Page 70 - 1962-09

HWH. 8
Locuinţe din mase
plastice
Timp de milenii, oamenii ?l-au con-
slm it locuinţe din imateriale „create"
de natura în să şi: din lemn, piatră, ar­
gilă. El au învăţat să folosească în
mod raţional proprietăţile acestor ma­
teriale. Locuinţele au devenit tot mai
confortabile, mai rezistenţe şl mai fru­
moase. Tehnica de astăzi permite ca
o clădire m are din cărăm idă şl beton-
arm at, cu mai multe apartam ente, să
ţie construită îutr-o lună de zile.
In prezent, chimia care se dezvoltă
vertiginos, ne oferă un minunat m a­
terial artificial — masele plastice. M a­
sele plastice şi-au găsit deja o largă
aplicare in gospodărie şi în industrie.
O are n-ar putea ele fi tolosite şi în
construcţia de locuinţe ? La această
întrebare încearcă să răspundă arhi­
tecţii.
Colaboratorii Institutului de proiec­
tări din Moscova au elaborat proiectul
unei case experimentale din mase plas­
tice. Ba se construieşte în strada Şe-
peliughiri din M oscova. Aici totul, în
aia ra construcţiilor portante, va fi con­
fecţionat din m ase plastice. Aceasta se
referă atît la finisarea exterioară cit
şi la cea interioară. F oarte interesante
sînt ferestrele acestei case. Ele seam ă­
nă cu nişte pachete din stic lă : rame
metalice cu două geamuri fără aer în ­
tre ele.
Uşile casei sînt confecţionate din
Racheta împrăştie
norii
A n u l treo u it, în m ijlo c u l u n e i
p o d g o rii d in G ru z ia a fo s t a m e ­
n a ja tă o p la tfo r m ă de la n s a re .
D u p ă cg a u p r e g ă tit to a te cele
necesare, o a m e n ii s-a u d a t la o
p a rte . P e s te câteva m in u te c o r­
p u l a s c u ţit a l u n e i ra c h e te s-a
r id ic a t în în ă lţim i, s tă p u h 'g in id
n o r ii în tu n e c o s !. O e x p lo z ie p u ­
te rn ic ă — şl c e ru l a în c e p u t
tr e p ta t să se în s en in eze. A şa a
fo s t p re v e n ită că d ere a g rin d in ,ii pe
o s u p ra fa ţă de p este 30 h a . de
vie. C u a ju to r u l ra c h e te i, în n o ri
a fost' îm p ră ş tia tă o s u b s ta n ţă
c h im ic ă s p e c ia lă care a Îm p ie ­
d ic a t p re c ip ita ţiile de g rin d in ă ,
fo a rte v ă tă m ă to a re p e n tru v iţa
de vie.
S P E O L O G I I „99 P E T E R E N €€
C o n ţin u îin id tr a d iţia g lo r io a ­
s ă p e c a re s p e o lo g ia ro m â n e a s ­
că a m o ş te n it-o de la m a re le
n o s tru s a v a n t E m il E a c o v iţă ,
n u m e ro ş i o a m e n i de ş tiin ţă d in
B u c u re ş ti, C lu j, T g . M u re ş e tc .,
îş i în c h in ă e fo rtu rile c e rc e tă rii
s is te m a tic e a d o m e n iu lu i su b ­
te ra n a l ţă r ii. P ă ră s in d lu m e a
e x te r io a r ă , e i c o b o a ră în a,d in - • d in tr-o d a tă g u ra p e ş te rii ca o
c u rile m u n ţilo r şi d e a lu rilo r,
u n d e d o m n eşte o ră c o a re u m e ­
dă, fiin d s iliţi adesea să s tră ­
b a tă la c u ri a d in e i sau să p ra c ­
tic e u n a d e v ă ra t a lp in is m su b ­
te ra n . In u ltim ii a n i, c o le c tiv e ­
le In s t it u t u lu i d e s p e o lo g ie
„ E m il R a c o v iţă “ d in B u c u re ş ti
au c e rc e ta t p e s te 300 de p e ş te ri,
fâ o în d a m p le s tu d ii b io lo g ic e ,
p a le o n to lo g ic e şi a rh e o lo g ic e şi
s trin g in d u n b o g a t m a te ria l
ş tiin ţific . P e n tru p rim a o a ră în d in in te rio ru l p e ş te rii. T e m p e ­
ţa ră , u n c o le c tiv de s p e o lo g i al r a tu r a a e ru lu i este de 7 g ra d e ,
filia le i d in C lu j a In s titu tu lu i ia r a a p e i de 6 g ra d e . B a rc a d e
„ E m il R a c o v iţă “ a co b o rât la o c a u c iu c este a d u s ă cu d e s tu lă
a d în c im e de 320 m . sub s u p ra ­ g re u ta te de d o i o a m e n i d in sat.
