Page 7 - 1962-09

Nr.
taamcísaüíiíBnizSíKV:.-.^»asaiSSSSBBSBMUÉBStOÍBtKBBBM
Conducînd cu competentă
activitatea organizaţiilor de masa
In acest an, colectivul lami­
norului de 650 mm de la C.S.H.
are de îndeplinit sarcini mult
sporite faţă de anul 1961. Nu­
mai la proîile grele sarcina de
plan a fost mărită cu peste
80.000 tone faţă de 1961. Sarci­ Organizaţiile de partid au fost se fac la aceste consfătuiri, se
nile de plan ale anului 1962 au îndrumate să se ocupe de pre­ stabilesc termenele precise pen­
fost cunoscute încă din luna no­ gătirea adunărilor U.T.’M., să tru aplicarea lor în practică şi
iembrie 1961. Acest lucru a dat sprijine întocmirea referatelor oamenii care răspund de aceas­
posibilitatea comitetului nostru şi dărilor de seamă, iar membrii ta. De asemenea, îndeplinirea
de partid şi conducerii adminis­ biroului organizaţiilor de bază planului de măsuri tehnico-or-
trative a secţiei să pregătească să participe la aceste adunări. ganizatorice stabilite la începu­
din timp condiţiile pentru a asi­ De curîmj, organizaţia U.T.M., tul anului, a stat în atenţia
gura îndeplinirea indicilor de a cărei secretar este tov. noastră. Comitetul sindicatului
plan sporiţi, încă din prima zi Dumitru Buicu, de exemplu, a şi conducerea secţiei au primit
a anului.
Se cerea pentru aceasta, în
primul rînd, ca toţi muncitorii,
inginerii şi tehnicienii să fie
mobilizaţi la realizarea planului.
Tocmai de aceea, comitetul
nostru de partid a acordat o
atenţie deosebită prelucrării ci­
frelor de plan cu întregul colec­
tiv, antrenîndu-1 în stabilirea şi
luarea celor mai eficiente mă­
suri. Drept urmare, cu prilejul
dezbaterii cifrelor de plan s-au
făcut propuneri valoroase, care
au fost cuprinse într-un plan
de măsuri tehnico-organizatori-
ce. Apoi, sarcinile de plan au
fost repartizate pe schimburi şi
echipe, fiind aduse la cunoştin­
ţa fiecărui muncitor. De acum,
sarcina principală a comitetu­
lui de partid, a comuniştilor, era
de a ridica munca de partid la
nivelul cerinţelor, pentru a de­
termina aplicarea în viaţă a
măsurilor stabilite, cu scopul
de a îndeplini indicii prevăzuţi.
In această direcţie, preocupă­
rile comitetului de partid au
fost multiple. Trebuia să asigu­
răm în primul rînd controlul şi
conducerea competentă a acti­
vităţii economice, să mobilizăm
întreaga masă de muncitori,
tehnicieni şi ingineri la o mun­
că entuziastă, plină de răspun­
dere. In organizaţiile de partid,
comuniştii au stabilit concret
sarcinile ce le revin şi au pornit
la muncă cu toată forţa şl pri­
ceperea lor. Exemplul pe care
îl dădeau la locurile de muncă,
era îpsufletjtor. Mulţi lucrători
fără de partid, le-au urm at pil­
da. Trebuia să facem însă ca
întregul colectiv, îpcepînd cu in­
ginerii si tfirminîpd cu ultimul
om din ecbipă, să simtă răspun­
derea fată de îndeplinirea pla­
nului, să considere ca o primă
datorie a lor realizarea sarcini­
lor de producţie, De aceea, co­
mitetul nostru de partid a avut
in atenţia sa conducerea şi în­
drumarea organizaţiilor de ma­
să In care este cuprins întregul
colectiv. In organizaţia de tine­
ret, de exemplu, activează peste
490 utemişti şi sînt încă mulţi
tineri tn secţie neutemiştl, iar
organizaţia sindicală cuprinde
toţi salariaţii secţiei. Conduce­
rea şi îndrumarea acestor orga­
nizaţii, pentru a-şi orienta acti­
vitatea spre rea’izarea celor mai
importante sarcini ale secţiei,
ne-a preocupat in mare măsură.
