă acest lucru, însă nu a
insistat îndeajuns şi acum situaţia se
prezintă la fel ca în primele luni ale
anului.
O situaţie asem ănătoare este şi la
cuptoare, unde ex istă te n d in ţa ,1a
schimburi de a da vina unul pe celă­
lalt, spunînd „noi am predat bine, dar
am primit prost“ — în loc să lupte
pentru remedierea lipsurilor ce există
la fiecare din aceste schimburi. Să
luăm de exemplu schimbul condus de
tov. ing. Ianis Vlahos, care aiunci
cînd i s-a atras atenţia de către or­
ganizaţia de bază nr. 2, într-o adunare
generală, că nu priveşte cu răspun­
«rawaKMrewgaga«B»B«R!
<>o o o <x h x x x x x >o o c <><x x x ><><>o <> Atitudinea tolerantă faţă de lipsuri Mai mult sprijin din partea
O trebuie curmată din rădăcini
o
§
^ s u ri co n crete. G ru p e le s in d ic a le
O n u -ş i tră ie s c v ia ţa aşa cu m ar
A In c o n s fă tu irile g ru p e lo r s in ­
CK>000<><><K><hCK>000<><X><>0<>
Această orientare, a sacrificării unei
reparaţii sau revizii pentru un cîştig
momentan de producţie, care a intrat
în stilul de muncă a l conducerii teh-
nico-administrative, a m aiştrilor şi in­
ginerilor de schimb, este greşită şi va
trebui abandonată.
Intr-o altă variantă şi sub alt a s­
pect orientarea respectivă se manifes­
tă în activitatea subsecţiei cuptoare
adinei.
Spuneam înainte că secţia avusese
la 1 august un apreciabil stoc de oţel
lingou. Parte din acest stoc a fost
laminat, parte aşteaptă în depozit. Se
pune în trebarea: de ce n-au fost la­
minate aceste lingouri, cînd lam inarea
lor a r ' fi dus la dim inuarea m inusu­
lui de producţie ? Răspunsul se găseşte
în înţelegerea greşită de către inginerii
de schim b şi m aiştrii de Ia cuptoare a
prob’etnei realizării planului de pro­
ducţie. In dorinţa de a îndenlini cu
orice preţ planul zilnic, schimburile
preferă să aştepte cîteva ore şarjele
calde de la oţelărie, cu riscul de a lăsa
schimbului urm ător cuptoare goale. Se
observă de asemenea tendinţa (şi în
special la schimbul 'inginerului Ianis
Vlahos şi maistrului Teodor Bozdoc)
de a trim ite la caje, în ultimele ore,
lingouri prevăzute a se lam ina la
dimensiuni mari.
Toate aceste deficienţe, num ai şi
numai ale secţiei, fără a mai vorbi de
bruscările de utilaje din lipsa de ca­
lificare profesională a unor oameni, de
abaterile de la tehnologia de încălzire
şi laminare, se petrec sub ochii tngâ.
duitori ai conducerii tehnico-admiuis-
trative. M enţionăm de asemenea că
factorii de conducere ai secţiei, îuce-
pînd cu şeful de echipă şi sfîrşind cu
şeful secţiei, susţin că nerealizarea
planului de producţie s-ar datora nu
atît deficienţelor proprii, cît m ai ales
g reu tăţilo r întîm pinate din afară. A-
ccastă concepţie şi tendinţă de justifi­
care a lipsurilor e greşită, nesănătoa­
să şi va trebui să se renunţe ia ea.
Sub îndrum area organizaţiei de
partid, prin eforturile tuturor muncito­
rilor, tehnicienilor şi inginerilor sec­
ţiei, colectivul lam inorului blum îng este
chemat să lupte cu toată hotărîrea,
astfel îneît 31 decem brie să-i g ăsească
cu planul realizat.
A. JU R C A
w ¦Ar
L In faţa lam inatorilor stă sarcina de
utilizare a cuptoarelor, a câulat să
se sustragă de răspundere.
O rganizaţia nr, 2 şi celelalte or­
ganizaţii de bază au pus în discuţia
lor astfel de neajunsuri însă n-au luat
toate măsurile pentru a crea opinie
împotriva celor care încalcă discipli­
na tehnologică şi disciplina muncii.
