Page 71 - 1962-09

N r. ? m
AHIINĂRI DE OftR! DE SEAMĂ SI AlEfiERl fN ORBASi ZAŢiSLE DE PARTID
l ' Iii j j i i i i i v m j x n x T ^ T n T n T r r n i w i T r rr^T*~~,*T« e m p « g » g a » » B M » i ............................................. ............... ...
Grija sporita
fată de soarta producţiei
O rizontul îl de la E.M. Gheţar este
cel mai m are sector al minei. Şi cum
este firesc, aici Sînt Cei m ai m ulţi co­
m unişti. Zilele trecute ei au avut adu­
narea generală de dare de seamă şi
alegerea noului birou al organizaţiei
de bază. In centrul dezbaterilor au fost tru Gostian a m enţionat lipsa asisten­
în mod deosebit problemele privind ne- ţei tehnice, atît din partea conducerii
ândeplinirea prevederilor planului de
producţie şi calitatea minereului extras.
Grija pentru soarta producţiei, .preo­
cuparea, pentru învingerea greutăţilor
şi înlăturarea lipsurilor care au con­
dus la crearea acestei stări de lucruri
se desprindeau din cuvîntul fiecăruia...
De ce a scâzuf
produ ctivitate a muncit ?
In darea de seam ă prezentată de
biroul organizaţiei de bază se arată că
în trim estrul I al anului, productivi­
tatea m uncii a crescut de la 1,9 tone
pe post, la peste 9 tone, planul de
producţie fiind prin urm are depăşit
Incepînd din aprilie însă, ea a început
să scadă lună de lună. Gare sînt cau­
zele ?
— Mal înainte lucram dtn greu cu
malul şi cu trocul, şi abia atingeam
6 tone pe post — spunea m aistrul Ale­
xandru Blendea. Prin aplicarea noilor
metode de exploatare de m are produc­
tivitate se pot realiza 13—14 tone pe
post, aproape fără nici un efori Ini­
ţial, după cum ştiţi, aşa a fost ?t 'a
noi. Pe urm ă, lucrurile s-au schimbat.
Brigăzile -au început să ducă lipsă de
m ateriale, în special oţel pentru sfre-
dele şi plăcuţe vidia, lucrările de pre­
gătire, pe lingă faptul că nu ţineau
pasul cu cele de exploatare, nu-şi păs-
irau nici panta zero, ceea ce a pri­
cinuit m ari greutăţi. A lipsit o docu­
m entaţie tehnică temeinică pe baza că­
reia să se aplice noile metode de exploa­ noi, cum ar f i : „Nici un vagonet de cini de m are răspundere prin realiza, ducerile gospodăriilor colective şi or­ şi la gospodăriile colective din Sîntă-
tare. Au existat apoi absenţe nem o­ m inereu reb u tat“ şi altele, care ar fi rea cărora să se obţină îm bunătăţirea ganizaţiile de partid au datoria să m o­ m ăria, M ăceu, la Ocolişul M are şi Sub- şedinte P etru L ungu) a intervenit de­ so a re d e la o n e c u n o s c u ta —
tivate. Biroul organizaţiei de bază n-a condus la sporirea şi îm bunătăţirea activităţii economice şi organizatorice, bilizeze toate forţele pentru urgenta­ cetate, unde piatra şi prefabricatele seori, iar m aterial lemnos de unde să c in e m a to g r a fu l
făcut aproape nimic pentru înlătura­ calităţii producţiei, au răm as neapli­ întărirea rolului de conducător a1 or­ rea term inării construcţiilor zootehnice. stau lîngă fundaţia grajdului, fără să i se dea există, întreprinderea fores­ R ă zb u n a re a — c in e m a to g r a fu l
rea acestor neajunsuri.
— Pe lîngă faptul că s-a pornit ia
aplicarea noilor metode fără un stu­
diu temeinic — arăta maistrul Nlcolae
Ţiţeică — am avut multe greutăţi şi
din cauza lipsei de cadre calificate.
F O R M A Ţ II DE PARTID
în discufia biroului —
rezolvarea scrisorilor
şi sesizări/ or
oamenilor muncii
Biroul Com itetului raional Orăştie
ş l P.M.R. a lu at în discuţie felul
lîtC jc arc .te . rezolvă tcrisorilc şi «esi-
zărilc oam enilor muncii. In această
privinţă tov. Ioan H angiu, instruc­
tor al comitetului raional a prezentat
un rap o rt D in discuţiile purtate s-a
reflectat, ca un lucru pozitiv, faptul
că membrii biroului m anifestă grijă
faţă de rezolvarea la tim p şi în m o­
dul cel m al just a scrisorilor şi sesi­
zărilor oamenilor m uncit De aseme­
nea biroul comitetului raional de
partid n organizat bine zilele dc au­
dienţă.