De multe ori, activitatea organi­
zaţiei de tineret şi a organizaţiei
sindicale au fost analizate in şe­
dinţele şi plenarele comitetului
nostru, stabilindu-se hotărîri
care au dus la îmbunătăţirea
muncii de educare a tineretu-
Calendarul lucrărilor agricole
r pe luna septembrie '1
In cursul lunii septembrie, şi se transportă bălegarul ne­
< lucrătorii din agricultură vor cesar plantării pomilor.
ţ trebui să-şi concentreze efor-
. turile asupra asigurării fu-
\ rajelor necesare animalelor in
timpul iernii, recoltării la
^ timp şi fără pierderi a cultu- rile destinate înfiinţării de
i rilor de toamnă ajunse la ma- noi plantaţii se continuă des-
> turitate şi pregătirii terenu- fundatul terenului şi aplica­
j lui In condiţii cit mai bune rea ingăşămintelor.
} pentru insămlnţările şi plan­
tările de toamnă.
In cimp
Se va continua recoltarea
porumbului furajer şi a altor
plante sau resturi de plante
(vreji, frunze de la sfecla de
zahăr etc.) pentru a se insi-
lozw,
începe recoltatul florii soa­
relui, a cartofilor de toamnă,
a sfeclei de zahăr şi a porum­
bului timpuriu şi în primul
rină pe terenurile care ur­
mează să fie însămînţate cu
culturi de toamnă.
Se continuă pregătirea te­
renului pentru însămînţările
de toamnă, iar spre mijlocul
lunii se poate începe însă-
¦minţatul la orz, secară şi
griu.
In livadă
Se continuă recoltâiul fruc­
telor de toamnă, punerea şi
revizuirea proptelor la specii­
le şi soiurile cu coacere tîr-
sie iar pe terenurile destinate
înfiinţării de plantaţii noi se
continuă lucrările de piche-
taj şi executatul gropilor. De
asemenea, se confecţionează
tutorii pentru noile plantaţii
lui şi a întregii mase, la mobi­
lizarea lor în întrecerea socia­
listă. De asemenea, cele 5 orga­
nizaţii U.T.M. pe schimburi, au
analizat temeinic activitatea ti­
neretului în diferite probleme.
analizat felul cum respectă ti­ sarcina să răspundă de îndepli­
neretul disciplina de producţie,
iar organizaţia U.T.M. a cărei
secretar este tov. Vasile Erdos,
a analizat activitatea tineretu­
lui pentru reducerea procentu­
lui de rebut.
Conducerea de către partid a
organizaţiei U.T.M., se exercită
şi prin membri de partid care
au fost aleşi ca secretari sau
membri în comitetul U.T.M. şi
în organizaţiile pe schimburi.
Organizaţia U.T.M. a reuşit să
se ocupe de cele mai importan­
te probleme care-i stăteau în
faţă. Contribuţia tineretului la
îndeplinirea sarcinilor de plan
a fost în acest an mult mai rod­
nică decît în anii trecuţi. Mulţi
tineri cuptorari, laminatori, lă­
cătuşi, manevranţi, din secţia
noastră, sînt fruntaşi în pro­
ducţie, muncitori de nădejde.
Pentru rezultatele obţinute în
educarea şi mobilizarea tinere­
tului la îndeplinirea sarcinilor
de producţie, organizaţia U.T.M.
de la laminorul nostru a primit
de curînd drapelul de organiza­
ţie fruntaşă pe combinat. Ea se
mîndreşte de asemenea şi cu
drapelul de „Post U.T.M. de
control, fruntaş pe combinat".
Ca şi organizaţia U.T.M., or­
ganizaţia sindicală îşi desfăşoa­
ră activitatea sub conducerea
şi Îndrumarea permanentă a or­
ganizaţiei noastre de partid.
