Page 69 - 1962-09
P. 69
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ A R I LE, U N lţl- V A ! 'Tovarăşul ion GheorgheMaurer
a împlinit 60 de ani
malsacialismului0 Magazin.
(pag. 2-a)
0 G rijă sporită fa ţă de soar
ta producţiei.
(pag. S-a)
® Lucrările sesiunii A d u n ă rii
G enerale a O .N .U . — Cuvînta-
rea şefului delegaţiei sovietice,
A. A. Gromîko.
4 pagini 20 bani (pag. 4-a)
Anul XIV. Nr. 2409 Duminică 23 septembrie 1962
Sîîrşihii anului să ne găsească cu planul depăşii ---------------------[ P ostul de corespondenţi Lusrărî agricole 8a timp
la toţi indicii E, M. Aninoasa | voiu n ta ri n e com unică : şl de calitate
Temeinic pregăti}«
R ăm în erea în urm ă S -a redus consumul s im p le c a re v a î i b e to n a tă cu C o res p o n d e n tu l n o s tru , to v a
p o a t e Si r e c u p e r a t a u n a d u b lă b e to n a tă , ra ţio n a li
de lemn ră ş u l P E R IC L E B L A G A n e face
L a în c e p u tu l ac es tu i a n m i z a re ce d e te rm in ă o b ţin e re a de cu n o sc u t că lu n i, 24 s e p te m b rie
n e rii n o ş tri s-a u a n g a ja t
ca o d iată cu d e p ă ş ire a p la n u lu i în s e m n a te e c o n o m ii de m a te ria vo r în c e p e s e m ă n a tu l p ă io a s e -
de p ro d u c ţie şl îm b u n ă tă ţire a
c a lită ţii c ă rb u n e lu i, să o b ţin ă le şi re d u c e re a v o lu m u lu i de lo r de to a m n ă şi c o le c tiv iş tii
şi în s e m n a te e c o n o .m il p r in r e
H ărnicia m inerilor din Petrila este tirilc, în august s-au plasat aici mal d u c e re a c o n s u m u lu i d e le m n . In lu c ru . V a lo a re a e c o n o m iilo r d in P e tre ş ti, ra io n u l Sebeş.
bine cunoscuta. M ulţi ani la rîn d ei m ulţi oam eni; în loc de 43 posturi, acest scop au fo s t lu a te m ă s u ri
au dat patriei reci de m ii de tone cîte au fost planificate, s-au folosit d in tim p p e n tru a p ro v iz io n a re a p o s tc a lc u la te se rid ic ă Ia peste P e n tru această a c ţiu n e ei s-a u
de cărbune peste prevederile planu 54 posturi. Fireşte, planul de pregă lo c u rilo r de m u n c ă cu le m n de
lui si au obţinut însemnate econo tiri a fost depăşit, dar s-a râma* în m in ă la d im e n s iu n ile c e ru te . 780.000 le i, c u 543.936 le i m a l p re g ă tit te m e in ic . P ln ă în u rm ă
mii la preţul de cost. Bine au m un urm ă cu producţia. N u era mai bine D a to rită a te n ţie i cu ca re s -a lu
cit minerii petrileni ţi în prima ju ca tot tim pul anului să se realizeze c ra t la a rm a re , m a te ria lu l fo lo m u lt' ca în aceeaşi p e rio a d ă a cu c îte va z ile au c o n d iţio n a t
m ătate a anului în curs. D in abata ritm ic şi planul dc producţie şi cel s it n -a fo s t d e g ra d a t p u ţin d a s t
jele lor au fost extrase peste planul de pregătiri? fe l să fie re u tiliz a t. In fe lu l a n u l u i t r e c u t . I n o v a t o r i l o r 11 30.000 kg . s ă m in ţă d e g rîu ,
de producţie m ulte mii de tone de acesta, c o n s u m u l de le m n a fo s t
cărbune. D ar la sectorul II s-a înregistrat o re d u s în lu n a a u g u s t c u 1,607 s-a u p lă tit rec o m p e n se în v a lo a 6.000 k g . s ă m în ţă d e o rz şi în
răm înere în urm ă fa ţă dc p lan şi m .c. p e m ia d e to n e d e c ă rb u
Incepînd din. luna iulie insă tre dintr-o altă cauză. Aici a fost pre ne e x tra s . A cest lu c ru a fo s t p o r e de p e s te 22.600 le i. tre a g a c a n tita te de s ă m in ţă de