In vederea bunei desfăşurări a ac­
tivităţii economice, a muncii şi vieţii
de partid, comitetul raional a prim it
un sprijin preţios prin sesizările ce
s-au făcut verbal sau în scris de nu­
meroşi oameni ai m uncit In urma
unei scrisori prim ite de la G.A.C.
Getragiu de pildă, s-au putut lua m ă­
suri de schimbare a unor oameni din
conducere care nu-şi făceau în mod
corespunzător datoria. Biroul Com ite­
tului raional a intervenit operativ şi
în rezolvarea unor problem e sesizate
privind repartizarea în mod nejust
a unor loturi individuale colectiviş­
tilor din Aurel Vlaicu, Gelm ar, Ro-
moşel şî Cigmău.
Pe baza sem nalărilor critice făcute
cu privire la atitudinea birocratică
a unor lucrători din aparatul de stat,
atitudinei necinstite a unor salariaţi,
biroul Comitetului raional a luat de
asemenea măsuri de îm bunătăţire a
situaţiei. In cadrul acestei şedinţe
NOTĂ
„Ziarele şi publicaţiile
ia care sîntem abonaţi
vrem să le primim
la timp"
La exploatarea minieră Pctrila ma­
joritatea muncitorilor, inginerilor, teh­
nicienilor şi funcţionarilor sînt abo­
naţi la diverse ziare şi reviste. Prin
interm ediul presei ei se pun la curent
cu evenimentele care au loc pe plan
intern şi internaţional, iau cunoştin­
ţă despre succesele pe care le obţin
muncitorii în îndeplinirea sarcinilor
de plan, învaţă din experienţa altor
colective etc. D ar pentru a fi la
curent cu toate acestea este necesar
ca publicaţiile la care sîntem abo­
naţi să Ie prim im la timp. D ifuzarea
lor lasă însă de dorit. Personalul de
la chioşcul poştei de unde difuzorii
voluntari de la exploatarea noastră
ridică ziarele nu-şi face în mod con­
ştiincios datoria. Acesta nu ridică la
timp pachetele cu ziare dc la oficiul
P.T.T.R. din Petrila şi ca urm are di­
fuzarea lor se face cu m ultă întîrzie-
re. Aşa, de exemplu, ziarul „Drumul
socialismului“ din 8 septembrie a fost
difuzat numai în ziua dc 11. Şi acesta
nu c singurul caz. Considerăm că este
de datoria şefului oficiului P.T.T.R.
al oraşului regional Petroşani să ia
măsurile cuvenite.
GH. PARASCHIVESCU
muncitor ,
to n a m t m v m tîs M v im PAG. 8
iaajjirawBs«Bm ssenm m vaB Xsaeem a
Pregătiri de iarnă B)H PHOSBÂMUL
Pentru ca îndrum area trenurilor în
staţia G.F.R. Goşlariu să se facă în cele 24 SEPTEM B R IE 1962
mai bune condiţiuni şi în timpul ier­
nii, colectivul de m uncă al reviziei de
vagoane din această staţie a acordat PR O G R A M U L I : 5.07 Em isiunea
multă atenţie pregătirilor de iarnă. pentru s a te ; 6,07 „Pe ogoarele p a ­
triei“ — progiam de cîntcce ; 6.45 Sa­
Astfel s-au etanşat geamurile şi uşile
Foarte mulţi dintre m uncitorii noştri, n-a fost tras Ia răspundere pentru atelierelor, încăperilor unde se lucrează \ , ' î X fc "V 11 { '* lut voios de p io n ie r; 7.30 Sfatul m e­
nu ştiu să perforeze, nu cunosc bine lipsa lui de activitate de către biroul în timpul iernii, s-au reparat sobele din V - '.'« dicului : Infecţiile cu stafilococi : 9.00
minereul. E ste şi aceasta o cauză im­ organizaţiei de bază. aceste încăperi. S-a reparat şi revizuit f ¦ .... Tinereţea ne e dragă ; 10.00 D in cîn-
portantă a scăderii productivităţii motocompresorul de aer al unităţii, <-' y tecele constructorilor comunismului ;
Şî cîteva lipsuri în stilul s-au revizuit recipienţii de aer, insta­ •:¦> Iv.vX*. ‘;.. 14.30 M uzică p o pulară rom înească din