Mulţi responsabili de grupe sin­
dicale, sînt membri de partid
şi birourile organizaţiei de bază
din schimburi îi îndrumă asu­
pra nroblemelor ce trebuie dis­
cutate în grupe. Trebuie evi­
denţiat faptul că grupele sindi­
cale au avut un mare rol în în­
tărirea disciplinei muncii şi teh­
nologice.
De exemplu, grupa sindicală
de la linia de laminoare (res­
ponsabil Constantin Cărăuşu),
a pus în discuţia ei şi a luat ati­
tudine faţă de felul de a munci
al prim-îaminatorului Iftodie
Baidan şi al tov. Gh. Paciu şi
Ioan Fota care n-au respectat
procesul tehnologic de laminare
şi măsurile de protecţie a mun­
cii. După această consfătuire,
asemenea lipsuri nu s-au mai
manifestat.
Comitetul de partid s-a îngri­
jit ca toate consfătuirile de pro­
ducţie să fie faine pregătite şi
ele să dezbată problemele cele
mai de seamă de la ordinea zi­
lei. Referatele ce se prezintă la
In vie
Se continuă recoltarea stru­
gurilor de masă şi pe terenu­
In grădină
Recoltarea legumelor se
efectuează cu mai mare spor.
Pe terenurile eliberate înce-
pe însămînţarea verdeţurilor
pentru toamnă (salată, spa­
nac, ridichi, ceapă etc.) şi se
continuă executarea arături­
lor adinei pe măsură ce se
eliberează terenul de culturi.
In vederea confecţionării
răsadniţelor se adună gunoi
de grajd proaspăt şi se păs­
trează uscat în platforme în­
guste. De asemenea, se începe
procurarea pământurilor ne­
cesare.
In gospodărie
Instlozarea plantelor de nu­
treţ se efectuează cu mai ma­
re intensitate. Se condiţionea­
ză şi se tratează seminţele
pentru însămînţările de toam­
nă.
Se pregătesc spaţiile de de­
pozitare pentru porumb, floa-
rea-soarelui, cartofi, sfeclă,
precum şi pentru fructe şi le­
gume şi se revizuiesc şi cu­
răţă cramele şi vasele ne­
cesare procesului de vinifi-
care.
Staţiunea Experimentală
Geoagiu
DRUMTrr, flO C FA lTSm im
aEC'..^GKiíaaSJ?X^L?:jettaZZîÎteVLtT<r>:.L$*Q&«&Ie
aceste consfătuiri sint mai intîi
discutate în comitetul de partid
şi la prezentarea lor participă
totdeauna majoritatea membri­
lor comitetului. Pentru înfăptui­
rea propunerilor valoroase ce
nirea pianului. Periodic, acestea
prezintă în faţa comitetului de
partid rapoarte asupra felului
cuim se aplică măsurile propuse.
Aceasta a făcut ca din cele 38
măsuri prevăzute în plan a se
realiza în acest an, pînă în pre­
zent să fie aplicate 21.
Comitetul sindicatului secţiei
a fost îndrumat să desfăşoare
şi o temeinică muncă culturală
de educare a maselor. In afară
de munca cu cartea s-a căutat
ca brigada artistică de agiţaţie
să desfăşoare o bogată activita­
te în sprijinul producţiei. Bri­
gada a prezentat multe progra­
me prin care a popularizat pe
fruntaşi sau a luat atitudine
împotriva codaşilor şi lipsurilor.
Conducerea şi îndrumarea
competentă a organizaţiilor
U.T.M. şi sindicale, a avut drept
rezultat mobilizarea masei de
muncitori din secţia noastră la
îndeplinirea sarcinilor sporite
ce ne revin. Aceasta, împreună
cu măsurile politice şi organi­
zatorice ce s-au luat pînă în
prezent, au contribuit la obţine­
rea unor succese însemnate în
producţie. Pînă acum, colectivul
laminorului nostru a produs
peste sarcinile de plan la zi
20.036 tone laminate şi a reali­
zat o economie la preţul de cost
în valoare de peste 3.000.000 lei.
