Page 72 - 1962-09
P. 72
P A « .« & r u mu z s o c m u s M u z m Nr. 2409
Lucrările sesiunii Adunării Generale TELEGRAME EXTERNF
a O. N. U. !Voia g u v e r n u lu i s o v ie tic a d r e s a ta Şedinţa Comisiei
g u v e r n u l u i S* U. A. permanente pentru
comerţul exteriora C.A.E.R,
Cuvîntarea şefului delegaţiei sovietice, A. A. Gromîko MOSCOVA 22 (Agerpres). - TASS nuite şi să se ia m ăsuri pentru a nu M O SC O V A 22 (Agerpres). T A S S
transm ite: se repeta pe viitor acţiuni similare. tra n sm ite:
NEW YORK 22 (A gerpres). — sus a preşedintelui Kennedy demon rea unor soluţii de natură să ducă serioasă am eninţare pentru pace în
In şedinţa plenară a Adunării Ge strează tocmai contrariul. Relevînd că Ia întărirea păcii şi securităţii tuturor Extremul O rient şi în întreaga lume. La 22 septembrie, Serghei Lapin, In nota sovietică se subliniază că In zilele de 19 f i 20 septem brie
nerale a O.N.U., din după-am iaza zi in declaraţia preşedintelui S .U A au popoarelor. Guvernul sovietic a subliniat necesi locţiitor al m inistrului afacerilor exter încărcătura de zahăr sechestrată apar la M oscova a avut loc şedinţa ordi
lei de vineri, prim ul a luat cuvîn- fost făcute şi aprecieri sănătoase, — tatea evacuării trupelor străine din ne al U.R.S.S., a remis lui J. M. ţinea organizaţiei sovietice de comerţ nară a Comisiei permanente pentru
tiil M uhammed Naim, prim -m inistru guvernul S.U.A. s-a desolidarizat în M inistrul afacerilor externe al Goreea de sud şi a propus Adunării McSweeney, însărcinat cu afaceri ad-in- exterior şi se afla pe bordul navei en comerţul exterior a C.A.E.R.
adjunct şi ministru al afacerilor ex mod public de cercurile am ericane U.R.S.S. a vorbit am ănunţit despre Generale să examineze această pro ferim al S.U.A., o notă a guvernului gleze „Stratthen-H ill“ care plecase din
terne al Afganistanului. războinice care cheamă la dezlănţui problemele dezarm ării generale şi to blemă la sesiunea actuală. sovietic adresată guvernului S.U .A în ©uba în direcţia Uniunii Sovietice şi La lucrările comisiei au participat
El şi-a exprim at satisfacţia că în rea imediată a agresiunii arm ate îm tale. care protestează energic împotriva se făcuse escală în portul San-Juan din delegaţiile ţărilor membre ale Consi
sfîrşit a fost rezolvată problema înce potriva Cubei — A. A. Gromiko a A. A. Gromîko a atras atenţia dele chestrării ilegale a unei încărcături de liului: R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslova
tării războiului în Algeria, şi că se spus: D ar tonul tiu-l dau aceste a- Dacă pînă în prezent problema de gaţilor asupra îndemnurilor ia dezlăn zahăr cum părat în Guba de Uniunea Porto Rico pentru reparaţii necesare. că, R.D. Germană, R.P. M ongolă, R.P.
întrezăreşte soluţionarea paşnică a serţiuni lucide, ci am eninţările bru zarm ării nu a putut fi u rn ită din Ioc, ţuirea unui război nuclear preventiv, Sovietică, sechestrare săvîrşită din or După ce se arată că acesta este un Polonă, R.P. Romînă, R.P. Ungară,
problemei Irianului de vest Una din tale care anulează de fapt afirmaţiile vina pentru aceasta o poartă puterile pe care au început să te lanseze oa U .R .S .S .
tre sarcinile cele mai im portante ale pozitive cuprinse în declaraţie. N. A.T.O. menii dc stat din conducerea unor pu dinul autorităţilor din Porto Rico. act de sam avolnicie făţişă,-în notă se
O rganizaţiei Naţiunilor Unite, a spus teri ale N.A.T.O. U niunea Sovietică, ţă su b lin iază: „Statele U nite ale Americii, In calitate de observatori la şedin
M uhammed Naim, este traducerea în Din cuvintele preşedintelui rezultă Subliniind că dezarmarea generală rile socialiste nu pot fi intim idate prin In notă se cere să se anuleze imediat care exercită jurisdicţia în Porto Rico, ţa comisiei au asistat reprezentanţi
viaţă a celui mai m are vis al ome că Statele Unite ale Americii sînt li şi totală ar face disponibile uriaşe re am eninţări cu un război preventiv, a poartă întreaga răspundere pentru ac ai R.P.D. Coreene şi R.D. Vietnam.