Toate acestea dovedesc că în activi­
tatea organizaţiei de partid de la blu-
ming, pe iîngă lucrurile bune s-au
m anifestat şi neajunsuri care consiau
în special în atitudinea de autoliniştire,
combativitate scăzută, însuşirea păre­
rilor conducerii tehnice, Sără ca în pre­
alabil să Ie analizeze temeinic. Comi­
tetul de partid, prin tovarăşii Petru
Lungu şi O etavian Palcău, a îndru­
m at conducerea secţiei, respectiv pe
tov. N. Ş erban şi I. M ihuţ, să ia unele
măsuri propuse de comunişti, dar a-
ceştia au m anifestat uneori tendinţa
de neluare în seam ă a celor sesizate,
venind cu motivări, potrivit cărora, din
cauza secţiunilor mici planul nu se
poate realiza, subapreciind — aşa cum
am ară tat — lipsurile proprii. De ce
această situaţie ? Deoarece comitetul
de partid, birourile organizaţiilor dt
bază, au m anifestat un timp aceeaşi
tendinţă de a purie vina pe cauze o-
biective, fuga după dimensiuni renta­
bile etc.
E' drept, In ultimul timp, comitetul
de partid, îndrum at şi ajutat de co­
m itetele de partid de la com binat şi
cel orăşenesc, a orientat activitatea
organizaţiilor de bază spre remedierea
acestor lipsuri. Ţinînd seama că ne
apropiem de sfîrşrtul anului, este însă
necesar ca organizaţiile de bază pe
schimburi să desfăşoare o intensă mun­
că politică de m asă pentru mobiliza­
rea întregului colectiv la înlăturarea
deficienţelor din producţie, să facă to­
tul pentru îndeplinirea în timp a pla­
nului anual la toţi indicii. Munca însă
trebuie continuată cu şi mai mult elan.
ridicată la înălţim ea sarcinilor mereu
sporite.
R. BUD1N
nnvmt vtmmtrsmnm
In tr -o re c e n tă a n a liz ă a a c ti­
v ită ţii de p ro d u c ţie , c o m ite tu l de
p a rtid de Ia b lu m in g a p re c ia în
fe lu l u rm ă to r m u n c a o rg a n e lo r
s in d ic a le : „ ...a u m u n c it pe a -
p u c a te , n e p re g ă tin d te m e in ic
c o n s fă tu irile de p ro d u c ţie , ele
te rm in în d u -s e de m u lte o ri h u ­
m ad cu p ro p u n e rile o a m e n ilo r,
fă r ă p ro ie c t de h o tă rîr i sau m ă ­
tre b u i, e le n u se o c u p ă de p ro ­
b le m e le p ro d u c ţie i şi d is c ip li­
n e i...“ A p re c ie re a esté e x a c tă .
d ic a le p e s c h im b u ri m u n c ito rii
scot Ia iv e a lă lip s u rile şi d e fi­
c ie n ţe le în o rg a n iza re a m u n c ii,
a b a te rile de Ia d is c ip lin ă , fa c
p ro p u n e ri p e n tru în lă tu ra re a lo r.
A tît în s ă n u este s u fic ie n t. Se
cere d in p a rte a c o m ite tu lu i s in ­
d ic a tu lu i şi c o n d u c e rii s e c ţie i să
tra d u c ă în v ia ţă aceste p ro p u ­
n e ri.
D e e x e m p lu , p ro p u n e re a de a
se lu a m ă s u ri în ved erea a s i­
g u ră rii fre o n u lu i necesar in s ta ­
la ţiilo r frig o rific e n -a fo s t lu a tă
în c o n s id e ra re şi ca u rm a re a -
ceste in s ta la ţii n u fu n c ţio n e a z ă ,
m u n c ito rii de p e m a c a ra le le
T ie g le r fiin d n e v o iţi să lu c re ze
aşa cu m lu c re a z ă ac u m . E x e m ­
p le se m a i p o t da.