fa ţa p ă m â n tu lu i în p e ş te ra d e la în a in te de tra v e rs a re a la c u lu i
Iz v o ru l T ă u ş o a re i d in M u n ţii am a d u n a t fa u n ă d e p e p e re ţii
E o d n e i. T o t s p e o lo g ii c lu je n i a u p e ş te rii, a lc ă tu ită d in c o le m b o le ,
e x p l o r a t ş i P e ş t e r a V â n t u lu i d in p ă i a n j e n i şi d ip t e r e . P e suta p ie ­
re g iu n e a C r iş a n a , s tră b ă tîm d -o tre a m cu les m iria p o d e , is o p o d e ,
pe o lu n g im e d e 4 k m . In u lt i­ c o le o c te re şi a c a rie n i. E c h ip a de
m ii a n i s p e o lo g ii au c e rc e ta t in ­ e x p lo ra re este a lc ă tu ită d in co ­
te n s p e ş te rile d in m u n ţii A p u ­
sen i, H u n e d o a ra , B ra ş o v , C r i­
şan a, D o b rc g e a etc.
U n a d in cele m a i d ific ile e x ­ g ie . L a c u l e tr e c u t r e la tiv u ş o r,
p lo ră ri — n e s p u n e a p ro f. d r. d a r la c a p ă t, d o u ă b lo c u ri de
M a rg a re ta D u m itre s c u , ş e fă de s tîn c ă ne o b lig ă să tra g e m b a r­
s e cţie la In s titu tu l de s p e o lo g ie ca şl ru c s a c ii cu fu n iile , p e d e a ­
„ E m il R a c o v iţă “ — a fo s t aceea s u p ra lo r. U rin e a z ă 150 m e tri
de la p e ş te ra Ş u ra M a r e (s a tu l cu c u rs v ije lio s , cu c a s c a d e şi
material plastic transparent Aceasta
măreşte luminozitatea generală a lo­
cuinţei. Totul din casă — băi şi chiu­
vete, pervazuri şi balustradele scărilor,
ţevi de apă rece şi caldă, pardoseli,
totul va fi confecţionat din cele m ai di­
ferite m ateriale sintetice.
Institutul de cercetări ştiinţifice în
domeniul m aselor plastice va efectua
aici cercetări m ultilaterale şi va sta­
bili durabilitatea noilor m ateriale fo­
losite în construcţii de locuinţe. Ase­
m enea cercetări pot fi efectuate num ai
pe un obiectiv real.
Arhitecţii din M oscova elaborează In
prezent proiectul unei 'clădiri cu cinci
etaje şi 90 de apartam ente care va fi
construită în cartierul Izmailovo. In
construcţia acesteia vor fi folosite uti­
lajul şi m aterialul plastic realizate de
industria sovietică.
M aşini e le c tro n ic o
cu o fo a rte m a re c a p a c ita te
de m em orare
O a m e n ii de ş tiin ţă s o v ie tic i
creează m a ş in i ele c tro n ic e de in ­
fo rm a ţie cu o fo a rte m a re c a p a c i­
ta te de m e m o ra re . E le vo r fa c e
p o s ib ilă a u to m a tiz a re a o p e ra ţi­
u n ilo r de p re lu c ra re a re z u lta ­
te lo r c e rc e tă rilo r ş tiin ţific e ,
de a d u n a re şi a n a liz ă a d a te ­
lo r s ta tis tic e , p re c u m şi de o b ­
ţin e re a in fo rm a ţie i n ecesare în ­
tr -o p ro b le m ă d a tă .
L a In s titu tu l U n io n a l de in ­
fo rm a ţie te h n iic o -ş tiin ţific ă se
c o n s tru ie ş te o m a ş in ă e le c tro n i­
că de in fo rm a ţie c h im ic ă . C ă u ­
ta re a şi „ c itire a “ m a te ria lu lu i
n e c e s a r, In tro d u s în m ia ş in ă , se
vo r fa c e in tr -u n m o d s im ila r
cu fu n c ţio n a re a m e m o rie i o m u ­
lu i : pe baza le g ă tu rii s e m a n ti­
ce în tr e d ife rite n o ţiu n i şi c u ­
C e l m a i ie ftin g fîti d in fu m z
S o v h o zu l „ G ig a n t“ d in re g iu ­
n e a R o s to v (R .S .F .S .R .), se b u c u ­
ră de o fa im ă m o n d ia lă în ceea
ce p riv e ş te p ro d u c ţia de g n u
cu c h e ltu ie li m in im e de m u n că.