Numai nrin laminarea la tole­
ranţe negative s-a făcut o econo­
mie, p i n l a 1 august, de 1.018
tone metal. Totodată, atenţia
colectivului fiind îndrentată şi
snre îmbunătăţirea calităţii la­
minatelor, s-a reuşit să se re­
ducă rebutul cu anroane 3 la
sută fată de cifra admisă.
Realizările de pînă acum, en­
tuziasmul cu care munceşte co­
lectivul, prezintă o garanţie si­
g u ră că sarcinile sporite ale
acestui an vor fi îndeplinite şi
depăşite. In anul care vine, sec­
ţia laminorul de 650 mm. va
avea de îndeplinit sarcini cu
mult mai mari. De aceea, comi­
tetul de partid va milita pentru
continua întărire a rolului său
de conducător şi va desfăşura
o temeinică muncă politică de
masă în vederea cunoaşterii ci­
frelor de plan de către fiecare
muncitor, pentru mobilizarea co­
lectivului la îndeplinirea lor. Zi­
lele trecute, de exemplu, într-o
şedinţă de comitet de partid la
care au fost invitaţi toţi secre­
tarii organizaţiilor de bază
P.M.R., ai organizaţiilor U.T.M. dor Popa din Lunca Cernii.
şl responsabilii de grupe sin­ Victor Biro din Demsuş şi
dicale, precum şi conduce­ mulţi alţii, au organizat con­
rea secţiei, s-a discutat despre sfătuiri ou părinţii elevilor, co-
sarcinile de plan pe anul 1963. municîndu-le data Începerii În­
In curînd va începe dezbaterea scrierilor şi a cursurilor, le-
cifrelor de plan cu întreaga au vorbit despre importanţa ge­
masă şi hotărîrea noastră este neralizării invăţămintului de 8
de a desfăşura o asemenea mun­ ani, despre avantajele create de
că incit chiar din lunile noiem­ partid şi guvern prin acorda­
brie, decembrie a.c., să putem rea gratuită a manualelor şco­
lucra cu indicii de utilizare pre­ lare pentru elevii din clasele I-
văzuţi pentru 1963. Pentru a- Vii etc.
ceasta vom acorda şi în viitor Legătura şcolii cu familia a
atenţie deosebită conducerii şi
îndrumării activităţii organiza­
ţiilor de masă.
ION DĂRAMUŞ
locţiitor al secretarului
comitetului de partid de la î nia şcolii din Ostrov colectivis­
laminorul de 650 mm. — G.S.H- tele Victoria Iosivoni, Iluţa Mi-
ţte n tr a ia fU (.a e ife a
e e f i i n ţ e i o fi ţ t o ţ t u l a ţ i e i
Prin specificul activităţii sale,
cooperativa meşteşugărească
„Solidaritatea“ din Deva execu­
tă pentru populaţie numeroase
prestaţii de serviciu. Numărul
ramurilor de activitate este des­
tul de mare. Din cele 35 de sec­
ţii ale cooperativei, un număr
de 26 se găsesc în Deva. In ma­
rea lor majoritate meşteşugarii
acestor secţii se străduiesc şi
reuşesc să obţină în munca lor
de fiecare zi succese de seamă
pe linia bunei serviri a popu­
laţiei. Organlzîndu-şi bine mun­
ca, tratînd cu atenţie şi respect
clientela, o serie de lucrători ca
Varga Francisc de la frizeria
nr. 2, echipa condusă de Csikoş
Carol de la frizeria model, Mar­
gareta Varga şi Aneta Tordache
de la croitoria nr. 1 femei, Iu-
liu Lăzăruţ, losif Vitaliş de la
croitoria nr. 1 bărbaţi, lucrăto­
rii secţiei de t.inichigerie, fac
cinste cooperativei, contribuind
din nlin la buna servire a popu­
laţiei.
Ca urmare a muncii susţinute
dusă de întregul colectiv, pro­
ducţia globală în luna iulie a
fost Îndeplinită In proporţie de
Zi şi tm p te funicularu) de Ja Teliac transportă minereu! de fier pentru
furnalele Hunedoarei, Şi de fiecare dată cantitatea şi calitatea minereului tran­ Lucruri bune s-ar putea spune şi
sportat este tot mai mare. niai bună — rodul muncii minerilor.