D e asem en ea c o m ite tu l s in d i­
cal (p re ş e d in te to v. C . R a d u )
n u s -a o c u p a t s u fic ie n t de e-
d u c a re a o a m e n ilo r, de în tă rire a
ră s p u n d e rii lo r fa ţă de în d e p li­
n ire a s a rc in ilo r de p la n , a a n ­
g a ja m e n te lo r. In lo c să creeze
o o p in ie de m asă îm p o triv a ce­
lo r care în c a lc ă d is c ip lin a te h ­
n o lo g ic ă a lă s a t ca lu c ru rile să
se d e s fă ş o a re d e la sine.
In a n ii tre c u ţi, la b lu m in g ,
n u o d a tă , c o le c tiv u l ş i-a spus
cu tă rie c u v în tu ! în cazu l u n o r
a b a te ri, c în d o a m e n ii c e rta ţi cu
d is c ip lin a au fo s t ad u şi p e d ru ­
m u l cel b u n . Se n a re că in a -
t• c a re a o a m e n ilo r să fie p e rfe c ­
cest a n această tra d iţie b u n ă a
fo s t u ita tă . C o m ite tu l s in d ic a ­
tu lu i a u ita t că este o d a to rie a
sa să desfăşoarfe o m u n c ă e d u ­
c a tiv ă s u s ţin u tă în rîn d u l m a -
D ti]îă C !im se vede în fo to g r a fia de fa ţă , lip s a de lin g o u r i n u c o n s titu ie o p ie d ic ă In
re a liz a re a p la n u lu i de p ro d u c ţie .
¦ w w w - aS în t necesare e fo r tu r i com une
D in cele relatate în pagina de
ţa ţă se desprinde concluzia că n e­
realizarea p la n u lu i de producţie la
lam inorul blum ing al C om binatului
siderurgic H unedoara se datoreşte
lipsei de oţel lingou, în p rim u l tri­
m estru al anului şi incepînd cu lu­
na a p rilie ,' lipsurilor proprii şi spri­
jin u lu i insuficient p rim ii din partea
conducerii com binatului.
P arte d in vin ă pentru starea de
lucruri existentă revine conducerii
tehnico-adm inistrative a secţiei care
n -a acţionat în acest an cu su fi­
cientă ferm ita te pentru creşterea pro­
d u ctivită ţii lam inorului, care a ne­
g lija t partea de întreţinere. N ici
organizaţia de partid n-a făcut to ­
tu l p en tru punerea la punct a unor
problem e, nu şi-a exercitat cu des­
tulă autoritate dreptul de control
asupra conducerii adm inistrative, n-a
com bătut cu destulă tărie atitudinea
acesteia de a căuta cauzele neîn d e­
p lin irii planului în greutăţile obiec­
tive. Pe de altă parte com itetul sin ­
dicatului a tratat cu oarecare in ­
diferen ţă m anifestările de form alism
in întrecerea socialistă, a acţionat
cu întîrziere pentru înfăptuirea pro­
punerilor fă cu te de m uncitori în
consfătuirile de producţie, nu s-a
ocupat în suficientă m ăsură de e-
se lo r, în s p ir itu l ră s p u n d e rii fa ţă
de s a rc in i. în c e rc ă rile fă c u te în
ac e s t sens a u fo s t s p o ra d ic e , n e -
o rg a n iza te .
C ei care în c a lc ă d is c ip lin a
m u n c ii şi te h n o lo g ic ă n u s în t
su p u şi ju d e c ă ţii c o le c tiv u lu i, n u
se creează o o p in ie de m a s ă îm ­
p o triv a lo r. C îte v a e x e m p le în
a c e s t s e n s . M a c a r a g i s t u l 38.
G h e rm a n a s c ă p a t u n lin g o u
p e lin ia tra n s fe rc a ru lu i d e te rio -
rîn d u -1 ; in z iu a de 9 s e p te m b rie
G h e o rg h e D ia c o n u a v e n it Ia lu ­
c ru cu tre i o re m a i tîrz iu , ia r
a lt m a c a ra g is t, T o m u ţa , a lip ­
s it n e m o tiv a t. S în t c a zu ri c în d
m a iş trii nu c o n tro le a ză fe lu l
c u m m u n ces c o a m e n ii d in s u b -
o rd in e a lo r, se p ie rd e tim p cu
d is c u ţii s te rile în tim p u l p ro ­
d u c ţie i. A c e ş tia m a u fo s t p u ş i
în d is c u ţia c o le c tiv u lu i p e n tru
a d a s o c o te a lă de fa p te le lo r.