2n ra p o rtu l său la C ong resu l
a l X X II- le a , N . S. H ru ş c io v a
d a t o în a ltă a p re c ie re re a liz ă r i­
lo r acestu i so vhoz. în c ă pe
a tu n c i so vh o zu l c h e ltu ia p e n tru
p ro d u c ţia u n u i c h in ta l de g rîu
n u m a i 38 de m in u te , ceea ce
e ra de p este tre i o ri m a i p u ţin
d e c ît tim p u l m e d iu a l c e lo rla l­
te s o v h o z u ri d in U .R .S .S . G a u r ­
m a re , so vh o zu l „ G ig a n t“ re a li­
zase cel m a i scăzut p re ţ de cost
al u n u i c h in ta l de g rîu — o ru -
Copiii învaţă regulile circulaţiei...
In tr -u n u ,I d in cele m a i m a ri c a rtie re m u n c ito re ş ti a le B u ­
d a p es te i a în c e p u t c o n s tru ire a u n u i p a rc în caTe e le v ii c a p ita ­
le i şi c o p iii îş i vo r în s u ş i le g ile c irc u la ţie i. J u c în id u -s e în a -
cest p a rc , cu o s u p r a fa ţă d e p e s te 1,5 h e c ta re , c o p iii v o r În v ă ­
ţa re g u lile de c irc u la ţie p e n tru p ie to n i şi a u to . P e n tru re a liz a ­
r e a a c e s te i e x c e le n t e i n i ţ i a t i v e s t a t u l a ’ a c o r d a t s u m a d e 1,5
m ilio a n e fo rin ţi.
O h ab a , ra io n u l H a ţe g , re g iu n e a
H u n e d o a ra ). D a r ia tă ce se a flă
In c a rn e tu l d e lu c ru a l sp eo lo -
g u lu i M a rg a re ta D u m itre s c u .
„E o d im in e a ţă frig u ro a s ă . L a
o c o titu ră a d e file u lu i O h a b e i,
la a p ro x im a tiv 1 k ilo m e tru de
u ltim e le case a le s a tu lu i, a p a re
d e s p ic ă tu ră u ria ş ă în stîn că .
în ă lţim e a e i tre c e de 40 m . D r u ­
m u l p r in a p ă d e v in e d in ce în
ce m a i g reu , b o lo v a n ii fiin d aco ­
p e riţi cu o b io d e rm ă v e g e ta lă
alu n e c o a s ă . D u p ă e s c a la d a re a
m a i m u lto r b lo c u ri m a ri, a ju n ­
gem sub b o lta p e ş te rii. A ic i a p a
este lin iş tită fo rm în d u n la c pe
c a r e n u -1 p u t e m t r e c e f ă r ă b a r ­
că. Se s im te u n c u re n t ce vin e
le g ii m e i J a n a T a n a s a c h i şi
T ra ia n O rg h id a n , d ire c to ru l a d ­
ju n c t a l In s titu tu lu i de s p e o lo ­
BBBBSEBsmae
¦m i
v in te . D a c ă , d e p ild ă , se in t r o ­
duce n o ţiu n e a de „ tu rb in ă " , m a ­
şin a v a s e le c ţio n a în tre a g a in ­
fo rm a ţie le g a tă de ac ea stă n o ­
ţiu n e . A d ă u g in d la n o ţiu n e a re s ­
p e c tiv ă c u v in te le : „d e a b u r cu
o p u te r e d e 200.000 k W “ , in f o r ­
m a ţia va d e v e n i m a i p re c is ă şi
m a i co n cretă.
O asem en ea m a ş in ă de in fo r ­
m a ţie p o a te ră s p u n d e ou o v i­
te z ă u ria ş ă la cele m a i d ife r ite
şi c o m p le x e în tre b ă ri. D e p ild ă ,
ea p o a te a ră ta im e d ia t care d ir
a lia je le m e ta le lo r au re z is te n ţa
e le c tric ă c e ru tă , d u ra b ilita te a şi
s ta b ilita te a te rm ic ă n ecesară, în
ce c a z u ri şi d in c a re c a u z ă se
p ro d u c e d e g ra d a re a p o d u rilo r
d in b e to n -'a rm a t, ce in flu e n ţă au
a n u m ite c o m b in a ţii c h im ic e a -
s u p ra o rg a n is m e lo r v ii etc.
b lă şi 53 de c o p e ic i, în tim p ce
p re ţu l de cost a l c e lo rla lte gos­
p o d ă rii a g ric o le re p re z e n ta în
m e d ie 4 ru b le şi 10 co p e ic i.
A cesta e ra u n re c o rd n u n u ­
m a i u n io n a l, ci şi m o n d ia l. P în ă
a tu n c i, el a fo s t d e ţin u t de fe r­
m ie ri a m e ric a n i, c a re se lă u d a u
c ă o b ţin u n c h in ta l de g rîu în
57 de m in u te .