Pregătiri intense in raionul Hale]
Zilele vacanţei se apropie de
sfîrşit şi fiecare filă ruptă din
calendar înseamnă un nou pas
făcut spre data cind sălile cla­
selor vor cunoaşte iarăşi entu­
ziastul freamăt al activităţii
şcolare.
Ca pe întreg cuprinsul regiu­
nii noastre, la cele 103 şcoli din
raionul Haţeg pregătirile pen­
tru deschiderea anului şcolar
sînt pe terminate. In vreme ca
elevii şi pionierii îşi pun la in-
demînă ghiozdanele ori mai trec
odată cu privirile peste caietele
cu notiţele din anul trecut, pă­
rinţii şi învăţătorii se pregă­
tesc să le asigure condiţii op­
time încă din prima zi de şcoa­
lă.
Pentru pregătirea noului an
şcolar legătura dintre şeoaflă
şi familie n-a fost întreruptă
nici în vacanţă. învăţătorii şi
profesorii au poposit deseori
la un schimb de păreri ou pă­
rinţii copiilor. învăţătorii Solo-
mon Pooanschi de la Şcoala de
8 ani din Sălaşul Superior. Tu-
fost folositoare şi în ceea ce
priveşte mobilizarea părinţilor
la rezolvarea unor probleme
gospodăreşti. Astfel, la curăţe-
105 la sută, valoarea producţiei
rezultată din prestările de ser­
viciu pentru populaţie crescînd
cu 2 la sută faţă de sarcina pla­
nificată, iar în primele 7 luni
ale anului s-au înregistrat be­
neficii în valoare de 240,000 lei,
precum şi economii de 30.000 lei.
Pentru a satisface cit mai com­
plet exigenţele populaţiei, con­
ducerea cooperativei a luat mă.
suri pentru deschiderea a încă
4 secţii noi. Astfel, la Dobra s-a
deschis o nouă secţie de blănă
rie, iar în Deva o secţie de mă-
fcuit sticlă, un atelier foto-culori să respecte cu stricteţe progra­
şi altul de reparat stilouri şi
ochelari.
Pentru a cunoaşte mai multe
aspecte despre felul cum unită­
ţile cooperativei meşteşugăreşti
„Solidaritatea“ contribuie la
buna servire a populaţiei, am
întreprins un raid în aceste
unităţi.
Cu afenţie îafă de dienfi
La croitoria nr. 2 de femei
eşti întimpinat cu multă solici­
tudine. Responsabila unităţii,
huţoni, Săltiţa Moisescu şi al­
tele au lucrat cu multă tra ­
gere de inimă, iar tîmplarii Si-
mion Corul, Traían Vida şi A-
dam Cristian împreună ou alţi
oameni din comitetul de pă­
rinţi al şcolii de 8 ani din Sar-
misegetuza au lucrat la împrej­
muitul curţii, au confecţionat
etajere pentru glastrele cu flori
de pe coridor, stative pentru
hărţile claselor etc.
Şi comitetele de părinţi, fon­
ia Satîmpmarea
noului an şcolar
preună cu comisiile de femei din
Clopotiva, Bretea Strei, Livadia
şi din alte sate, au dat un pre­
ţios sprijin la pregătirea şco­
lilor în vederea noului an şco­
lar.
La 15 septembrie, pe porţile
celor 103 şcoli de 4, 8 şi 11 ani
dip raionul Haţeg vor păşi 5.969
de elevi Faţă. de anul trecut
numărul elevilor şi al unităţi­
lor şcolare din raionul Haţeg a
crescut. In satele Ponor şi Sil-
vaşul Inferior se vor deschide
şcoli de 8 ani, aici fiind crea­
te toate condiţiile pentru buna
desfăşurare a procesului de în-
văţămint. Ou aceste unităţi, nu­
mărul şcolilor de 8 ani pe ra­
ion a ajuns la 22.