D in p ă c a te c o m ite tu l s in d ic a l
şi c o n d u c e re a s e c ţie i se o c u p ă
n e o rg a n iz a t de e d u c a ţia o a m e n i­
lo r şi de în tre c e re a s o c ia lis tă .
S a rc in ile de p la n s în t d e fa lc a te
p e s c h im b u ri n u m a i în to n e şi
n u şi p e s o rtim e n te , aşa cu m au
p ro p u s în re p e ta te rîn d u ri m u n ­
c ito rii; a n g a ja m e n te le de în tre ­
cere s în t m a i m u lt fo rm a le :
c o n s fă tu irile de p ro d u c ţie n u ia u
!n d e z b a te re cele m a i im p o r­
ta n te p ro b le m e .
P l a n u l d e p r o d u c ţ i e 11 r e a l i ­
zează o a m e n ii. D e aceea este
n ecesar să se tra g ă în v ă ţă m in ­
te le c u v e n ite d in lip s u rile m a n i­
fe s ta te şi în v iito r să se aco rd e
m a i m u ltă a te n ţie o rg a n iz ă rii
în tre c e rii, o rg a n iz ă rii te m e in ic e
a c o n s fă tu irilo r de p ro d u c ţie ,
în tă r ir ii d is c ip lin e i şi ră s p u n ­
d e rii în m u n c ă , să se in s is te
m a i m u lt as u p ra e d u c a ţie i o a ­
m e n ilo r.
E ste necesar ca fo rm e le şi
m e to d ele de o rg a n iza re şi e d u ­
ţio n a te c o n tin u u , p e n tru a c a ­
n a liza e fo rtu rile lo r sp re r e a li­
za re a s a rc in ilo r şi o b ţin e re a de
noi succese h i m un că.
N . B A D IU
ducaţia oam enilor, de asigurarea ce­
lor m ai bune condiţii de m uncă a-
ceslora.
in m are m ăsură vinovată pentru
lipsurile m anifestate la blum ing este
conducerea com binatului care n-a
sp rijin it suficient efo rtu rile colecti­
v u lu i d e aici, nu i-a asigurat cele
m ai bune condiţii tehnico-m ateriale
necesare îndeplinirii planului de pro­
ducţie.
P înă la sfîrşitu l anu lu i a răm as
m ai bine de un trim estru, tim p în
care lam inatorii au sarcina să-şi
sporească eforturile în vederea recu­
perării m inusului de producţie. In
acest scop se cere ca a tît la n ive­
lu l secţiei cit şi a co m b in a tu lu i să
se ia o seam ă de m ăsuri.
E ste necesar ca sub conducerea
organizaţiilor d e p a rtid să se acor­
de cea m ai m are atenţie respec­
tării disciplinei tehnologice şi a
m uncii, să se ia unele m ăsuri care
să ducă la m ărirea v ite z e i. de lam i­
nare, la reducerea n u m ărului d e tre­
ceri. O atenţie deosebită v a trebui
acordată respectării planurilor de
reparaţii şi revizii în ved erea cre­
şterii fo n d u lu i de tim p. In acest
sens e necesar să fie pregătite din
tim p toate piesele m ecanice t şi e-
'• 'V \/W W W V W V V
PAG. 8
conducerii combinatului
In anul acesta lam inatorii de la pectat. M ecanicul şef al combinatu-,
bluming au întîm pinat o seamă dc lui, din anum ite motive, la repara­
greutăţi care le-au dim inuat realiză­ ţiile respective nu afectează forţe su^
rile- Ei le definesc drept cauze o- ficientc, fapt care duce la efectua­
biectlve a neîndeplinirii planului. T o­ rea lucrărilor în grabă, în dauna ca­
tuşi, privite pe combinat, în ansam­ lităţii.