D a r, d e p ă ş in d u -i p e a m e ri­
c a n i, c o le c tiv u l s o v h o z u lu i „ G i­
g a n t“ a m e rs m a i d e p arte. A n u l
acesta so vh o zu l a c h e ltu it n u ­
m a i 25 de m in u te p e n tru p ro ­
d u c ţia u n u i c h in ta ,! d e g rîu , re -
d u c în d p re ţu l de co st la o r u ­
b lă şi 22 c o p e ic i.
b lo c u ri alu n e c o a s e . V a c a rm u l
a s u rz ito r a l a p e i este a m p lifi­
c a t de în ă lţim e a b o lţii. G a le ­
r ia eo te şte s p re d re a p ta şi lu ­
m in a z ile i ne p ă ră se şte. în a in ­
tă m pe cu rs u l s u b teran şi a ju n ­
gem pe m a lu l p rim e i do rn e. N e
in s ta lă m b a g a je le în b a rc ă şi
p o rn im a lu n e e in d p e s u p ra fa ţa
lin iş tită a a p e i, în c e tiş o r, d e o a ­
rece se lu c re a z ă şi la rid ic a re a
g ra fic ă a p la n u lu i p e ş te rii.
A p ro p iin d u -n e de m a lu l opus,
to t m a i m u lte c o lţu ri de s tîn c ă
a p a r la s u p ra fa ţa a p e i. L e e v i­
tă m d a r, d in n e n o ro c ire , u n c o lţ
a s c u n s su b lu c iu l a p e i sfâşie p e
o lu n g im e de 15 cm . fu n d u l b ă r­
cii. A p a în c e p e să u m p le b a rc a .
D e b a rc ă m , g o lim a p a şi în c e r­
căm să lip im ru p tu ra . D ru m u l
d e v in e d in ce în ce m a i d ific il.
C u to a tă o s te n e a la , v o ia b u n ă
n u ne p ără se şte şi d e o d a tă u i­
tă m to tu l c în d a ju n g e m în fa ţa
u n e i c o n c re ţiu n i p a rie ta le de o
r a r ă fru m u s e ţe ce se o g lin d e ş te
la lu m in a lă m p ilo r n o a s tre în
s u p r a fa ţa lin iş tită a a p e i. în c e ­
p e m să fo to g ra fie m , şi c u le g e m
d ife rite sp ecii d in fa u n a p e ş te ­
rii. In tr e tim p o b s e rv ă m că în ­
s o ţito ru l n o s tru a ţip is e . A b ia
a c u m , v . ă z î n d u -1 p e e l c i t e r a d e de n e n u m ă ra te le c o titu ri ale g a ­
s le it de p u te ri, n e d ă m seam a
că e m ie z u l n o p ţii. A u tre c u t 15
o re de c în d a m in tr a t în p e ş te ­
ră . S in te m o b o s iţi, u zi, În fr ig u ­
ra ţi şi În fo m e ta ţi. O c a fe a fă c u ­
tă in g ra b ă şi o g u s ta re fru g a lă
'sm rm e w s c m u m m v i
aBaanramsgBgaamaasaBsmjagaagmi ^ ^ ^
M otonavele cu aripi subm arine au cucerit demult adm iraţia călătorilor.
Totodată ele au devenit cel mai serios concurent al automobilelor şi trenuri­
lor. In acest an pe fluviul V olga a fost deschisă cea de-a Ul-a linie de
transport de pasageri pe m otonava cu aripi subm arine. Tot în acest an pe
linia Gorki—K azan, a intrat în cursă m otonava „Sputnik“ cu 300 locuri. Ea
parcurge distanţa Gorki—Kazan îu 8 ore, pe cîtă vreme o motonavă obiş­
nuită necesită pentru aceasta 24 ore.
IN F O T O : M otonava cu aripi subm arine „Sputnllt“ înainte de plecare
în cursă.
Interesante cercetări
în dom eniul apiculturii
Ar fi dificil să se efectueze obser­
vaţii asupra albinelor dintr-un sfiiţi care
num ără 60.009—80.000 de insecte, dacă
ele nu ar putea fi vopsite în diicrite
culori. Albinele astfel colorate se pre­
tează m ai bine la experienţe, înlesnesc
studierea calităţilor lor biologice şi me-
lifere. La Institutul de apicultura din
Godoio (R.P. U ngară), s-au obţinui
rezultate im portante în acest domeniu.
Printre altele, a fost pus ta punct un
nou sistem de camere de incubaţie.
Acestea au fost transform ate în depo­
zite de miere, urm ărindu-se în special
stim ularea albinelor la melificare de
Ia o vîrstă foarte fragedă. Pentru con­
trolarea experienţelor, albinelie ieşite
Poate oare o gheată
La această întrebare fiecare va răs­
punde absolut sigur că o gheată nu
poate m erge sin g u ră,' fără picior, că
aşa ceva se întim plă numai în basme.