muncii. de muncă ai biroului laţiile fixe de probare a îrînelor auto­ M oldova ; 15.00 M uzică uşoară de
în cuvîntul său, şeiul de echipă Pe­ mate cu aer com prim at şi s-au vopsit w; ’¦V-v,">Ir v*'
organizaţiei de bază totodată pentru a fi protejate contra compozitori sovietici ; 16,15 V orbeşte
oxldării. M oscova; 18.00 V alsuri dc e s tra d ă ;
sectorului, cît şi a conducerii exploa­ Desigur multe din lipsurile am intite Au fost de asemenea revizuite şi re­ V•: />. •: < .> ..^ -Xx .sv LJ'x¦.'X» v- vX.v; ..—y ' v fbrs 18.30 Scene din operete ; 19,00 A lm a­
tării, Membrii biroului organizaţiei de se datoresc şi felului în care şi-a des­ parate căminele de vizitare a reţelei nah ştiin ţific ; 19,40 - O rchestre de
bază o-au deplasat prea puţin la locu­ făşurat activitatea biroul organizaţiei de aer, urm înd ca în aceste zile să fie E x p lo a ta re a fo re s tie ră O a ş » -T ă u , p u n c tu l G îlc e a g , P este ccardc de muzică uşoară ; 20,15 Cîn-
rile de muncă. de bază. Din discuţiile purtate pe m ar­ izolate contra îngheţului. c o lţu rile s tîn c ilo r şi v â rfu rile a rb o rilo r, fu n ic u la ru l îş i p o a rtă tă violonistul N icu Stănescu ; 20,30
ginea dării de seam ă reiese că tov. în c ă rc ă tu ra s p re lo c u l de d e s c ă rc a re . N oapte hună, copii : „D anii“ dc M i­
Acestea sînt doar cîteva din cauzele Gheorghe Fodor, secretarul organiza­ S -a acordat atenţia cuvenită şi etan- oara O prcscu; 21,25 D in muzica po­
care au dus la rămtnerea în urmă. ţiei de bază, a muncit sectar. El nu şării vagoanelor de bagaje pentru tre­ poarelor.
Participanţii la discuţie au arătat însă s-a consultat cu membrii biroului atunci nurile locale de marfă, în vederea asi­
şi altele. O parte se vor desprinde şi ctrtd situaţia o cerea, şedinţele de bi­ gurării condiţiilor optime de muncă PR O G R A M U L II : 13.00 G inta o r­
din cele ce urmează. rou s-au ţinut sporadic, iar în cadrul personalului de m anevră ce va merge chestra dc muzică populară a Tea­
adunărilor generale nu s-au pus în dis­ în timpul iernii cu aceste vagoane. trului muzical „Gheorghe D im a“ din
Cum a fost organizată cuţie probleme importante ale produc­ B ra şo v ; 17,00 C ălătorie m uzicală ;
ţiei. Conducerea sectorului (ing. Ioa- Dîndu-se curs unei propuneri a m un­ 20,45 M elodii populare romîneşti ;
întrecerea socialistă... chim Florincaş), n-a fost trasă la răs­ citorilor, zilele trecute a fost dată în 22.30 M uzică uşoară din ţările Ame-
pundere cu toată tăria pentru lipsurile funcţiune instalaţia de apă potabilă în ricii Latine.
Una din sarcinile biroului organi­ manifestate. Toate acesţea au făcut ca clădirea reviziei de vagoane, acţiune
zaţiei de bază era şi aceea de a în­ o serie de neajunsuri în activitatea de în care s-au evidenţiat în mod deose­ BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO­
druma şi controla munca organizaţiei producţie, abateri de la disciplina m un­ bit tov. Vasile Petrovici şi Ioan JU R N A L E : 5 ,0 0 ; 6 ,0 0 ; 7 ,0 0 ; 11,0 0 ;
sindicale de secţie. cii şi alte lipsuri, să persiste. 13,00; 17,00; 20,00; 22,00; 23,50
Zdrîncu. (PR O G R A M U L I) 13,00; 14,00; 16,00;
Din darea dc seam ă rezultă că în ? 18,00 ; 21 ,0 0 ; 23,00 (PR O G R A M U L
întrecerea socialistă au fost antrenate Fără îndoială că în activitatea orga­ ALEXANDRU PADURARU II).