nirii — înfăptuirea dezarmării gene bere să întreprindă o acţiune militară surse materiale şi mijloace băneşti, declarat A. A. Gromîko. G uvernul so acest ordin de sechestrare, să se acor ţiunile ilegale ale autorităţilor judiciare
rala şi totale sub un control eficient. împotriva Cubei şi vor stabili ele în A A. Gromîko a declarat că guvernul vietic însă, urmînd politica sa neabă Comisia a analizat sarcinile care
sele data cînd vor considera necesar sovietic supune spre examinare Adu tută şi consecventă de pace, face tot de despăgubiri pentru daunele prici portoricane“. decurg din hot&rîrile Consfătuirii din
nării Generale un proiect „de decla ce depinde de el pentru a nu admite iunie a reprezentanţilor partidelor co
raţie cu privire la folosirea în scopuri Unele rezultate ale alegerilor m uniste şi muncitoreşti şi a şefilor
Referlndu-se la problem a Gongoulul, să întreprindă o asem enea invazie. paşnice a mijloacelor şi resurselor de un nou război mondial. Orice îndemnuri din A lgeria guvernelor ţărilor membre ale C .A.E.R.
reprezentantul A fganistanului a de Preşedintele a declarat că guvernul venite disponibile ca urm are a dezar ia darea primei lovituri nucleare sînt şi din hotăririle celei de-a X V l-a se
c la ra t că această problem ă poate fi S.U.A. va colabora ca şi pînă acum m ării“. în contradicţie cu ţelurile şi principiile A L G E R 22 (A g e rp re s ). — 6 .5 0 4 .0 3 3 a le g a to ri în r e g is tr a ţi, siuni (extraordinare) a Consiliului si
reglem entată numai pe baza respec ou conducătorii contrarevoluţiei cubane D u p ă cum a n u n ţă F ra n c e - la a le g e ri a u p a r tic ip a t 5.303 .66 1 a elaborat măsuri pentru îndeplini
tării depline a voinţei poporului con- care şi-au găsit azil pe teritoriul Sta Subliniind necesitatea ca O rgani Cartei O.N.U., cu interesele menţinerii P resse, p o triv it u ltim e lo r d a te p e rs o an e . P e n tru lis ta c a n d id a rea acestor liotărîri.
golez. telor Unite ale Americii. Faptele din zaţia Naţiunilor Unite să adopte m ă păcii şi nu sînt compatibile cu cinstea p u b lic a t e în s e a r a z ile i d e 21 ţilo r F ro n tu lu i de E lib e ra re N a
ultimele zile nu atenuează ci intensi suri care să contribuie la destinderea s e p te m b rie d e c o m is ia c e n tra lă ţio n a lă d in A lg e ria au fo s t d e Comisia a examinat problema sta
A lu a t cuvîntul apoi A. A. G ro fică îngrijorarea statelor membre ale încordării internaţionale, ca de exem şi conştiinţa omului. De aceea guvernul e le c to ra lă , la a le g e rile d e d e p u p u s e 5.2 6 5 .3 7 7 d e v o tu ri, c o n diului îndeplinirii acordurilor comer
mîko, m inistrul afacerilor s externe al O.N.U. în legătură cu poziţia S.U.A. plu, crearea unor - zone denucîearizafe, sovietic consideră necesar să supună ta ţi în A d u n a re a N a ţio n a lă C o n t r a — 18 .63 7. ciale pe anul 1962 şi dezvoltarea in
U.R.S.S., şeful delegaţiei Uniunii So faţă de Cuba. Se pune întrebarea unde discuţiei celei de-a X V II-a ses-i-uni a A- s titu a n tă a A lg e rie i d in cei continuare a schimbului de m ărfuri
vietice. sint obligaţiile asumate solemn de gu D a te o fic ia le c o m p le te v o r î l între ţările m embre ale C .A.E.R. in
vernul S.U.A. în cadrul Cartei O.N.U., m inistrul afacerilor externe al U.R.S.S. dunării G enerale a O.N-U., ca un punct Congresul Partidului p u b lic a te p e ste c lte v a z ile . perioada 1963— 1965, a adoptat con
A asigura coexistenta paşnică a sta care prevede neam estecul reciproc, al diţiile generale pentru deservirea teh
telor cu orînduiri sociale diferite, a statelor în treburile lor interne ? a trecut la problema norm alizării co specia! al ordinei de zi, problema im TOKIO 22 (A gerpres). — TASS popular din Okinawa nică a maşinilor şi utilajului livrat