burile au început să nu mai meargă gătit să intre în producţie un abataj s ib il şi p r in in tro d u c e re a a r m ă
bine. Planul de producţie abia a în figuri cu o producţie lunară de r ii m ix te , c a re a d e te rm in a t o P A V E L ' B E N E D E C — in g in e r secară. D e asem enea, cu a ju to
fost depăşit, în schimb au rămas 3.500 tone cărbune. G înd pregătirea v ite z ă de av an s are m a i m a re
sub p lan 14 brigăzi din totalul de abatajului era term inată pentru o ex în a b a ta je . C e le m a i b u n e re z u l în sprijinul preduefiei r u l tra c to a re lo r S .M .T . M ie rc u
72. D ar, vorba tovarăşului Boca, şe ploatare clasică, s-a venit cu o ho- ta te a u fo s t o b ţin u te de b rig ă
ful serviciului organizarea muncii de tărîre dc la C.C.V.J. pentru intro z ile co n d u se de c o m u n iş tii V a- rea, au ex ec u tat a ră tu ri p e n tru
la E. M. Pctrila: „Bine că a fost ducerea unui plug în acest abataj. s ile M a n o llă de la s e c to ru l I,
în d e p lin it p lan u l p e ex p lo ata re“. In A şadar era nevoie să se facă o altă Ş n e id e r F ra n c ls o , s e c to ru l m , în s ă m în ţâ ri pe 96 ha.
schimb în luna august planul de pro galerie de cap şi să se lărgească R e m u s M o is iu şl P e tru Ş te ţ de
ducţie a fost realizat doar în pro galeria de bază. E ra prin urmare Ia secto ru l IV . O e n t r u o b ţin e re a u n e i p ro - Lucrează cu spor
p o rţie de 9S,7 la sută. In prim ele nevoie de un nou volum de lucrări
13 zile din septem brie planul este, suplimentare. D in abatajul respectiv N IC O L A E N IC A — in g in e r d u c ţii m a r i d e c ă rb u n e se P e n tru e x e c u ta re a in b u n e S cu m p e to varăşe M a u re r, s ta tu lu i n o s tru , la în tă rire a
de asemenea, nerealizat... n u s-a d a t nim ic în luna iulie şi cere şi o b u n ă p re g ă tire p ro fe c o n d iiţiu n i a lu c ră rilo r a g ric o le C o m ite tu l C e n tra l a l P a rtid u c o n tin u ă a p rie te n ie i de n e
numai 504 tone în luna august. A- E M A N O IL S T IN G Ă — m in e r s io n a lă a c e lo r o a re lu c re a z ă în de to a m n ă , m u n c ito rii gospodă lu i M u n c ito re s c R o m în , C o n s iliu l
Cum se explică această răm înere ceasta pentru că deocam dată plugul a d în c u ri. C o n d u c e re a E .M . A n i riilo r de s ta t d in re g iu n e s -a u de S ta t şi C o n s iliu l de M in iş tri z d ru n c in a t cu U n iu n e a S o v ie ti
In urm ă? n-a dat rezultate. In schimb planul n o asa, la in d ic a ţia c o m ite tu lu i p re g ă tit te m e in ic . A cest lu c ru al R e p u b lic ii P o p u la re R o m în e că şi c e le la lte ţă r i s o c ia lis te , a
sectorului — aşa cum am mai spus de p a rtid , a lu a t m ă s u ri d in le -a d a t p o s ib ilita te a să În c e a te fe lic ită c ă ld u ro s cu p r ile ju l le g ă tu rilo r in te rn a ţio n a lis te a le
Să luăm 'de p ild ă lectorul II. A ici — a rămas neîndcplinit. tim p p e n tru în fiin ţa re a u n o r p ă la tim p ln s ă m în ţă rile c u l îm p lin irii a 60 de a n i de v ia ţă . p a rtid u lu i n o s tru cu p a rtid e le
planul a fost realizat în iulie în c u rs u ri de c a lific a re . A n u l aces tu rilo r de to a m n ă şi re c o lta O m de c u ltu ră a n im a t de d ra c o m u n is te şi m u n c ito re ş ti f r ă
proporţie de 93,4 Ia sută, iar în au Am luat aceste exemple de la sec ta fu n c ţio n e a z ă u n cu rs d e ca rea p o ru m b u lu i. P in ă la d a ta g o s te fie rb in te f a ţ ă d e p a tr ie şi ţe ş ti.