15 echipe, cu peste 200 m uncitori. @ît nizaţiei de bază nr. 2 au existat şi m ul­
despre evidenţa şi urm ărirea ei iată te părţi pozitive. U na din ele, foarte corespondent tiBEim s f i a m
ce spun com uniştii: importantă chiar, este şi preocuparea
pentru creşterea nivelului politic a oa­ Toată atenţia realizării 24 S E P T E M B R IE 1962
— L a noi, la sector, există un g ra ­ m enilor ş! în tărirea răspunderii lor în
fic de producţie, spunea Ghoorghe Viţă, muncă. Ea a reieşit din discuţiile pur­ construcţiilor zootehnice! D E V A : M -am să tu ra t de
doar ca ornament. El n-a fost com­ tate pe marginea dării de seamă. Fap­ căsnicie — cin em a to g ra fia „Ta­
pletat nici o dată, decît acum, în ulti­ tul că comuniştii au scos în evidenţă O condiţie Im portantă pentru reali­ trebuie să construiască în acest an un rămas însă stabilit pe mai departe să ţi ia“ ; D ragostea şi p ilo tu l se­
mul timp. toate lipsurile care au dus la nereali- zarea sarcinilor privind creşterea efec­ grajd. In acest scop au adunat circa se construiască în ambele sate cîte un cund — cinem atograful „G ră­
zarea sarcinilor de plan, le-au criticat tivelor de animale şi a productivităţii 100 m.c. de piatră, şi-au p ro curat 7.500 grajd pentru animale. dina de vară“: H U N ED O ARA
Şeful de echipă Aurel Moga a ară­ cu toată tăria şi au propus noi căi prin acestora o constituie şi asigurarea adă­ bucăţi de prefabricate etc. Existau deci Teroare in m u n ţi — cin em a to ­
tat că pe lîngă faptul că nu s-a ţinut care vor putea fi înlăturate, este cea posturilor necesare. De aceea, avînd în tocmai materialele de care era nevoie La brigada din Ruşor lucrările sînt gra fu l „ V ictoria“; V aca şi p r i­
evidenţa întrecerii, nu s-au organizat mai grăitoare dovadă în acest sens. vedere faptul că tim pul este destul de pentru începerea lucrărilor. D ar ele avansate (zidurile s-au term inat încă zonierul — cin em a to g ra fu l „G ră­
nici consfătuirile de producţie. A dunarea generală a pus în faţa înaintat şi că în perioada actuală tre­ n-au început. din iunie), dar s-au întrerupt din cau­
noului birou a tuturor comuniştilor, sar- buie efectuate o m ulţime de lucrări, con­ za lipsei unei cantităţi mici de lemn,
Faptul că n-a existat o preocupare Situaţii sim ilare se mai întîînesc necesar la completarea acoperişului.
suficientă pentru buna organizare a în ­
trecerii socialiste şi a consfătuirilor de
producţie a făcut ca multe echipe să
rămînă în urmă. O serie de iniţiative
Deşi conducerea gospodăriei (pre­ d in a C o r v in u l“: S E B E Ş : S c r i­
„ P rogresia“
cate. ganizaţiei de partid, exercitarea unul In cele ce urm ează relatăm cîteva înceapă lucrările. tieră H aţeg şi Ocolul Silvic din Pui „M . S a d o v e a n u “; P E T R O Ş A N I :
control eficace asupra activităţii con­ au creat numeroase greutăţi. Aceasta
<5u alte cuvinte întrecerea a avut un ducerii tehnice a sectorului, a comite­ aspecte privind felul cum se desfăşoară Consiliile de conducere ale acestor face ca o serie de lucrări interioare — V îrsta de a u r a com ediei — ci­
caracter formal. Aceasta pentru că tului sindical de -secţie, în tărirea disci­ acţiunea de ridicare a construcţiilor gospodării trebuie să acorde o mai tavanul, construirea îesklor, pardosi- n em a to g ra fu l „Al Safiia“: L a ­
munca comitetului sindical de secţie plinei — iată cîteva din ele. zootehnice în unele gospodării colec­ m are atenţie mobilizării colectiviştilor tul etc., să întîrzîe. crim i U rzii — cin em a to g ra fu l
n-a fost suficient îndrum ată, iar pre­ tive din raionul Haţeg. „7 N oiem brie“; ALB A IU L IA :
şedintele acestuia, tov. Nîcolae Vereş, In g . G H . C O M Ş U Ţ A la lucrările de construcţii. Timpul este La brigada din Băieşti, lucrările stau N um ai o glum ă — cin em a to ­
Rezultate şi mai rău. La grajdul care trebuie con­ g ra fu l „V ictoria“; A sasinul d in
0- * e* a« at- pe măsura preocupării în ain tat şi el trebuie folosit ceas cu struit s-a turnat doar fundaţia. Există u m b r ă “ — c in e m a to g r a fu l „23
ceas. mai ales că, în general, m ateria­ aici mai bine de 90.000 cărăm izi, în A u g u s t“; O R Ă Ş T IE : D acă ţii la
Colectiviştii din Bretea Strei-Plopi, lul cu care să se înceapă ridicatul zi­ m in e — cinem atografia „V. B oai­
m anifestă o grijă deosebită pentru dez­ durilor este procurat în multe gospo­
dării colective.