Şi totuşi, la Institutul industriei de
•pielărie şi încălţăm in te d in 1 K'iev s-a
Cărăm izi dîn reziduuri
La Fabrica de ceramică din Razgcad,
R.P. Bulgaria, deşeurile de cărăm izi şi
ţiglă sînt folosite pentru m ateriale de
construcţie, pe baza unei noi tehnolo­
gii. In ce constă această tehnologie ?
Deşeurile de ceramică sînt sîărim aie
cu ajutorul unor concasoare existente
la fabricile de cărămizi şi ţiglă. La
aceste reziduri se adaugă zgură sau
cenuşă, extrasă din cuptoare, ciment
şi apă. Amestecul este turnat în presa
folosită la construcţii. După vreo zece
zile, cărăm izile obţinute în acest fel
pot fi utilizate în construcţie. Fiecare
din noile cărămizi înlocuieşte opt că­
rămizi obişnuite, realizîndu-se serioase
economii.
ne a ju tă să în fru n tă m so m n u l
ce în c e p e să ne c u p rin d ă .
...în to a rc e re a la lu m in ă este
şi m a i g re a d in c a u za b ă rc ii
care ia m ereu ap ă. U ltim ii 200
de m e tri n u o m a i p u te m tra n s ­
p o rta . R e n u n ţă m d e o ca m d ată
la ea şi p a rc u rg e m d ru m u l p rin
a p a p în ă la g ît. C în d , în s îîr ş it
a ju n g e m , d in no u la g u ra p e ş­
te rii, o b servăm că s -a fă c u t o ra
6 d im in e a ţa . A fa ră n in g e a cu
fu lg i m a ri şi lin iş tiţi“ .
în s e m n ă rile de m a i sus s în t
g ră ito a re p e n tru m u n c a a s id u ă
d a r şi fru m o a s ă a c e lo r c a re c e r­
ce te a ză lu m e a n e c u n o s c u tă a
p e ş te rilo r. D a r e x p lo ra re a p e ş­
te rii Ş u ra M a re , e a b ia la în ­
c e p u t. A n u l a c e s ta , s p e o lo g ii d in
B u c u re ş ti v o r c o n tin u a cerce­
ta re a c u rs u lu i s u b te ra n al O h a ­
b e i. U r m ă r in d p e h a r t ă p ă tr u n ­
d e re a a p e i în m a s iv u l c a lc a re s ,
In p u n c tu l L u n c a P o n o ru lu i, v e ­
d e m c ă e a ie se d in n o u la lu m i­
n ă, p rin g u ra Ş u rei M a ri. D is ­
ta n ţa este de 7 k m ., ia r d e n iv e ­
la re a de 500 m . Ţ in în d seam a
le rie i p rin c ip a le şi de e x is te n ţa
u n o r e ta je m a i v e c h i, p ă ră s ite
de m u lt de rîu l su b teran , peş­
te ra Ş u ra M a re c o n s titu ie un
s is te m s u b te ra n lu n g d e câ ţi­
va km . R e c e n ta e x p lo ra re de la
Ş u ra M a re a a v u t d re p t scop
g ă s ire a u n o r m ijlo a c e c a re să
uşureze s tră b a te re a rîu lu i sub­
te ra n în to a tă lu n g im e a sa.
M u lte p ro b le m e ş tiin ţific e de
a ic i a ş te a p tă În c ă să fie re z o l­
v a te .
AL. N IC H IT A
după Incubaţia artificială au fost vop­
site în diferite culori, ţinîndu-se sea­
m a de data ieşirii lor din incubatoare.
In aploultură este important să se
ştie în ce m ăsură m igraţiunea dăunea­
ză rolurilor şi cum se poate asigura
albinelor condiţii optime de roire în
stupi închişi. Folosirea culorilor a uşu­
rat cunoaşterea precisă a modului de
viaţă a albinelor în em igrare.
Culorile constituie un preţios ajutor
şi în cercetările în domeniul comba­
terii dăunătorilor. 5-a putut aslfel sta­
bili caracterul hem atofag al unui pa­
razit al albinelor, injectindu-se o cu-
Ioare roşie în singele incolor al aces­
tora. Culoarea a fost găsită ulterior
în parazitul respectiv.
să meargă s îiip ră 1
d em o n strat în mod co n v ingător contra-»
riu l: acolo ghetele merg singure. Pro­
barea încălţăm intei se face aici cu aju­
torul aparatelor. Pentru a controla ca­
lităţile şi defectele ei nu mai este ne­
voie ca aceasta să fie purtată de oa­
meni.