blu, ele îşi pierd caracterul obiec­
tiv. Să vedem despre ce este vorba ? Legat dc aceasta, la bluming, ca şi
la alte secţii din com binat, se m ai
Cu ani în urm ă secţia bluming a practică o metodă veche dc efectuare
com binatului hunedorcan avea afec­ a reparaţiilor. Este vorba de faptul
tată o form aţie de zidari-şamotori care că se folosesc în foarte m ică m ăsură
executa reparaţiile Ia cuptoarele a- subansamblcle pregătite din timp. In
dînd. Lucrurile m ergeau relativ bine. mod practic, Ia reparaţie, se scoate
Ulterior, această form aţie a fost tre­ piesa uzată din agregat, se repară
cută la secţia cuptoare industriale a (aşa cum se repară) şi se introduce
com binatului. îna,poi. A r fi m ult mai bine dacă a-
ccste piese, pe baza constatărilor prea­
De atunci — ne spunea tov. ing. labile, ar fi Confecţionate din timp
Aurel Pădurcanu, şeful subsecţiei cup­ şi cu prilejui reparaţiei a r fi pasc
toare — lucrurile au luat o întorsă­ în locul celei uzate.
tură neplăcută pentru noi. Graficele
de reparaţii n-au fost respectate; sec­ Vorbind despre aceste lucruri tre­
ţia cuptoare industriale a neglijat rea­ buie n eapărat să am intim că nu se
lizarea unor sarcini. respectă nici program ul de confecţio­
nare a pieselor de schimb. Iri luna
Şi omul dovedeşte cu cifre şi fapte august, de exemplu, secţiile şi atelie­
că lucrurile stau aşa. Pînă acum cîte­ rele de întreţinere ale combinatului
va zile din to talu l cuptoarelor, 11 nu şi-au realizat nici pe departe pro­
erau cu term enul de funcţionare de­ gram ul de lucru pentru bluming. Pie­
păşit. Şi nu cu cîteva zile sau săptă- se com andate de luni de zile aşteap­
mîni, ci cu luni şi chiar un an. E- tă şi azi să fie confecţionate, Aceste
vident, în asemenea condiţii ele nu fapte vorbesc c dată mai m ult de­
dau randam entul cerut, se pierde tem ­ spre concepţia greşită a conducerii
peratură, se depăşeşte consumul de combinatului, conform căreia, în do­
combustibil, calitatea încălzirii e slabă. rinţa de a realiza cu orice preţ p la­
nul, e neglijată întreţinerea agrega­
M ai m ult chiar, se ard armăturile, telor. Cum se face însă planul, şi
dacă secţiile au asigurate toate con­
capacele, creşte pericolul defectării ac­ diţiile, acestea se pare ca interesea­
ză mai puţin- D irecţia generală a
cidentale a cuptoarelor. G.S.H. (director tov. N icolae Catană)
şi direcţia tehnică (director tov. ing.
Tovarăşii de la bluming sînt dc Ioan N iţă), vor trebui să gîndească
mai m ult asupra posibilităţilor dc re­
părere, avînd în vedere volumul con­ zolvare a acestor problem e şi să ia
măsurile corespunzătoare.
stant de reparaţii necesare a se e-
Despre colaborarea
xecuta la cuptoarele adînci, să se dis­
dintre secţii
loce o form aţie de zidari din efec­
A r fi cîteva lucruri de spus şi în
tivul secţiei cuptoare industriale, de ce priveşte colaborarea dintre oţelă-
ria M artin nr. 2, lam inorul bluming
preferinţă cei ce au lucrat aici, care şi direcţia de transporturi, L anlinato-
rii obiectează — şi pe bună dreptate
să fie repartizaţi definitiv la blu­ — asupra felului în care primesc
şarjele calde de la oţelărie. Sînt încă
ming. Conducerea tehnică a combina­ dese cazurile cînd lingourile sosesc
cu m are întîrziere, răcindu-se pe par-:
tului are datoria să studieze urgent curs, cînd trenurile derajaza, cînd se
dau şarje fără calitate, sau se dă
problem a respectivă şi s-o rezolve, fie calitatea cu întîrziere său greşită. A -
satisfăcînd cererea tovarăşilor de Ia cestea duc la staţionări de cuptoare,
bluming, fie detcrm inînd secţia cup­ Ia trecerea lingourilor pe stoc. Cîteva
toare industriale să respecte cu stric­ exem ple: In ziua dc 14 septem brie
teţe planul dc reparaţii a cuptoarelor a.c. şarjele 1615 A O L 42 B şi 161513
adînci.