s-au adus însă şi critici unor tova­ V ictoria Coman care absentează dc voltarea sectorului zootehnic. Adăpos- ...şi terminate mare parte arse, iar piatra (cîteva tă “; F iul h a id u cu lu i — cin em a ­
răşi ca Vasile Kiş, m em bru al co­ la lucru, dau dovadă de indisciplină, tirea celor 135 de bovine, cîte are g o s­ sute de metri cubi), este şi ea adu­ to g r a fu l „ F la c ă ra “; P a la tu l de
mitetului raional de partid, Gh. Voj, podăria, este asigurată de cele două La G.A.C. O haba de sub P iatră, s.a nată. De ce nu începe atunci lucrarea ? cleştar — cin em a to g ra fu l „G ră­
Ioan M oldovan, instructori ai Comi­ nu au o atitudine cuviincioasă faţă dc grajduri construite. Cu toate acestea, construit un grajd încăpător. Confecţio­ dina de va ră “; S IM E R IA : N ana
tetului raional de p artid şi altora avînd în vedere perspectivele de vii­ narea cărăm izii şi arderea ei, orocuni- „Justificarea“ că animalele vor pu­ — cin em a to g ra fu l „Ilie P in tllie“;
care în m od cu totul nepermis in­ tovarăşii lor de muncă. Organizaţia tor, colectiviştii au stabilit să înceapă rea pietrii, arderea varului, tăiatul în tea fi adăpostite In g rajd u l co n stru it H A Ţ E G : A gentul X -25 — ci­
tim e uneori rezolvarea unor scri­ lucrările şi la cel de-al treilea grajd, pădure şi transportatul m aterialului lem­ la Ruşor, nu este destul de întem eiată, n em a to g ra fu l „ P opular“; B R A D :
sori ce le sînt repartizate. . dc partid a indicat comitetului U.T.M a cărui fundaţie au şi turnat-o. în plus nos, săpatul fundaţiilor şi ziditul — dacă ţinem seam a că brigada din Bă­ M ai tare ca uraganul — c in e­
~ GH. C. ei au m ai construit şi o m aternitate m ajoritatea din aceste lucrări făcute ieşti avea toate posibilităţile să fi ri- m a to g ra fu l „Steaua ro şie“; LO -
să se ocupe mai m ult de aceşti ti pentru 20 d e ' scroafe, pe care au şi prin munca patriotică a colectiviştilor, dlcat ()înă acum g ra jc!<u) pentru ani- NEA: M uzicantul orb — cin e­
Ana!iz?nd activitatea dat-o în folosinţă. dovedesc că la Ohaba există oameni m a|e m a to g ra fu l „ M in e ru l“; T E I U Ş :
neri, să desfăşoare o activitate neo harnici, care fac treabă bună atunci P retu tin d en i trăiesc o am eni —
comite>ului U .L M . Şi la cele două grajduri ale colecti­ cînd conducerea gospodăriei dovedeşte Consiliul de conducere al acestei gos. cinem atograful „V. R oaită“;
bosilă pentru a ridica pe fiecare tî viştilor din Boşorod, lucrările sînt interes faţă de muncă. po'dării şi organizaţia de partid de aici Z L A T N A : S-a fu ra t u n tra m va i
De curînd organizaţia de bază avansate. Confecţionarea celor cîteva trebuie să se gîndească serios la pro­ — cinem atograful „ M uncitorul“;
P.M.R. dc lasectorul V al E.M. Vul­ năr la nivelul'celor fruntaşi. > sute de mii cărămizi şi arderea lor Răul constă însă în aceea că pe o blema asigurării adăposturilor pentru IL IA : D rum bun, autobuzule! —
can a analizat, într-o adunare ge­ au mers în pas cu lucrările de zidă­ parte din acoperiş ţigla nu a fost aşe­ animale, iar siatul popular, împreună c in e m a to g r a fu l „Gh}. D o ja “:
nerală, activitatea desfăşurată de că­ AUREL HOZU rie. La primul grajd zidurile au fost zată. Situaţia aceasta face posibil ca cu comitetul comunal de partid di» APO LD U L DE S U S : C astelul
tre comitetul organizaţiei U.T.M . din corespondent ridicate, iar la cel de-al doilea term i­ Ia un vînt mai puternic, ţiglele aşezate Rîul Alb, trebuie să-i ajute m ai m ult d in b a s m e — c in e m a to g r a fu l „23
sectorul respectiv. Cu acest prilej a n area lor este o problem ă care va fi pe aproape 80 la sută din acoperiş să în această privinţă. A u g u st“.
reieşit că în ultim ul timp comitetul Gazeilă de perete rezolvată în cîteva zile. Lemnul este fie doborîte şi deteriorate. Pentru a
U.T.M . s-a ocupat cu mai m ultă gri­ cu o bogate activitate > asigurat, cioplit şi pregătit urmînd să evita această situaţie, colectiviştii din
jă de educarea tinerilor din sector, se înceapă m ontarea acoperişului. Ca­ Ohaba trebuie să procure şi restul de
dc atragerea lor la îndeplinirea sar­ îndrum at perm anent de comitetul pacitatea pe care o au grajdurile şi si­ ţiglă şi să acopere grajdul în între­ 1 G R U P U L Ş C O L A R U, M, C U G 1R
cinilor dc plan. Tineri ca Paşca Vio- comunal dc partid, colectivul î re­ guranţa term inării lor în toam na aceas­ gime.