In satele Ohaba de sub Pia­
tră, Luncani Vale, Ohaba Po­
nor, Nucşoara, copiii vor învăţa
In şcoli şi clase n o i; la Hăţăgel
s-a terminat de curînd noua
sală de clasă a şcolii, iar la
Uric şi Mălăieşti se fac ulti­
mele lucrări pentru terminarea
împreună cu colectivul de lu­
crătoare de aici se străduiesc
să-şi servească clientele în cele
mai bune condiţii. La alegerea
celor mai frumoase modele, pă­
rerea şefelor de tură este de
multe ori bine venită. Ele sfă-
tulesc şi ajută clientele in ale­
gerea modelelor, execută măsu­
rile necesare şi fixează data
probelor şi termenul cînd lu­
crarea va fi gata. Pentru a nu
da naştere la nemulţumiri, lu­
crătoarele de aici se străduiesc
mul probelor la lucrările co­
mandate. Confecţiile executate
aici sînt terminate într-un timp
relativ scurt, iar calitatea lor
este biină. Prin străduinţa între,
gului colectiv şi îndeosebi a lu­
crătoarelor Livia Nagy, Ana
Samson, Maria Bota, planul in
luna iulie a fost îndeplinit
in proporţie de 127 Ia sută.
Aspecte îmbucurătoare se mai
întâlnesc şi la secţiile tîmplărie,
ceasornicărie, frizerie model, ti-
nichigerie, uncie se observă o
frrg. 8
De la vorbăla faptă
...Spre sfirşitul anului Irccut, despre loar. Ghioancă şi Ioan As- 9
alunei cind toţi oamenii muncii fău, şefi de brigăzi fruntaşe, şi
dezbateau cifrele de plan pentru despre întregul colectiv. Căci aici f
1962, era mare frumntare in sec­ munca plină de clan, răspunderea )
torul III al minei Lupeni. Foarte pentru îndeplinirea sarcinilor, sînt <>
firesc, mai ales dpcil (i/ifi/i sea­ la loc de cinste. Afirmaţia aceasta $
ma de faptul că planul prezenta poate fi sprijinită şi numai de fap­
o serioasă creştere. Şi-apoi seclo tul că în anul în curs toate bri­
rid III Lupeni e cel mai mare din găzile şi-au depăşit planul, că tot
Valea Jiului. cărbunele a fost de cea mai bună
Totuşi, minerii au primit cu op­ calitate, adică n-a avut steril v i­
timism noile sarcini. Optimismul zibil în el. Mai trebuie insă să
lor era !!Pnşjqt de condiţiile tehni­ amintim c(î numărul tonelor de căr­
ce pe care le aveau asigurate, de bune cQCsiţicabil date qmd acesta
încrederea în forţele proprii. peste plan a trecut de 30.000!
La. adunarea organizată la sec­ In ce constă secretul acestor rea­
tor, primul a luat cuvînlul Sabin lizări ? ţ
Ghioancă. Blajin, cu o f igură aproa­ ...Intr-o vreme, la orizontul 430 ^
pe da copil, dădea impresia că se m. se executa o lucrare foarte im-
va intimida¦ Dar , ¦ ....... , «r. ,mn pOVlanlă. De Cl( )
Z a . s~e.ZT'a I N S f M N Ă R I depindea produc- &
ţia viitoare a sec­
ştia bine, dinain- torului¦ Brisada
te, ce vq. spune. Doar nu era numai care muncea aici obţinea rezultate
cuvîntul lui, ci al întregii brigăzi slabe. Atunci s-a aplicat în practică
pe care o conduce. propunerea lui Sabin Ghioancă. Cm
mai buni ingineri şi maiştri din
— Noi ne angajăm... sector, cîfiva mineri fruntaşi, îndru­
Şi, în continuare, a înşirat cite- maţi de biroul organizaţiei de
va cifre, care arătau cu cit va fi partid, s-au dus la locul de mun­
depăşit fiecare indice. Apoi, în pu­ că respectiv pentru a da ajutor.