Din nou întreţinerea
Aşa cum spuneam înainte, la blu­
ming, graficul de reparaţii planificate
cu oprire a lam inorului n-a fost res-
OL 42 B au sosit fără program ; în
ziua de 15 şa rja 1624 O L T 65 a fost
d eclasată la O L 60 B; în 10 septem ­
brie şa rja 1576 A O L 38 A a fost de-;
clasată la OL 00 etc. Ncconcor-
danţa între program ul oţclăriei şi al
lam inorului, lucru pentru care se fac
vinovate serviciile dc program are şi
producţie din combinat, cauzează m ari
greutăţi lam irtatorilor de la bluming.
Va trebui ea toţi factorii competenţi
să privească această problem ă cu m ai
m ult simţ de răspundere, să ia toate
măsurile care să ducă de urgenţă lă
îm bunătăţirea situaţiei.
a recupera pînă la sfîrşitul anului
minusul de producţie înregistrat. Pen­
tru ca eforturile lor să fie încununate
de succes, e necesar ca în afara m ă­
surilor ce se im pun a fi lu ate la
nivelul secţiei, factorii com petenţi din
combinat să acorde mai m ult sprijin
pentru rezolvarea problem elor cnun-:
ţaţe anterior.
AD. BLAJ
lectrice în special pen tru m acara­ şi ingineri la lupta pen tru în d ep li­
lele T ie g le r şi m a racadele teh n o lo ­ nirea p lanului. S in d ic a tu l va trebui
gice d in aju sta j. R ecent cîteva cup­ de asem enea să antreneze p e toţi
toare adînci au in tra t în reparaţie. m uncitorii în întrecerea socialistă,
A cesta reprezintă un lucru bun. să m anifeste m ai m ultă preocupare
R ă m îne totuşi ca sarcină a facto­ p en tru în fă p tu irea p ro punerilor lor.
rilor în cauză să respecte cu stric­ C onducerea secţiei are sarcina de
teţe noul grafic de reparaţii. V or­ m are răspundere ca îm preună cu
b ind d e reparaţii trebuie să subli­ conducerea com binatului să asigure
n iem necesitatea efectu ă rii lor la în cel m ai scurt tim p toate condi­
cel m a i în a lt n ivel calitativ. ţiile necesare recuperării m inusitlui,
O problem ă de m are im portanţă realizării pla n u lu i anual.
pentru realizarea p la n u lu i o cons­ . L a blum ing lucrează un colectiv
titu ie asigurarea cuptoarelor adînci inim os, entuziast, care nu od a tă a
cu u n num ăr cît m a i m are de d o v ed it că poate realiza lucruri m ari.
şarje calde, la o tem peratură cît F aptul că la scurt tim p d e la in ­
m a i ridicată, sincronizarea perfectă trarea în funcţiune a fo st depăşită
a program ului oţelăriei cu cel al capacitatea proiectată a lam inorului,
lam in o ru lu i, organizarea alim en tă rii fa p tu l că n u m a i departe d e cît în
lin iei d e lam inare cu lingouri in decem brie anul trecut m u n cito rii de
ritm u l im pus de sarcina recuperării aici au realizat o producţie conside­
m inusului. rată de unii tovarăşi din com binat
Im portantă este şi organizarea per­ drept im posibil de atins, arată că
fectă a expedierii producţiei din a- la blum ing m unceşte un colectiv ca­
jn sta j, a trecerii directe a blu­ pabil, m erituos, cu m u ltă experienţă.
m urilor la lam inorul d e 650 m m . cu Se cere însă ca această exp erien ţă
transportorul transversal. să fie folosită d in plin, se cere ca
acum , în fru n te cu com uniştii, toii
C om itetul de partid, o rg a n iza ţiile m uncitorii, tehnicienii şi inginerii
de bază P .M .R . de la blum ing au secţiei să-şi m obilizeze forţele, p en ­
datoria să desfăşoare o susţinută tru a p u tea raporta la sfîrşitul anu­
lu i că pla n u l d e p roducţie pe 1962
m uncă politică in vederea m obili­
zării m asei de m uncitori, tehnicieni a fo st în d ep lin it la to ţi indicii.
A A ^V \A A A /V V V W \A A A A /V V v