rel, Cornel M oluşan, Aurel Ianc, Ioan dacţie al gazetei de perete din co­ ta face ca adăpostirea animalelor pro­ Prospect
Borodi, Tom a Fanaca, A urelia C ră­ muna Berthclot, raionul H aţeg, reu­ prietate obştească a colectiviştilor din Dacă acest lucru nu s-a făcut la
ciun etc. se num ără printre fruntaşii şeşte să ofere cititorilor articole in­ Boşorod, să fie rezolvată. timp, explicaţia poate fi găsită doar C O N D I Ţ I I L E D E A D M IT E R E 8N Ş C O A L A T E H N IC A D E PE
cu care se m îndreşte întregul sector. teresante, cu un bogat conţinut. Re­ în neglijenţa m anifestată din partea
cent a apărut un nou num ăr care Rezultate bune în ceea ce priveşte consiliului de conducere al gospodă­ L ÎN G Ă U Z IN E L E M E T A L U R G IC E C U G lS l, P E N T R U A N U L Ş C O ­
Evidenţiind succesele tineretului, or­ cuprinde printre altele articolul „A ju­ realizarea construcţiilor zootehnice riei şi în faptul că organizaţia de L A R 1962— 1963
ganizaţia d t partid n-a trecut cu ve­ tor prim it la tim p“, redactat de tov. planificate au obţinut şi colectiviştii partid n-a analizat aşa cum se cuvine
derea lipsurile ce se mai m anifestă, Filon Pîrvu. T ot în acest num ăr al din satul Ruşi. unde s-a asigurat spa­ munca celor care răspund de construcţii. Ş c o a la te h n ic ă cu d u r a ta de ş c o la riz a re d e 3 a n i, p re g ă te ş te
îndrum înd comitetul U.T.M ., să-şi în­ gazetei au apărut fotografiile unor co­ ţiul corespunzător pentru adăpostirea p e rs o n a l te h n ic şi p rim e ş te tin e r i î n vâ rstă de 17— 25 a n i, a b s o l­
drepte atenţia în special spre aces­ lectivişti fruntaşi din cam pania agri­ întregului efectiv de bovine, iar în cu­ Posibilităţi nefolosite
tea. Astfel s-a arătat că uneori m un­ colă, printre care amintim pe Aron rînd se va term ina construcţia mater­ v e n ţi a j ş c o lilo r m e d ii d e c u ltu r ă g e n e ra lă c u e x a m e n d e !m a­
ca dc educare nu a fost continuă, P ăran (G.A.C. Bniţa) M aria M ari- nităţii pentru scroafe. In anul acesta, gospodăriile colec­ tu rita te .
iar comitetul U.T.M . nu s-a ocupat lescu (G.A.C. Tuştea) etc. tive din satele Ruşor şi Băieşti s-au
în aceeaşi măsură dc toţi tinerii. Mai Construcţiile în s c rie rile p e n tru e x a m e n u l de a d m ite re se fa c p în ă la 25
D atorită activităţii vii ce o desfă­ s e p te m b rie a .e ., o re le 8 d im in e a ţa Ia s e c r e ta r ia tu l ş c o lii, p e
sînt tineri ca Teodor Kallman sau şoară colectivul dc redacţie, (respon­ Dufeau fi începute..] b a za u n e i c e re ri, în s o ţită dc u rm ă to a re le a c te :
sabil I. Damian) apariţia fiecărui nu­
m ăr al gazetei este aşteptată cu mult Potrivit prevederilor planului de pro­ — C e rtific a t de n a ş te re (c o p ie le g a liz a tă ) ;
interes dc către locuitorii comunei — D ip lo m ă de m a tu rita te (în o rig in a l) ;
B erth elo t.