crea condiţiile care să permită ca răz transm ite: de tarile membre ale C.A.E.R. în ca
boaiele să fie definitiv excluse din Amintind pretextele la care recurg merţului internaţional. Guvernul . so portantă şi urgentă „despre condam aproba nou! program de acţiuni, vor drul comerţului lor reciproc, condiţii
viata societăţii, a declarat vorbitorul, S.U.A. pentru pregătirea unui atac vietic, a spus A. A. Gromîko, supune narea propagandei în favoarea unui răz La Naha — centru adm inistrativ al adopta modificări la statutul partidu care au o mare importanţă datorită
aceasta este sarcina principală în do îm potriva Cubei, A. A. Gromîko u spre exam inare Adunării Generale a boi nuclear preventiv", precum şi proiec insulelor O kinaw a, ocupate dc S.U.A. lui şi vor alege noua conducere a creşterii continue a livrărilor recipro
meniul relaţiilor internationale trasa sp u s: Se pune întrebarea, ce fel dc O. N.U., ca un punct de sine stătător tul rezoluţiei corespunzătoare a A dunării — s-a deschis la 22 septem brie cel partidului. ce de produse ale industriei construc
tă dé Program ul Partidului Comunist politică este această ? Aceasta éste o al ordinei de zi, propunerea de a se Generale. Cei ca toate statele care de-al XlII-lea congres ordinar al P arti toare de maşini între ţările membre
al Uniunii Sovietice, adoptat în oc politică de agresiune, o politică de convoca în anul 1963 o conferinţă in dispun de arm ă nucleară — drept prim dului popular din Okinawa. Congresul Unul din ţelurile principale ale con ale C.A.E.R. De asemenea Comisia a
tombrie anii! trecui la Congresul al tîlhărie internaţională. A. A. Gromîko ternaţională . pentru problemele comer pas pe calea spre interzicerea totală acestui partid, care luptă consecvent gresului îl constituie elaborarea de examinat alte probleme legate de dez
XXII-lca al P.0.U .S. Activitatea în a atras atănţia asupra prim ejdiei pe ţului. Această conferinţă ar urm a să a folosirii ei — să-şi asum e im ediat şi ferm pentru interesele oamenilor m ăsuri în vederea intensificării In voltarea comerţului exterior al ţări
domeniul politicii externe a statului care o prezintă felul cum judecă unii dezbată problema creării unei organi obligaţia solem nă de a nu folosi pri muncii, va dura două zile. Participanţii fluenţei Partidului popular, Congresul lor membre ale C.A.E.R. şi a adop
sovietic este determinată de această oameni politici din S.U.A. despre ne zaţii com erciale internaţionale, care să mele această armă. la congres vor asculta raportul politic va trasa, de asemenea, m ăsurile pen tat hotăririle corespunzătoare.
sarcină. césifafea de a intensifica controlul în cuprindă toate regiunile şi toate ţările A. A. G rom îko a su b lin iat necesl- al S.G. al partidului, vor elabora şi tru intensificarea luptei în vederea
întreaga regiune a M ării Caraibilor, lumii, fără nici un fel de discrim inări. tafea izgonirii im ediate din O.N.U. a creării frontului unit pentru retroceda Şedinţa s-a desfăşurat intr-o a l- '
Referindu-se la uriaşele schimbări despre necesitatea de a controla na A. A Gromiko, a subliniat nece mumiei ciankaîşiste, restabilirea drep Noî trupe vest-germane rea Okinav/ei Japoniei şi pentru orga mosferă de colaborare prietenească şi
din lume, A. A. G rom îko a subliniat vele sovietice; el a am intit presiunile sitatea îndeplinirii d t mai rapide a turilor legitim e ale Republicii Populare în Franţa nizarea de acţiuni comune ale forţelor frăţească, de deplină înţelegere re
că astăzi nu există inevitabilitatea fa brutale pe care S.U.A. le exercită a- Declaraţiei cu privire la acordarea in Chineze în O.N.U. El a vorbit de ne democratice în alegerile care vor avea ciprocă intre participanţi.