gust în proporţie de 81,5 la sută. torul II. D ar asemenea exemple pu lific a re p e n tru m in e ri şi a ju to ri de 20 s e p te m b rie , a u fo s t in s ă - p o p o r, te -a i a lă tu r a t c u tru p şi
S-a ajuns în situaţia aceasta în par tem găsi şi la alte sectoare produc de m in e ri p re c u m şi tre i cu rs u ri m în ţa te cu secară 25 h a . la gos s u fle t m iş c ă rii re v o lu ţio n a re a
te datorită faptului că în aceste luni tlve de la P etrlla. L a sectoarele I şi de s c u rtă d u ra tă p e n tru m ese p o d ă riile de stat' d in B îrc e a şi c la s e i m u n c ito a re , p a rtid u lu i său
au plecat m ulţi oameni în concediu. IV, dc pildă, au fost închise o serie riile de a rtific ie ri, m a n ip u la n ţi B oz. c o m u n is t în c ă în a n ii re g im u lu i
de abataje din cauza apariţiei focuri de lo c o m o tiv e de m in ă şi m a b u rg h e zo .m o ş ie re s c şi a i ad u s u n
In afară de aceasta, la sectorul lor. L a rîndul lor focurile au apărut C o n c o m ite n t a În c e p u t In a p o rt de s e a m ă la e lib e ra re a
II, din cauză că în lunile anteri din vina unor ingineri ca Nicolae ş in i d e e x tra c ţie . L a aceste G -.A .S . ş i r e c o lta re a p o r u m b u lu i ţă r ii de sub ju g u l fa s c is t.
oare se rămăsese în urm ă cu pregă- Curuţ şi Liviu Felea, care nu au ur la A p o ld u l de S us, P e tre ş ti, D e o în a ltă p re ţu ire se b u c u
m ărit felul cum se curăţă cărbunele c u rs u ri s în t În c a d ra ţi p este 100 A lb a Iu lia şi O ră ş tie , o b ţin în - r ă a c tiv ita te a p e c a re a i d esfă-
Consum uri înainte de prăbuşire. Desigur, cărbu de m u n c ito ri. d u -s e p ro d u c ţii bune. ş u ra t-o în d o m e n iu l re fa c e rii şi
nele răm as s-a aprins. Or, din cele d e z v o ltă rii e c o n o m ie i n a ţio n a le ,
specifice reduse 7 abataje închise nu s-a mai dat Economii prin inovafii IO A N M A E IN C A N — m a is tru a l c o n s tru irii o rîn d u irii n o a s tre
producţie şi planul a răm as neînde- P E T R E C Â IN O IU — a ju to r s o c ia le şi d e s ta t, a l în tă r ir ii
G o s p o d ă rin d cu g rijă , m a te ria L a c a b in e tu l te h n ic al m in e i de m in e r p a rtid u lu i şl a u n ită ţii rîn d u ri- C a o m de ş tiin ţă ai d e sfăş u
p T lm ă , m u n c ito rii fa b ric ii „ S I- plinit. a u fo s t în re g is tra te de la lo r sa le.