N. SBUCHEA
corespondent ducţie colectiviştii din satul M âleşti unificat. In noul plan de producţie a — C e r t i f i c a t d e s ă n ă t a t e c u r e z u l t a t u l a n a l i z e i slngelui şl
a ra d io s c o p ie i p u lm o n a re ;
O AMENI — D e c la ra ţie tip de s ta r« m a te r ia lă ;
D in m ulţim ea gestionarilor apar- O pinia publică insă gîndeşte a lt­ că. U na se găseşte la L lvezen i, pe bind, ceea ce rezu ltă d e m a i sus. — A d e v e r i n ţ ă d e s a l a r i z a r e p e n t r u f i e c a r e ahe'mEru Ke fa ­
lin în d unităţilor de alim entaţie p u ­ Sigur că între casa lu i arătoasă „pri­
blică din regiunea H unedoara reti­ fel, vede a ltfel lucrurile şi, p e bu­ partea stingă a şoselei asfaltate ce m ito a r e “, c o n fo r ta b ilă , sp a ţio a să m ilie .
ne atenţia un num ăr de oam eni ca- (chiar excesiv de spaţioasă) şi ocu­
re-şi v ă d conştiincios d e tre b u ri; se n ă dreptate, se declară n em u lţu m i­ duce spre L upeni, iar alta m ai jos, pa ţia sa de gestionar există o le­ C e l c a r e n u v o r d e p u n e t o a t e a c t e l e p i n ă l a data de 25 sep.
ocupă de aprovizionarea unită(ilor gătură com plexă. D espre această le­
respective, de buna deservire a p u ­ tă. de asem enea oam eni. p e partea dreaptă a şoselei ce tra ­ gătură se poate încă vorbi. Oa?nenh te m b rie 1962, n u v o r f i a d m iş i la e x a m e n .
blicului co n su m a to r; sînt m odeşti si spun însă că în povestea aceasta nu
cu răspundere fa tă de sarcina în­ Să trecem de la general la con­ versează C arpaţii m eridionali prin e lucru curat şi că se im p u n e clari­ M E S E R I I L E Î N C A R E V O R F I P R E G Ă T I Ţ I CEI A D M I Ş I
credinţată. A sem enea oam eni m e­ ficarea în treg ii situ a ţii. E bine să
rită toată stim a şi respectul. cret. Pasul Lainici. U ltim a unitate se u i­ ascultăm părerea oam enilor. Să o — te h n ic ie n i m a ş in i u n e lte şi s c u le ;
asculte şi conducerea T .A .P .L . P e­ — te h n ic ie n i e le c tro te h n ic i m a ş in i şi In s tru m e n te e le c tric e ;
D in aceeaşi m td ţim e de ’gestionari ...Prin cen tru l oraşului P etroşani m eşte ,,G a m b rin u s“ şi e aşezată in ­ troşani. — te h n ic ie n i c o n s tru c ţii do m a ş in i.
însă. se a firm ă o p a rte (nu e cazul
să specificăm cîţi la num ăr) care. trece adesea un cetăţean. N u prea tr-u n pitoresc ales. L a prim a, cea T reb u ie ascultate şi alte glasuri E x a m e n e l e î n c e p c u v i z i t a m e d i c a l ă I i i Is lu a Se 2 5 s e p t e m ­
chipurile, ar fi m ai isteţi, m ai care s p u n : exem plare ca şi C răciun
descurcăreţi, ar fi aleşi „pe sprin­ înalt, cu un zîm bet perm anent, cu de la L ivezeni, lucrează, cu cîteva se m a i găsesc. L ucrează în calitate b r i e 1 9 6 2 ş i c o n t i n u ă c u u r m ă t o a r e l e p r o b e :]
ceană“ si puşi în fruntea unor u n i­ a ju to a re C răciun, bărbatul, ia r la de gestionari „aleşi“ la restauran­ M a te m a tic ă — s c ris şi o ra l.
tă ţi de alim entaţie publică în ase­ o a titu d in e „p r ie te n o a s ă “ ş i „b in e ­ t u l „ M u r e ş u l“, b u f e t u l „C e ta te “ d i n F iz ic ă — o ra l.
m enea calitate. D eva, restaurantul d in Brad, bufetul
de la P eştiş, la u n e le b u fete d in H u ­ »or-*o r - » r » n n n r
H răniţi si im brăcafi în tr-u n fel nedoara şi poate şi în alte părţi.
deosebit, pe m otocicletă sau bicicle­ v o i t o a r e c u aliură de ja n d a rm (m ai a doua to t C răciun fem eia, soţia lui. A colo, la un ită ţile respective, ei lu ­ COIM ÎIM ÎTO CARBONIFER
tă, în autobuz sau pe jos (tm ii cu crează nestingheriţi, după bunul plac.
capul aplecat spre p ă m în t pentru că precis fo st ja n - . ' ...... .............. — ¦¦¦ F a m ilia C ră c iu n g e s­ N im en i, nici m ăcar revizo rii conta­ „VALEA JIULUI“ PETROŞANI i
probabil, nu au curajul să privească bili nu le găsesc nici o vină. T o ­
d rep t înainte), trec adesea, m în d ri de darm ), el m erge sa- _ tio n e a ză aşadar, t u l m e r g e la e i „ca p e r o a t e “. S î n t )
sine, p e o stradă sau alta crezînd cit o ch ii in p a tru şi n im e n i n u -i
că nim eni n u este ca ei, n im en i lutînd sau răspun- 1 I I S G 1X1 î l 3 . F I două unităţi şi e poate in v in o v ă lif!f) pen tru lucruri DIRECŢIA COMERCIALA j
nu ştie ce fa c ei, cu ce se ocupă, necurate. T o cm a i în aceasta constă
ce gîndesc si cum privesc ei viaţa. zîr.d Ia sa lu tu ri şi, — ........ . . i 3 apreciată de către „ isteţim ea" lor. (B in eîn ţeles şi slăbi­
ciunea celor care-i controlează).