tală a unui nou război mondial. Dar, su-pra altor state inclusiv asupra a- dependenţei ţărilor şi popoarelor co cesitatea de a modifica structura acestei PA R IS 22 (A G E R P R E S ). loc în luna noiem brie anul curent în
una este, a spus el, posibilitatea de liaţilor din N.A.T.O. Nu, asem enea loniale, adoptată de Adunarea Generală organizaţii internaţionale, care trebuie A dunarea legislativă a acestor insule-
a preîntâmpina războaiele, şi alta — declaraţii nu se pot trece nicidecum la propunerea şefului guvernului so să oglindească situaţia existentă în P ro te ja ţi de în tu n e ric u l n o p
realizarea acestei posibilităţi. A. A. cu vederea, a spus A. A Gromîko. lume. In organele ei conducătoare tre ţ ii, la 22 s e p te m b rie a u so sit p e
Gromîko a subliniat rolul O rganiza Ele constituie subm inarea acelei baze vietic N. S. Hruşciov. te r ito r iu l fra n c e z v e n in d d in
ţiei Naţiunilor Unite în lupta pentru unice pe care se poate m enţine O.N.U.: A. A. G rom îko a su b lin iat în conti buie să fie rep rezentate ou drepturi G e rm a n ia o c c id e n ta lă b a ta lio a
lichidarea primejdiei războiului ra- neamestecul în treburile interne ale al n e le 22 şi 23 a le in fa n te r ie i m o
chefo-nuolear. tor state. nuare, că una din problemele interna egale cele trei principale grupări exis to riz a te a B u n d e s w e h T U lu i, În
tă rite , d u p ă cu m a n u n ţă z ia ru l
Pe membrii O rganizaţiei Naţiunilor Şeful delegaţiei sovietice a demon ţionale cele m ai acute este problema în tente de s ta te : ţările socialiste, ţările „ l’H u m a n ité “ , de u n e le s u b u n i
U nite întruniţi la cea de-a XVII-a strat întreaga absurditate a planuri t ă ţ i a le b a t a lio n u lu i 11 i n f a n t e
sesiune a Adunării Generale, a spus lor partizanilor politicii dc pe „pozi cheierii tratatului de pace germ an şi care fac parte din blocurile occidentale
A. A. Grom îko, trebuie să-i în g ri ţii de fo rţă“. A stăzi num ai un om lip rie şl o c o m p a n ie de g e n iu .
joreze în mod deosebit declaraţia fă sit de raţiune, a spus el, poate pro norm alizarea pe această bază a situa şî ţările neutre. C e i 2.500 s o ld a ţi v e s t-g e rm a n l
cută de preşedintele Statelor Unite ale mova o politică de pe „poziţii de for
Americiî, J. Kennedy Ia conferinţa de ţă“, poate considera că o asemenea ţiei în Berlinul occidental Lichida Luînd Cuvîntul în replică delegatul vor fi in s tru iţi tim p de p a tru =ae=
presă din (3 septem brie a.c. S.U.A politică ar fi capabilă să reuşească s ă p tă m în l p e p o lig o n u l şi c îm -
sînf unul din statele care au înteme şi să permită să impună altor state rea definitivă a capitolului celui de-âl S.U.A., Sfevcnson a încercat să de. p u rile de in s tru c ţie a le ta b e re lo r
iat O.N.U., membru perm anent al ideologia sa, formele .sale politice dc
Consiliului de Securitate, ele dispun organizare. Uniunea Sovietică, ţările doilea război mondial prin încheierea monsfreze că acuzaţia ce se aduce m ilita re d in S i sonne. Situaţia din Argentina
de puterea economică şi militară cea socialiste dispun cel puţin de aceleaşi A s tfe l a ra tă în re a lita te „c o n