m io n B ă rm iţiu “ d in Sebeş, au Prin urm are cauzele pentru care Spre ogelSrîile patrie« Cu aportul mscfinizeforilor A lă tu ri de c e ila lţi c o n d u că to ra t o b o g a tă a c tiv ita te c ă lă u z i
o b ţin u t a n u l acesta m a ri su c ri a i p a rtid u lu i, a i adus o v a
cese. E.M. Pctrila n răm as în luna trecută în c e p u tu l a n u lu i şi p ln ă a c u m M o b iliz a ţi de o rg a n iz a ţiile C u câteva z ile în u r m ă co lec lo ro a s ă c o n trib u ţie la în fă p tu i tă de în v ă ţă tu ra m a rx is t-le n i-
cu planul neîndeplinit sînt în marc 39 p ro p u n e ri d e in o v a ţii d in U .T .M ., tin e r ii de la E .M . tiv iş tii d in s a tu l S irb i, ra io n u l re a p o litic ii e x te rn e de p ace a n is tă .
N u m a i d in e c o n o m iile lu n ii parte de n atu ră subiectivă şt ele se c a re 24 au fo s t a p lic a te , ia r 15 A n in o a s a p a rtic ip ă ou m u ltă în H ia , a u te r m in a t de în -s llo zat
datorcsc lipsei de răspundere cu cârc s în t în e x p e rim e n ta re . D in tre s u fle ţire la c o le c ta re a m e ta le în tre a g a c a n tita te de fu r a je p la în d e p lin in d ’ cu în a ltă ră s p u n
a u g u s t, Ia p o llc lo ru ră d e v in ii muncesc unii oameni. D e aceea c ne c e le m a i im p o r ta n te p o t f i a m in lo r v e c h i şl p re d a re a Iot la n ific a tă . P a ra le l cu aceasta, au dere şi d e v o ta m e n t s a rc in ile în
cesar ca organizaţiile dc partid din tite : c a p u l de în tin d e re te le s c o I.C .M . In tim p u l în c a re s-a re c o lta t c a rto fii de p e 13 ha. c re d in ţa te de p a rtid , s lu jin d cu
şl ia p ie le , se p o t c o n fe c ţio n a sectoare, com itetul de p a rtid ele la scurs d in acest a n e l au e x p e şl a u c o n d iţio n a t şl tr a ta t 40 c re d in ţă p o p o ru l şi c a u za s o c ia
600 b u c ă ţi p o ş e te o b iş n u ite , 12 exploatare, să ia dc îndată cele mai p ic p e n tru tra n s p o rto a re le cu d ia t o ţe lă rlllo r p a trie i p este to n e s ă m în ţă de g rlu . D e ase lis m u lu i, ţi-a i c îş tig a t s tim a şi
potrivite măsuri pentru îndreptarea si 211.000 k g . f ie r v e c h i. I n a c e a s m en ea, eu s p rijin u l m e c a n iza to d ra g o s te a o a m e n ilo r m u n c ii,
b u c ă ţi h a in e lu n g i de p ie le , 86 tuaţiei. La Pctrila muncesc mineri h ar ra d e te T P -1 , in o v a ţie ce a p a r tă a c ţiu n e s -a u e v id e n ţia t tin e r ilo r G h e o rg h e O la ru , Io a n G ro - resp ectu l şi p re ţu ire a p rie te n i
nici, pricepuţi în meserie; pe de altă r ii de la se cto ru l V m c a re au za şl V io r e l P e tre s c u d e la lo r ţ ă r ii n o a s tre d e p e s te h o ta re .-
m in g i de fo tb a l şl 45 caschete parte există condiţii pentru depăşirea ţin e u n u i c o le c tiv fo r m a t d in d e p ă ş it a n g a ja m e n tu l cu p este S .M .T . D o b ra , e i au p re g ă tit
zi de zi a planului dc producţie. A- 40 la su tă , cei d in s e c to ru l V I p e n tru în s ă m în ţă rl s u p ra fa ţa
m o to . ceasta înseamnă că răm înerea în urm ă te h n ic ia n u l A n to n N ic u le s c u , şl se cto ru l IX . de 130 h a . (a ra t şl d is c u it). Iţ i u ră m , scum pe to va răş e
poate fi recuperată. M a u re r, s ă n ă ta ite , v ia ţă lu n g ă şi
R e a liz ă rile de p ln ă acu m d o p rim -m a is tru l B lh a v e tz A lb e rt N IC O L A E M IR C E S C U — m in e r
Ing. N. ANDRONACHE
vedesc că şi în lim a aceasta şi lă c ă tu ş u l Io a n R ă d o i, m o d ifi
m u n c ito rii v o r o b ţin e re z u lta te c a re a b u to a n e lo r de fix a re a p o p u te re d e m u n c ă s p re b in e le p o
p o ru lu i ro m în , p e n tru p ro s p e
fru m o ase. d u rilo r b a s c u la n te d e la c o liv ii rita te a şi în flo rire a p a trie i
le p u ţu lu i n r. 1, a u to r lă c ă tu ş u l
Io a n K o vacs, ra ţio n a liz a re a p r i n o a s tre s o c ia lis te .