C ăutaţi asem enea specim ene şi v e ţi din cînd în cînd, spunînd unuia sau unii — probabil şi de conducerea ANUNŢ T
In d iferen t de situaţie, un lucru , «*-' \
găsi în H unedoara, D eva, P etroşani, a ltu ia : vino pe la m ina, te aş­ T .A .P .L . Petroşani — ca fiin d ca­ se im pune ca n ecesita te: studierea
B ra d etc. P robabil (m a i precis si­ caracterului unor asem enea oam eni C. C. V, J. Petroşani ara în stoc disponibil:
gur) că se găsesc si unii tovarăşi, te p t. pabilă chiar de m ai m ult. D ar să a m etodelor şi procedeelor lor, pînă
directori ai T .A .P .L . sau I.A .P .L ., n u e tîrziu. In urm a u n u i asem e­
care susţin ca asem enea gestionari E uşor de recunoscut acest om. lăsăm capacitatea şi să ne g în d im la nea studiu s-ar găsi m u lte aspecte — şuruburi mecanice -)
fac fa tă sarcinilor, s-au specializat curioase şi interesante. D irecţia co­ — nituri
in m eserie st e greu să fie înlocuiţi. îm b ră c ă m in te a sa, cu g u st e x e c u ta ­ p ro ced u ră , la p rin c ip ia lita te şi la m ercială regională are toată com ­ î
„Fac ei ceva şi pen tru su flefelu l lor. petenta să facă acest lucru. — pietre de polizor
tă, pălăria cu borurile m ari şi de scop. E ju st oare ca această fa ­ — izolatori pentru joasă 1
d a r fa c şi tr e a b a “... — a r p u te a F. FINTIN.A 'l
culoarea care-i place stâpînului ei, m ilie să gestioneze două u n ită ţi ? şi înaltă tensiune 'i
spune cutare sau cutare director din
ram ura respectivă. adăugate la cele de m ai sus, atrag E convinsă conducerea T .A .P .L . Pe­
atenţia im ediat. O am enii m ai în vîrs- troşani şi personal tov. C osm a că
tci î l c u n o s c ş i d i n a lte î m p r e j u ­ a şa e b in e , i ă în a fa r ă d e C r ă ­
rări, iar cei m a i tineri, pînă şi unii ciun nu se m jti găseşte un al doilea
copii, v ă zîn d u -l, ar p u tea spu n e im e­
gestionar ? Sau că e absolut obliga­
d ia t : tiite-l, e C răciun. 7 recînd toriu ca sofii C răciun să fie am bii — piese din fontă de scurgere
p rin oraş, în (im ita sa aleasă, par­ gestionari ? C are este raţiunea în
că nici nu calcă p e p ă m în t; m işcă această d h e c tie ? — fitinguri 'i
d in u m eri m u lţu m ii d e sine şi, deşi E adevărat că lîngă b u fetu l de
pozează în postura unui cetăţean la L ivezen i, pe care-l conduce cu — rulmenţi 1
em fa ză C răciun, se găseşte şi locu­ 1
m odest, în dosul acestei „m o d estii“ u 1
se ascunde o sfidare a celor din in ţa personală a acestuia. E o casă L — perii pentru motoare electrice
ju r. O m u l p riveşte d e sus şi, în si­ arătoasă, locuibilă şi la p arter şi la 1
nea lui, zvîcneşte o satisfacţie carac­ eta j, o casă, după spusele unora, t Livrarea m a te ria le lo r se face pronrspf, pe baza 1
teristică unui om egoist. cum părată cu n a r i „sacrificii“ de ( comenzilor ferme, taimis© p>© adresa: ^
E m în d ru ră lucrează în spatele C răciun. D ar fa p tu l că are casă v e ­
a două firm e ce se găsesc ta două cină cu b u fetu l sau b u fetu l vecin cu Combinate! Carbonifer «Valea Jiului'’, Petroşani ^
unităţi, am bele de alim entaţie publi- casa nu ju stifică cu nim ic, loial vo r­ t str. 23 Augusf nr. 2, telefon 301—303. ]
( X&h’iSu i WmJtu/ W km*tatriWJ l. f v««/W