m ai m are în rîndul statelor capita mijloace ca şi ţările oapitalisie. De tratatului de pace germ an, a spus el, Statelor U nite că pregătesc o agresiune
liste. S-ar părea că această ţară şl aceea în prezent trebuie rezolvate pro c ilie re a “ Ia c a re a p e la in d is
oamenii ei de stat chiar în virtutea blemele litigioase nu prin zăngăniţi:! aceasta nu constituie pur şi simplu împotriva Gubei ar fi „neîntem eiată“. c u rs u rile sale p re ş e d in te le F r a n BUENOS AIRES 22 (A gerpres). -
.răspunderii nare revine S.U.A. ca m are arm elor şi prin am eninţări faţă de Haosul cel mai deplin domneşte în
putere, ar trebui să manifeste un res celelalte state, ci prin găsirea unor respectarea unor obiceiuri şi norm e ci, D ar argum entele invocate de el mi ţei- d e G a u lle în t im p u l r e c e n te i Argentina unde, potrivit ultimelor ştiri sehienea, că com andanţii marinei au
pect deosebit faţă de C arta O.N.U. si argumente raţionale şi prin elabora- sa lt v iz ite in G e rm a n ia o c c id e n transm ise de agenţiile occidentale dc propus în cursul nopţii ţinerea unei
să-şi elaboreze în mod corespunzător după cum ara tă experienţa postbelică, aU făcut decît să confirm e justeţea a- presă, trupele „rebele" aflate sub co şedinţe a şefilor fracţiunilor opuse alo
politica lor. D eclaraţia m enţionată mal manda generalului O ngania au pătruns armatei pentru „reorganizarea guver
temelia asigurării unei păci trainice în cestei acuzaţii. Pe un ton am eninţător în capitala ţării, Duenos Aires, şl au nului". Potrivit agenţiei Associated
ocupat palatul prezidenţial. Preşedin Press, cam andanţii m arinei propun in
Europa. Stevcnsort a repetat că S.U.A sînt gata tele Guido — anunţă agenţia Reuter stalarea unei junte militare, formală
— a părăsit reşedinţa sa cu cîteva mi din trei persoane.
Fireşte, a spus Gromîko în conti să întreprindă orice m ăsuri împotriva nute în a in te a '‘so sirii u n ită ţilo r „rebele“1
şi s-a refugiat îm preună cu aghiotanţii Intre timp, Partidul Com unist din
nuare, ar fi miti bine dacă puterile Gubei din cauza pretinsei „activităţi săî, într-o suburbie a oraşului. Guido Argentina a adresat un apel clasei
şi-a oferit demisia pentru a permite m uncitoare şi poporului }jş }| chea
occidentale a r sem na îm preună Cu noi su bversive" a g u vernului cubart ţn rezolvarea crizei. mă să organizeze dem onstraţii de Stra
dă şi să lupte pentru înlrîngerea clicii
şî cu alte ţări unul sau două tratate emisfera Occidentală. După cum anunţă France Presse, m ilitare de la putere. Potrivit agenţiei
evenimentele s-au precipitat încă în Associated Press, populaţia oraşului
de pace scpa.ate cu ambele state ger. Apoi plenara Adunării Generale a după-am iaza zile! de 21 septem brie M endoza a organizat o dem onstraţie in
cînd com andanţii celor două fracţiuni cursul căreia s-a scan d at: „Constitu
mane. Dar, a subliniat el, dacă pute aprobat şezoluţia comună a Indoneziei m ilitare opuse, considerate şi u n a şi ţie da, dictatură m ilitară nu
rile occidentale nu Vbr accepta ?ceas Şi O landei, ca re conţine acdrdill din
ta, U niunea Sovietică împreună- cu alte tre aceste două ţări. cu privire la
state care vor dori acest lucru, va transm iterea Irianului de Vest către
sem na tra ta tu l de pace cu R.D.G. cit In d o n ez ia..