v in d n o u a îm b in a re ă g a le rie i
C o m ite tu l C e n tra l al C o n s iliu l de S ta t a l
{P a rtid u lu i M u n c ito re s c R o m în R e p u b lic ii P o p u la re R o m în e
C o n s iliu l de M in iş tri a l
R e p u b lic ii P o p u la re R o m în e
Consiliul da Stat al Republicii Populare Romîne
© E C R E T ~ ...
pentru conferire® titlului de „Erou ai Muncii
Socialiste din Eepubîica Populară Romînă“
tovarăşului Ion Gheorghe Maurer
Cu planul pe 9 luni îndeplinit C u p rile ju l îm p lin irii a 60 de a n i de v ia ţă , p e n tru a c tiv ita te
în d e lu n g a tă în m iş c a re a ré v o lu ţio n a r ă şi !m e rite d e o s e b ite în
Desfăşurînd o activitate rodnică o p e ra de c o n s tru ire a s o c ia lis m u lu i,
r M inerii din Lonea au desfăşurat rindei, N icolae Burdea, Ioan Solo- C o n s iliu l de S ta t a l R e p u b lic ii P o p u la re R o m în e d e c r e
anul acesta o activitate rodnică. Ei mon, Eugen Frumosu, Ioan Com- tează:
au extras în afara planului de pro pody şi Ioan Păşcălău au obtinut cele
ducţie peste 12.000 tone cărbune şl m âi frumoase realizări, situîndu-se în A R T . U N IC . — Se c o n fe ră t it lu l de „ E ro u a l M u n c ii S o c ia
au sporit productivitatea muncii cu fruntea întrecerii socialiste. lis te d in R e p u b lic a P o p u la ră R o m în ă “ şi M e d a lia de A u r
25 kg, pe post. D e asemenea, m i „S ece ra şi C io c a n u l“ to v a ră ş u lu i Io n G h e o rg h e M a u re r.
nerii din Lonea au înregistrat la In noaptea trecută minerii din Lo
p reţu l de cost economii dc 800.000 nea au înregistrat un nou succes: P re ş e d in te le C o n s iliu lu i de S ta t
lei. Brigăzile conduse de Aurel Be- ei au îndeplinit planul pe 9 luni la G H E O R G H E G H E O R G H IX L B E J
extracţia de cărbune.