ţine cuvinte, a făcut o propunere :
— Pentru ca întregul sector să-şi S-an luat numiri eficace. Totuşi ră-
îndeplinească sqrciriilc, eu zic să nu mîncrca în urmă era mare. Mine­
lăsăm nici o brigadă sub plan. Cum rul Nicolae Onişor, membru de
vedem că una şchîoapătă, să-i ve­ partid, a cerut să i se încredin­
nim imediat în ajutor; nu peste ţeze lui conducerea acestei brigăzi,
săptămîni sau luni... cu toate că el avea în primire o
Ortacii săi îl stimează, îl iubesc. brigadă fruntaşă. Fireşte, cererea
i-a fost satisfăcută... După cîteva
Cu toate că-i mai tînăr decît mulţi săptămîni minusul a fost recuperat
dintre ci, e cel mai priceput în ale şi qcum brigada e fruntaşă.
mineritului. Cit despre organizarea Desigur, acest fel de a munci
muncii în subteran, e proverbial. explică în mare măsură succese­
El susţine în orice ocazie că fiecare le obţinute de colectivul sectorului.
minut face cîţ o tonă de cărbune ¦' Dar mai e ceva. Biroul organiza­
ţiei de partid a observat că unii
oameni neglijau selecţionarea ste­
rilului în abataje şi pe căile de
transport. Atunci s-a liial o măsură
potrivit căreia fiecare craţerist sau
lucrător de la culbutoare are obli­
gaţia de a opri fluxul de tran­
sport atunci cînd observă steril vi­
sălilor de clasă ale noilor şcoli zibil în cărbune...
...In întrecerea socialistă sectorul
ridicate pT ln contribuţia volun­
tară a cetăţenilor. III Lupeni a cucerit titlul de frun­
taş pe bazinul carbonifer al Văii
Gospodarii satelor s-au preo­ Jiului. Zilele trecute colectivul sec­
cupat Îndeaproape de repararea, torului a raportat îndeplinirea an­
g^aajmame nenUtuUluni aannuuaall ddee pPrroodduuccţţiiee.
curăţirea, spoirea si zugrăvirea
la timp a localurilor şcolilor, i
in acest sens pot fi am in titei Cuvmiul m m enhr a devemt faptă.
sfaturile populare ale comune- \ N, ANDRONACHE
lor Rcşorod, Sîntămăria, To-
teşti, Baru Mare, Bretea Rornî-
nă şi Lunca Cernii care au con­ Soiurile de grîu
tractat din timp aceste lucrări
şl le-au terminat cei dinţii pe !e mar®
raion. garage a
Ca urmare a aplicării Hotă-
rîril C.C. al P.M.R. şl a Con­
siliului de Miniştri cu privire (Urmare din pag, l-a)
la dezvoltarea şi îmbunătăţirea
învăţămîntului agricol, la cen­ O atenţie deosebită trebuie dată şi
trul din Geoagiu au fost pre­ stării sanitare a seminţelor, ştiind ca
gătite 20 cadre din raion, ce multe boli se transmit la plantă prin
vor preda la catedră noul obiect: sămînţă (Ia grîu mălura şi tăciunele,
„Agricultura“. Printre acestea iar dintre dăuntorii animali viermele
se numără învăţători şi profe­ griului). De aceea, gospodăriile trebuie
sori cu bogată experienţă cum să se aprovizioneze cu substanţe im
sînt Ioan Braga din Ponor, Ana secto-fungicide necesare efectuării tra­
Popescu din Lunca Cernii, Ioan tamentelor.
Rădoni din Demsuş, Eufrosina
Zidăroiu din Clopotiva, Ştefa­ Un dăunător care se extinde tot mai
nă» Martinescu din Berthelot mult în culturile de grîu este viermeie
şi alţii. griului cunoscut în cele mai multe părţi
sub numele de tăciune tare. Plantele
Pentru elevii claselor I-Vn, de griu atacate de acest vierme, care
30.687 manuale şcolare au fost trăieşte în plantă şi nu se vede cu
trimise şcolilor şi se vor dis­ ochiul liber, formează în spic, în loc de
tribui gratuit în prima zi de boabe normale, nişte boabe mărunte,
şcoală. Tot pentru noul an de rotunde, uscate şi tari, uneori aproape
învăţămîn-t s-au repartizat de­ goale, de culoare brun închisă, în care
ja, şcolilor 1.433 tone lemne de se adăpostesc aceşti viermi şi care
foc. De asemenea, majoritatea ajung din nou în pămînt, odată cu să-
internatelor sînt aprovizionate mînţa dacă aceasta nu este bine con­
ou toate cele necesare. diţionată.