toate consecinţele ce decurg de aici. Apoi în problem a acordurilor indo-
M inistrul afacerilor externe «al nezianc-ofandeze a luat cuvîntul se
U.R.S.S. a subliniat că ocuparea de cretarul general provizoriu ai O.N.U.,
către Statele Unite a insulei Taîwan U îh an t
teritoriu ?întotdeauna chinez, precum
şi transform area Goreei dc sud înfr-o, U rm ătoarea şedinţă va avea loc In
bază m ilitară am ericană constituie o dim ineaţa zilei de 24 septembrie, ta lă . cealaltă drept „rebele“ întrucît au re BUENOS AIRES 22 (A gerpres) -
fuzat să se supună ordinului preşedin Situaţia haotică din A rgentina se
„Cu privire Ia condamnarea Uniunea Sovietică cere includerea pe ordinea da zi telui Guido de a înceta ostilităţile, au complică tot m ai mult şi agenţiile de
propagandei în favoarea unui dat ordinul de continuare a luptelor. presă transm it ştiri contradictorii. O
g sesiunii Adunării Gsneraie a punctului intitulat Vineri seara s-au produs ciocniri a r ştire anterioară, privind demisia pre
război nuclear preventiv“ mate între tancurile şi artileria frac şedintelui Guido, a fost dezm inţită chiar
ţiunii condusă de generatul Ongania de acesta. Este însă evident că preşe
Proiect de rezoluţie prezentat de delegaţia .Programul economic a! dezarmării“ şi infanteria fracţiunii conduse de ge dintele nu m ai este ascu ltat de ni-’
sovietică Adunării Generale neralii Labayru şi Lorio. U nităţile de meni şi nu mai are nici o putere pen
w tancuri au străpuns liniile de apărare tru a pune oapăt certurilor dintre
în faţa capitalei argentiniene şl în grupurile militare rivale. Generalul Orn
NEW YORK 22 (Agerpres). - TASS mai primejdios pe m ăsură ce se creează N E W YORK 22 (Agerpres) TASS doptat la iniţiativa U niunii Sovietice oam eni, ocupaţi în arm ată şi industria cursul nopţii au ocupat oraşul. gania, com andantul rebelilor de Ia
transm ite: hotarîrea cu privire la dezarmarea ge de război, ale căror cunoştinţe şi forţe G am po M ayo, a refu zat să participe ia
transm ite : tipuri noi şi mai distructive dc arme n era lă şi totală. C om itetul celor 18 pot fi folosite pentru viaţă paşnică. Agenţia France Presse relatează că o reuniune a com andanţilor m ilitari în
D in îm puternicirea guvernului state creat de' O rganizaţia N aţiunilor • Dezarm area şi folosirea unor re „autoritatea preşedintelui Guido a slă
Din însărcinarea guvernului Uniunii nucleare şi rachete ş i . pe m ăsură ce U.R.S.S., A. A. Gromîko, m inistrul a- Unite a discutat la Geneva proiectul surse u riaşe în scopuri paşnice, se bit repede începînd de vineri şi în pre vederea găsirii unei soluţii. At|t for
facerilor externe al U.R.S.S., a cerut tratatului cu privire la dezarm area spune în încheierea proiectului de de zent disputa se desfăşoară între frac.
R epublicilor Sovietice Socialiste, A. A. aceste arm e se acum ulează în arsenalele preşedintelui celei de a X V II-a se generală şi totală. Deşi m ajoritatea claraţie, vor deschide cîmp liber dez ţiunile militare. In prezent — adaugă ţele Iui O ngania, cît şi trupele gene.;
siuni a A dunării G enerale O.N.U. să statelor membre ale comitetului s-au voltării colaborării paşnice între state agenţia — ostilităţile au loc între
Grorpîko, m inistrul afacerilor externe statelor, în lume se creează o situ a includă pe ord in ea de zi a Celei de-a pronunţat pentru încheierea tratatu pe baza egalităţii în drepturi şi a- două fracţiuni militare dornice să aca ralilor Lorio şi Labaryu care i se opun,
X V II-a sesiuni a A dunării Generale lui, totuşi nu s-a reuşit să se aju n vantajului reciproc. L ărgirea schimbu pareze puterea".
al U.R.S.S. a adresat preşedintelui ce ţie am eninţătoare care poate duce la a O.N.U., ca o problem ă de sine stă gă la o rezolvare pozitivă. rilor economice internaţionale şi a în se concentrează în vederea unor noi
tăto are şi urgentă, prezentînd o m arc trajutorării ar folosi tuturor ţărilor, Potrivit agenţiei France Presse, în
fei de-a 17-a sesiuni a A dunării Ge izbucnirea urnii război nuclear. A ceas im portanţă p en tra toate statele şi Intre timp cursa înarm ărilor conti m ari şi m ici, celor slab dezvoltate şi noaptea de vineri spre sîm bătă minis operaţiuni militare.
popoarele, urm ătorul punct intitulat nuă. Popoarele se află în faţa alter celor cu o înaltă dezvoltare din punct trul de Interne Garlos Adrogue şi mi.