Solem nitatea înm înării Diplom ei
Sporind productivitatea muncii C orul că m in u lu i cu ltu ra l d in D obra, pe care-i p u te ţi ved ea In fotografie, este cea m ai ve- ^ de Erou al Muncii Socialiste
c h e fo r m a ţie a r tis tic ă de a c e st g e n d in reg iu n e. D in a n u l 1887, c in ă a lu a t fiin ţă şi p in ă în Ş şs a M edaf iei de A ur „S e c e ra şS C io c a n u l1*
tovarăşului Ion G heorghe M a u re r
Şi m inerii din Aninoasa au înde post şi au înregistrat la preţul de p r e z e n t e l a d e s f ă ş u r a t o a c t i v i t a t e s u s ţ i n u t ă i n r î n d u l a m a t o r i l o r , i m b o g ă ţ i n ă u - ş i c o n t i n u u şj
plinit înainte de termen planul pe 9 cost economii de aproape 500.000
luni la extracţia de cărbune. Ei au Iei. Fruntaşe sînt brigăzile conduse rep erto riu l, re p u rtîn d succese d in tr e cele m a i fru m o a se. De co n d iţii o p tim e de a firm a re şi j
sporit, dc asemenea, productivitatea de m inerii Aurel Cristea, Petru Stcţ,
muncii cu peste 60 kg. cărbune pe Remus Cosma, A dalbert Boyte, Ioan a d evă ra tă p re ţu ire s-a b u cu ra t în să abia in a n ii re g im u lu i de m o c ra t-p o p u la r. La co n c u rsu l { S îm b ă tă la am iază, la P alatul P reşedintele C onsiliului de S ta t
D avid şi alţii, care au obţinut ran- R.P . R o m în e, a a v u t loc so le m al R. P. R om îne, to va ră şu l
\ dam ente de peste 6 tone pe post. fo r m a ţiilo r a rtistic e ale a m a to r ilo r de la o raşe şi sa te, ce a a v id loc în 1951, c o ru l d in D o n ita tea în m în ă rii D iplom ei de G heorghe G heorghiu-D ej, a în -
„Erou al M uncii Socialiste din m în a t tovarăşului Io n G heorghe
bra a o cu p a t locul I p e re g iu n e şi locul II I pe ţară a tît d a to r ită re p erto riu lu i p rezen ta t cit R .P . R o m în ă “ şi a M ed a liei de M aurer D iplom a de „Erou al
A ur „Secera şi C iocanul“ to va M uncii S o cia liste“ şi M edalia de
şi in terp retă rii p lin e de a rm o n ie . ¦ răşului Ion G heorghe M aurer, A u r „Secera şi C iocanul“.
m e m b ru al B iro u lu i P olitic al
In p re ze n t, re p e rto riu l a c e s tu i cor cu p rin d e 52 d n te c e d esp re p a trie, d esp re p a rtid şi { C o m itetu lu i C entral al P artidului Tovarăşul G heorghe G heor-
M uncitoresc R om în, p reşedintele g hiu-D ej l-a îm b ră ţişa t pe to
Succesele obţinute de colectivul dc din folclorul nou. A cestea au fo st in terp reta te în fa ţa p u b li cu lu i cu p rileju l a num ero a se ţ C onsiliului de M in iştri al R e varăşul Ion G heorghe M aurer
muncă al E. M. Aninoasa se dato- p u blicii P opulare R om îne. şi l-a fe lic ita t călduros, u rîn -
Fruntaşii atelierelor resc îndeosebi introducerii în subte sp ecta co le. D e p ild ă , n u m a i în a n u l ce a tre c u t, co ru l a m in tita d a t 26 d e c o n ce rte in lo ca li- \ d u -i m u ltă sănătate, viaţă în
ran a unor noi mecanisme şi sis La so lem n ita te au lu a t parte delungată şi noi succese în ac
in a n u l 1969 la u z in a e le c tri teme de lucru, care au condus la ta te ş i în d ep la sa re, n u m ă r u l sp e c ta to rilo r riă ic in d u -s e la 8.776. \ t o v a r ă ş i i G heorghe G heor- tiv ita te a sa.
că d in V u lc a n a lu a t fiin ţă o creşterea productivităţii muncii. ghiu-D ej, G heorghe A postol, E m il
n o u ă s e cţie sub d e n u m ire a de In c e p în d d e ieri, la D obra au în c e p u t fe s tiv ită ţile de s ă r b ă to r ir e a a n sa m b lu lu i coral l B odnăraş, P etre B orilă, N icolae In ră sp u n su l său, tovarăşul
A .C .R .E .V . (A te lie re le c e n tra le C eauşeseu, C hivu Stoica, A le io n G heorghe M aurer a m u lţu
d in D o b ra ce îm p lin e ş te 75 d e a n i d e e x is te n ţă . p xa n d ru D răghici, A lexa n d ru M o- m it p e n tr u în a lta d is tin c ţie ce
ghioroş, D u m itru C oliu, L eonte i-a fo s t acordată.