Intr-o ladă de dimensiuni nu prea
mari, pe un suport înalt, m erge o ghea­
tă. In ladă e noroi, apă. In momentul
în care apa va intra în gheată, un bec
din cadrul acestei instalaţii va sem na­
liza acest lucru.
Alături se află o altă construcţie nu
mai puţin interesantă. Pârghii lungi
prevăzute cu greutăţi apasă talpa spre
fundul lăzii. G heata se m işcă pe nisi­
pul ud care se rostogoleşte sub e a ;
totodată fundul lăzii se clatină. Acest
aparat determ ină cu precizie durabili­
tatea tălpii.
Un alt aparat stabileşte cît de re­
pede se rupe talpa de la vîrful ghetei,
pantofului. Apucînd cu dinţi ascuţiţi
vîrful pantofului, dispozitivul încearcă
să rupă talpa. In acelaşi timp mano­
metru! arată ce efort trebuie să se de­
pună pentru aceasta.
Acestea sînt num ai trei din nume­
roasele aparate originale de la insti­
tutul din Kiev care reproduc particu­
larităţile mersului oamenilor şi stabi­
lesc rezistenta încălţămintei.
, i— i / — * / — a )— . copii gemem
I I v a n k a G o t c e v a ( B u l g a r i a ) , î n v î r s t ă d e HO a e a m , a a a u s •,
l p e lu m e 4 c o p ii g e m e n i: P a v ii n e a (2,200 leg.), Ţ v e ta n (1,800 k g .), I
\ R u m ia n a (1,800 k g .) şi Z d r a v k o (1,500 k g .). în c ă în a in te d e '
l n a ştere, m ed icii sp ita lu lu i au c o n sta ta t cu a ju to ru l razelor ;
[ X , că iva n ka va n a şte p a tru copii. P entru o m ai m are sig u ra n - ţ
( fă a n a şte rii s-a re c u rs la c e za ria n ă , care a r e u ş it p e rfe c t. D a-
l to rită grijii a ten te a p e rso n a lu lu i m edical, a tît m a m a cît si cei \
(. p a t r u c o p i i s e s i m t b in e . C o n s i l i u l m u n i c i p a l a l o r a ş u l u i R u s s e j ductive. Noua varietate se caracterizea­
«r.ct a c o r d a t f a m i l i e i G o t c e v u n i m p o r t a n t , p r e m i u i n b a n i. p r e c u m 1
\ Şi u n a p a r ta m e n t m o b ila t şi a m e n a ja t de c ă tre u z in a „ G tieo rg lie
D im itrov“ .
[ Naşterile^ d e a c e st fe l s în t fo a rte rare. In B u lg a ria , în c u rs '
[ de 44 de a n i (1894-1938) a u fo s t d o a r 17 c a zu ri c în d s-a u n ă s c u t j
f. P a t r u g e m e n i . A n u l t r e c u t , o a l t ă c e t ă ţ e a n c ă d i n B u lg a r ia — )
(. B a r ia M u m m i o v a — a n ă s c u t d e a s e m e n e a p a t r u c o p i i g e m e n i 1
l — u n b ă ia t şt trei fe tiţe . Cu to ţii se s im t bine.
l IN F O TO : iv a n k a G o tc e v a şi cei p a tr u co p ii ai săi.
* *— / >— / v__/ w / i
Nr. ?409
»«»* Î5555E553
Mine de acum 6.000 de
C u p r ile ju l să.p 5tU T iilor c a ­
re s -a u e fe c tu a t la c o n s tru i­
re a c e n tra le i e le c tric e de la
T u ş im in , (R . S. C e h o s lo v a c ă ),
a ic i a u fo s t d e s c o p e rite o l-
te v a m in e o are d a te a ză de
6.000 d e a n i.
A ceste m in e , c o n s tru ite în
p rim a p e rio a d ă a e p o c ii de
p ia tr ă , s în t cele m a i ve ch i
dLn C e h o s lo v a c ia şi u n e le
•d in c e le m a i v e c h i d în lu m e
<> I n c e p r i v e ş t e e x t r a c ţ i a d e
ţ crem ene.
Rachetă
R a c h e te le fo lo s ite a s tă z i s în t
d e n u m ite c h im ic e . P o s ib ilită ţile
lo r s în t lim ita te de n a tu ra c a r­
b u ra n tu lu i şi a c o m p u ş ilo r r e ­
z u lta ţi d in re a c ţii. E n e rg ia d e­
g a ja tă p rin a rd e re p e rm ite să se
re a liz e z e o v ite ză de sc u rg ere în
e je c to ru l ra c h e te i de cel m u lt
3,5 — 4 k m ./s . D e a c e e a ra c h e ­
te le c h im ic e co n su m ă o m a re
c a n tita te de c o m b u s tib il.