Toate acestea arată că noul Intrucît aceste boabe (false) sînt
an de învăţămînt se va des­ mai uşoare, ele pot fi separate la se­
chide in raionul Haţeg în con­ lector sau prin scufundarea seminţei în
diţii optime, ceea ce va asigura vase cu apă puţin sărată.
o bună desfăşurare a cursurilor
încă din prima zi de şcoală. Experienţa a dovedit colectiviştilor
din regiunea noastră că folosind să­
PETRE FĂRCAŞIU mînţă din soiuri valoroase, realizează
producţii mari de grîu. Esie deci nece­
sar ca în acest an să folosească nu­
mai astfel de sămînţă — cale sigură
pentru obţinerea unor recolte şi mai
sporite.
preocupare atentă faţă de cerin­ lierului fotografic, Emil Cibian,
ţele populaţiei. să-şi „reamintească“ că este
necesar să se întocmească o
Lipsuri ce irebuie evidenţă strictă a lucrărilor exe­
cutate în atelier.
rem ediate
*
La croitoria nr. 3 bărbătească
din strada 23 August, treburile Dacă în ce priveşte rezultatele
nu merg aşa cum trebuie. Aici în producţie se pot spune lu­
calitatea unor lucrări executate cruri Îmb'p/wrcStoare, nu în ace­
lasă de dorit. Aceasta se obser­ eaşi măsură se poate vorbi şi
vă îndeosebi Ia pantalonii e- despre munca educativă dusă de
xecutaţi aloi. Uneori sînt către conducerea cooperativei
confecţionaţi prea largi, al­ cu Iucrăto'r,)t. Se mai manifestă
teori prea strimţi şi este firesc încă o serie de abateri, de ieşiri
ca nemulţumirile clienţilor să necorespunzătoare din partea
crească. Responsabilul unităţii, unor lucrători. In acest sens un
Sabin Blaj nu urmăreşte cu exemplu este manichiurista Lu-
atenţie calitatea execuţiilor. Dar creţia Diaconu care nu are faţă
treburile nu merg bine aici şi de toate clientele o atitudine
din cauza slabei discipline în justă, atentă. Nu odată s-a in­
muncă, a prezenţei neregulate timul st ca unele cliente favo­
la serviciu a lucrătorilor. In rite să fie servite peste rînd,
acest sens un „exemplu“ este creînd multe neplăceri celor
chiar Sabin Blaj, responsabilul care işi aşteptau rîndul. In ceea
acestei unităţi. Ca urmare a ce priveşte servirea la domici­
acestor lucruri, secţia, în luna liu a populaţiei, conducerea coo­
iulie, şi-a îndeplinit planul doar perativei nu a făcut încă nimic.
în proporţie de 89 la sută. Este necesară formarea unor
-Şi Ia secţia foto se întîlnesc echipe care să se ocupe de re­
o serie de practici nesănătoase. zolvarea unor comenzi ale cli­
Unele lucrări considerate mă­ enţilor chiar la domiciliu.
runte sînt pur şi simplu „uita­
te" de a fi trecute în registrele Ţinînd seama de faptul că ce­
de evidenţă (e vorba de develo­ rinţele oamenilor muncii sînt
în continuă creştere, conduce­
pări de filme şi de unele co­
menzi primite din partea foto­ rea cooperativei şi toţi lucrăto­
grafilor amatori). A fost nece­ rii vor trebui să se mobilizeze
sară intervenţia conducerii coo­ activ pentru o cit mai bună de­
perativei ca responsabilul ate-
servire.
A. OARGĂ