de re p a r a ţii e le c tric e V u lc a n ), R ă u tu , L eo n tin Sălăjan, Ş tefa n
V o itec, M ih a i D alea, A le x a n d ru Tovarăşul Ion G heorghe M au
care a p r im it s a rc in a să execu te B îrlădeanu, G heorghe G aston rer a fo st apoi felicita t şi îm
re p a ra ţii la m a ş in ile e le c tric e M a rin , m e m b r i a i C.C. al P .M .R ., b răţişat de conducătorii de
ai C onsiliului de S ta t - şi ai gu p a rtid şi de sta t, de to ţi cei
Manifestări eu prilejul „Sâptâmînii Crucii Roşii“m iniere din V alea Jiu lu i şi din v e r n u lu i. p re ze n ţi la so le m n ita te .
a lte e x p lo a tă ri m in ie re d in ţa ră . (A G E R P R E S )
D e la b u n în c e p u t c o le c tiv u l, C u ocazia să p îă m îm i conferenţiari care să ţină la în trep rin d erea V iscoza, 0 O rch estra pop u la ră „ C rişana“ p re zin tă astăzi la Uti- :HB=
a lc ă tu it d in tr-u n n u m ă r în s e m C rucii R o şii au fo s t orga- c o n fe r in ţe la c ă m in e le cu l- exploatarea m inieră şi din
n a t de to v a ră ş i cu o în a ltă ca nizate num eroase a cţiuni turale. La aceste co n fe- cartierele 1 şi 3 L upeni. g ir sp e c ta c o lu l „ C în tec şi v o ie b u n ă “. îş i d a u concursul in curînd, noi film e documentare
lific a re p ro fe s io n a lă , s -a a n tre cu caracter sa n ita r şi în rin ţe pe tem e sam tare au P rim u l loc a fo s t o cu p a t c u n o sc u ta c în tă r e a ţă d e r o m a n ţe Io a n a R a d u , A r tis tă ni
n a t in în tre c e re a p e n tru s c u rta raionul Sebeş precu m şi in p a r tic ip a t p e s te 3.200 c o - d e g ru p a sa n ita ră a E.M . m erită a R .P .R . şi Io n L uican, solist al R a d io televiziu - In u ltim ii ani, studioul A - cu n u feri", „P ovestiri din lu
re a d u ra te i re p a ra ţiilo r şi îm oraşul regional P etroşani, le c tiv iş ti. L u p en i, ia r g ru p a de la nii. M o m entele vesele vor fi prezente te de V asilc T o - Icxandru Sahia a turnai pe m e a M ă r ii N e g r e “, „ C e ta te a
b u n ă tă ţire a c a lită ţii. R e z u lta V iscoza a o cu p a t locul II. m azian. ste 50 d e, film e docum entare Istria“ şi „D in P iatra C raiului
te le în tre c e rii p e lu n a au g u s t La Sebeş, în sala casei Aceeaşi activitate su stt- In V alea Jiu lu i, la L upeni, în m ajoritatea lor colorate, care în Făgăraş" au obţinut d ife
s -a u v ă z u t în c o n s fă tu ire a de raionale de cu ltu ră au v e n u tă s-a desfăşurat şi pe V ulcan, P etrila, A ninoasa, • L a P etroşani, T ea tru l de stat „V alea J iu lu i“ prezin red a u fru m u se ţile n a tu ra le alo rite prem ii şi m enţiuni.
p ro d u c ţie în c a re ş e fu l s e cţie i a n it p e ste 500 c e tă ţe n i p e n raza oraşului regional P e Iscro vi şi în alte locali ţării noastre.