O a m e n ii de ş tiin ţă c a u tă şl
găsesc căi p rin c ip ia l n o i. P r in ­
tre ac es tea se re m a rc ă în p r im u l
rin d m o to a re le -ra c h e tă e le c tri­
ce. U n e le tip u r i de asem en ea
ra c h e te p e rm it, p o triv it c a lc u ­
le lo r, să se re a liz e z e o v ite z ă a
je t u lu i r e a c t iv în e je e t o r d e 100
de o ri m a i m a re d e c ît la ra c h e te le
c h im ic e . R e z e rv a de c o m b u s tib il
n e c e s a ră p e n tru a tin g e re a o b ie c ­
tiv u lu i se re d u c e d e m a i m u lte
o ri.
D a r, o ra c h e tă p re v ă z u tă c h ia r
şi cu cel m a i p e rfe c ţio n a t m o-
to r-ra e h e tă e le c tric n u se va
p u t e a d e s p r i n d e d e P ă m â n t . fA -
o easta d in ca u za fo rţe i de tr a c ­
ţiu n e p re a m ic i a acesto r m o ­
to a re . A c tu a lm e n te e x is tă m o -
to a re -ra c h e tă e le c tric e cu o fo r ­
ţă de tr a c ţiu n e 'd e c ite v a ze c i
sau su te de g ra m e , In cel m a l
b u n caz p în ă la u n kg . T re ­
b u ie să a m in tim c ă fo r ţa de
tra c ţiu n e a ra c h e te lo r c h im ic e
este de c ite v a s u te de to n e .
T re b u ie s u b lin ia t că o fo rţă de
tra c ţiu n e a tît de m a re este n e ­
cesară p e n tru a se în v in g e fo r ­
ţe le g ra v ita ţie i te re s tre , p e n tru
a se im p rim a ra c h e te i a c c e le ra ­
ţia necesară în c îm p u rile g ra v i­
ta ţio n a le in te n s e , în a p ro p ie re a
s u p ra fe ţe i p la n e te lo r. In C osm os
in s ă , c h ia r şi cu a ju to r u l u n e i
fo rţe re a c tiv e n e în s e m n a te , d a ­
că ea este m e n ţin u tă u n tim p
s u fic ie n t, se p o a te im p r im a r a ­
c h e te i o v ite ză u ria ş ă . T o c m a i
la aceasta p o a te î i fo lo s it cu
a v a n ta j m o to ru l-ra c h e tă e lec­
tric .
C a lc u le le a p ro x im a tiv e a ra tă
tr a ta m e n
In localitatea balneară de stat Sliao
(R.S.O.) se folosesc cu succes noi me­
tode de tratare a m aladiilor de inimă,
Sfat pentru vegetarieni
In tr-u n studiu elaborat de In stitu tu l
d e c e r c e tă r i m e d ic a le ele la s p ita lu l
M id d lesex d in L o n d ra se a ju n g e la
concluzia că vegetarienii (aceia care
se abfin de la consum ul oricăror pro­
teine anim ale, chiar sub fo rm ă de
produse lactate) suferă de o serie de
tulburări, îndeosebi ale sistem ului ner­
vos.
A u to rii stu d iu lu i sfătuiesc pe aceşti
vegetarieni ireductibili să facă unele
concesii în ce priveşte prin cip iile lor
ş :. să a c c e p te c e l p u ţ i n u n e le i n j e c ­
ţii cu extras de ficat, aşa cum ac­
cepta şi un vegetarian renum it, scrii­
torul B ernard Shazv.
J 20.000 kg. la hectar.
)
M in e le au o a d în c im e de
3 -4 m . Z ă c ă m in te le de c re ­
m e n e de a ic i au fo s t fo lo s ite
la c o n s tru ire a u n e lte lo r d in
p ia tră .
în ă lţim e a g a le riilo r este
de 75-100 cm . M n ă ac u m a u
fo s t d e s c o p e rite o p t m in e .
S -a s ta b ilit că In acea p e ­
rio a d ă crem en ea se ex trăg e a
p e o s u p r a f a ţ ă d e 10.000 m .p .
S ă p ă tu rile a rh e o lo g ic e co n ­
tin u ă .
electrică
că p e n tru tra n s p o rta re a unei
s a rc in i u tile de c irc a 2,5 t. de
pe s u p ra fa ţa F ă m în tu lu i pe o
o rb ită în ju r u l p la n e te i M a r ta
şi re a d u c e re a el pe P ă m ln t, cu
o d u ra tă a z b o ru lu i de u n an ,
g re u ta te a ra c h e te i o h im ic e ia
la n s a re tre b u ie să depăşească
3.600 t . In s c h im b , o ra c h e tă
corn b i n a tă c h im Ic ă -e le e tr i că
(tr e a p ta c h im ic ă se fo lo s e ş te
p e n tru p la s a re a ra c h e te i pe
o rb ită c irc u m te re s tră ) va cin
ta ri în a in te de la n s a re n u m a i
422 t.