a n u n ţa t că p la n u l de p ro d u c ţie tru a audia co n ferin ţa tro şa n i. I n sala clu b u lu i tă ţi s-au ţin u t conferinţe tă, piesa „ N untă la castel", com edie în trei acte de Siito T n prezent studioul pregăteşte
a fo s t în d e p lin it în p ro p o rţie de „D espre cancer şi preve C .C .V .J. a a v u t loc u n ' e d u c a tiv -sa n ita re . A n d ră s. M u lte d in acestea au d even it noi film e docum entare colora
102,9 la s u tă . nirea. lu i“ ţin u tă d e to v. concurs „Sanitarii price cunoscute şi peste hotare. L a te prin tre care: „B ucurcşliul so
llie D aniel, d irecto ru l sp i p u ţi“ cu participarea gru Un u til schim b de ex 0 In cadrul cam pionatului categoriei B la fotbal, M e festiva lu rile internaţionale ale
P rin tre fru n ta ş ii în tre c e rii so ta lu lu i d in localitate. T ot pelor san ita re d in P etro p e rie n ţă la care a u p a r ti talurgistul C ugir întU neşte pe teren propriu form aţia film u lu i de la M oscova, K ar- cialist“ — film cinem ascop, cu
la S eb eş au m a i fo s t ţin u şani, la care au a sista t cipat co m itetele de C ruce A .S.M .D . S atu M are. lo vy -V a ry, Paris, V en eţia sau
c ia lis te se n u m ă ră A le x a n d ru te c o n ferin ţe sa n ita re în p e s te 300 c e t ă ţ e n i .. T e m a R oşie de la to a te e xp lo a V ancouvert, film ele rom îneşli sunet, stereo fo n ic, „V a le a T r o -
fa ţa co lectivelo r de la în tica co n cu rsu lu i a cu p rin s tă rile m in iere ale V ăii J iu ® Cea de a V l-a etapă a cam pionatului regional dc „ F a rm e c u l a d î n c u r ilo r “, „ L a c u l
C a p riş , L a d is la u N ev ezl, P e tru t r e p r i n d e r i l e „S i m i o n B ă r - lucrări in teresa n te despre lu i s-a ţin u t la V u lca n . tu ş u lu i“, „L a c u r i g la c ia le “ etc.
n u ţ i u “, „ S e b e şu l“, „1 M a i” ocrotirea m a m ei şi co p i Cu acest prilej p a rticip a n fo tb a l program ează astăzi în tîln iri interesante. L a O răştie,
C im p e a n u , P a u la D ă n ilă , ca re au P etreşti, „E conom ica“ şi lului, îngrijirea şi educa ţii au v iz ita t ca n tin a , baia, e c h ip a lo c a lă D a c ia c a re se a f lă p e lo c u l 11 i n c la (AGERPRES)
co o p era tiva „U nirea“. M e rea copiilor, îng rijirea bol vestiarele, p o stu rile sani- sam ent, joacă în com pania fo rm a ţiei siderurgiştilor d in
fo lo s it d in p lin tim p u l de lu dicii resp ectivi au p re ze n n a vilo r la d o m ic iliu , p r o ta re d in su b te ra n etc. Călan, lider al clasam entului. M eciuri echilibrate vo r fi
cru . D u p ă fe lu l in care se des ta t c o n ferin ţe legate de blem e de sănătate şi ig ie Schim bul de experienţă a
sp ecificu l fiecărei în tr e fo st deosebit de in stru ctiv şi cele de la D e v a : M in eru l — J iu l II P etrila şi la
fă ş o a ră în tre c e re a in p re z e n t p r in d e ri. nă etc. U n concurs a se p en tru to ţi participanţii. S e b eş: Sebeşul — P arîngul Lonea.
p u te m sp une că şi lu n a se p tem C o m itetu l raional de m ă n ă to r a a v u t loc şi la 0D RIAINA D U B A R IU 0 A stă zi se desfăşoară etapa interra io n a lă a „C upei
C ruce Roşie, a re c ru ta t şi corespondentă
b rie va fi în c h e ia tă cu succes. p r e g ă tit u n n u m ă r d e 16 L u p e n i la care au p a r tic i A g ricu ltu rii“ la volei şi fotb a l. In tîln irilc se v o r dis
N IC U C O IO A p a t grupele sanitare de p u ta în lo c a lită ţile : Sebeş, Pui, C rislur, llia şi Călan.
° L a A lb a Iu lia se desfăşoară în d im in ea ţa aceasta
bobinator A.C.R.E.V.
din subredacţia noastră voluntară un concurs m oto de vite ză p e circuit închis organizat,
de consiliul raional U .C .F.S. P articipă alergători d in m ai
V ulcan m ulte regiuni ale ţării.