In t r - o s e rie de c a z u ri e s te a -
v a n ta jo s să se fo lo s e a s c ă ra c h e ­
te e le c tric e şi în z b o ru rile In
s p a ţiu l p e rite re s iru . E s te in d i­
c a t să se u tiliz e z e aceste r a ­
ch ete p e n tru a se c o re c ta şi sp o ­
r i a ltitu d in e a o rb ite i u n o r sa­
te liţi a r tific ia li, p e n tru a se
tra n s p o rta m a ri în c ă rc ă tu ri în
L u n ă „cu m ic ă v ite z ă “ , etc.
E x is tă tre i tip u ri de b ază de
m o to a re -ra c h e tă e le c tric e — m o ­
to a re le e le c tro te rm ic e , m a g n e to -
h id ro d im a m ic e şi io n ic e . P e n tru
aceste tip u r i de m o to a re v ite za
de scu rg ere va î i re s p e c tiv de
15-20, 100 şi c ite v a su te d e k i­
lo m e tri pe secundă.
S -a p u s, fire ş te , p ro b le m a g ă ­
s irii s u rs e lo r de e n e rg ie e le c ­
tric ă p e n tru to a te aceste m o to a -
r e -r a c h e tă . E s te d e o s e b it d e a -
tră g ă to a re id e e a fo lo s irii e n e rg ie i
s o la re . In tr -a d e v ă r , S o a re le r a ­
d ia ză o c a n tita te u ria ş ă de e n e r­
g ie . C u ra z e le s o la re se p o a te
în c ă lz i u n co rp a c tiv , îo c a liz în -
d u -le cu o g lin zi în in s ta la ţii s i­
m ila re cu c e n tra le le e le c tric e cu
tu rb in e cu ab u r. P o t î i u tiliz a te
de asem enea tra n s fo rm a to a re
d ire c te d e e n e rg ie — c e lu le fo to -
e le c tric e , c o n v e rtiz o a re te rm o io -
n lc e , g e n e ra to a re te rm o e le c tric e .
D in p u n c t de vedere p rin c ip ia l
este s o lu b ilă p ro b le m a re a liz ă ­
r ii u n e i u ria ş e o g lin z i p lia n te
cu u n d ia m e tru de c ite v a su te
de m e tri.
t © ii g g a s e
vaselor sanguine şi a hipertensiunii.
Din apă carbogazoasă la o tem pera­
tu ră de plus 84 grade 0., provenită
din izvoare, se captează gazul care
apoi este folosit pentru injecţii sub­
cutanate la bolnavii cu m aladii ale
vaselor. Această metodă îm binată cu
băi carbogazoase şi cu gim nastică m e,
dicală a fost folosită la 250 de bolnavi
soldîndu-se cu rezultate bune. După
injecţie, gazul se răspîndeşte nemijlo­
cit în întreg organism ul, ameliorînd
circulaţia sîngelui In extremităţi.
In acest sezon la Sliac, bolnavii că­
rora le sînt contraindicate băile vor fi
trataţi cu băi cu gaze în .cam ere izo­
late în mod special.
Spălat... fără apă
D. Rojdestvenski, şef de sector la
Institutul tehno-chimi-c de cercetări
ştiinţifice din Moscova, este autorul
unei paste originale. Dacă de pildă
cineva s-a m urdărit cu cerneală este
suficient să frece pielea cu o vată
înmuiată în pasta albă, densă, pentru
ca mîna să devină deîndată curată.
Pasta pentru curăţatul m îinilor înde­
părtează bine de pe piele nu numai
cerneala, ci şi uleiuri, noroi, răşini
etc. In com poziţia ei intră div
substanţe nenocive: săpun, solvci.,
intensificatori şi lanolină.
Pasta va găsi o largă folosire în
industrie, în agricultură, în ateliere
şi tipografii.
Pînă la sfîrşitul acestui an uzina
experim entală a susmenţionatului in­
stitut va produce prim a tranşă din
această pastă arom atizată şi colorată.
Căpşuni din primăvară
pînă in toamnă
Selecţionatorul Tomas Poicorny din
Oslavica Jdarsko (R.S.C.), a obţinut
o nouă varietate de căpşuni de grădi­
nă, încrucişînd unele soiuri foarte pro­
ză în special prin aceea că înfloreşte
şi rodeşte continuu din prim ăvară pînă
toam na tlrziu. Noua varietatei denu­
mită „Pavlova", produce cîte 2 kg.
de căpşuni pe metru pătrat, adică circa