nerale a O.N.U., i^afrullah Khan, ru tă primejdie se agravează datorită „Program ul economic al dezarm ării“. n ativ ei -— fie dezarm area g en erală şi de vedere economic, ar asigura creş nistrul Armatei Adolf o Lanus au de G om andam entul de !a Gampo Mayo
totală şi o pace de nezdruncinat, fie terea producţiei şi ar da de lucru al misionat. Generalul Benjamin Ratten-
găm intea de a include pe ordinea de faptului că în ţările N.A.T.O. se duce In nota explicativă se arată că lupta intensificarea Cursei înarm ărilor şi lu tor milioane de oameni. bach, num it în postul de m inistru de « anuntaf că, din cauza iminentei ata
popoarelor iubitoare de pace pentru necarea lumii spre un război term o Război în locul generalului Saravia
zi a celei de-a 17-a sesiuni a A dună o vastă propagandă în favoarea unui înfăptuirea dezarm ării generale şi to nuclear pustiitor. In proiectul sovietic de declaraţie şi-a prezentat la rîndul lui demisia. cului care va fi lan sat îm potriva tor
tale, pentru încetarea cursei nebuneşti Se spune: In acelaşi timp, m arina m ilitară a tre
rii G enerale a O.N.U. ca problem ă im război preventiv şi se fafc d eclaraţii ia a înarm ărilor şi destinderea încordă M ai este tim p să Fie p reîn tîm p in ată cut de partea „rebelilor“ conduşi de telor adverse, el recomandă locuitori
rii internaţionale, a şi pus pe priiftul prim ejdia care am eninţă lumea. Po A d unarea G enerală, (in în d seama
portantă şi urgentă punctul „Gu pri cel m ai înalt .nivel care cheam ă-la da plan al vieţii internaţionale progra poarele lum ii pot şi trebuie să- o- generalul Labayru în timp ce aviaţia lor capitalei să evacueze sectoarele a-
mul economic al dezarmării. pună planurilor de intensificare a de cele exp u se şi călăuzindu-sc de i-
vire 1a con d am n area p ropagandei în rea prim ei lovituri n u cleare“ . cursei înarm ărilor, planurilor războiu deile înălţătoare ale păcii şi coexis şi-a exprim at sprijinul faţă de „rebelii" menintate. O coloană de care blindat»
Preşedintele Consiliului dc M iniştri lui şi agresiunii, planul lor dc de tenţei paşnice, adresează in m od so
favoarea unui război nuclear preventiv“. „O în g rijo rare serioasă, se spune în al U.R.S.S., N . S. Hruşciov, luînd cu zarm are generală şi totală, progra lem n guvernelor tuturor statelor un sub com anda generalului Ongania. ale generalildr Lorio şi Labaryu s.a
vîntul la 10 iulie 1962 la Congresul mul prieteniei şi colaborării econo apel stăruitor să-şi intensifice efortu
Proiectul de rezoluţie în această continuare în nota explicativă, sfîrneş- mondial pentru dezarmare generala mice paşnice. rile pentru realizarea cît mai curînd Agenţia France Presse anunţă de a- îndreptat spre cartierul Constituţiei,
şi pace de la M oscova, se spune mai a dezarm ării generale şi totale, chea
problemă prezentat de către delegaţia ie am ploarea tot m ai m are a propagan departe în nota explicativă, a arătat In legătură cu aceasta în proiectul m ă toate statele la înfăptuirea ţeluri im portant centru comercial, unde so
uriaşele posibilităţi pe care toate ţă de declaraţie se atrage atenţia state lor prezentei declaraţii, însărcinează
sovietică cheam ă A dunarea Generală dei revanşarde şi în favoarea revizui rile lumii le-ar obţine pentru dezvol lor şi popoarelor din întreaga lume pe secretarul general provizoriu, ca găsesc concentrate efective motorizata
tarea lor economică, de pe urma fo şi asu p ra aspectului econom ic al de fără să aştepte încheierea tratatului
a O.N.U. să condam ne ca „acte agre rii frontierelor de stat în Europa care losirii în scopuri paşnice, de produc zarm ării. cu p riv ire la dezarm area g en erală şi şi piese de artilerie ale generalului
ţie a m ijloacelor şi resurselor de m ul totală, să se consulte încă dc pe acum O n g an ia.
sive în contradicţie cu ţelurile şi prin s*-au stato rn icit în urm a celui de-al te m iliarde care în prezent sînt a- D ezarm area gen erală şi to tală, se cu guvernele ţărilor slab dezvoltate
runcate în prăpastia fără fund a cursei spune în acest proiect, ar elibera sta din punct de vedere economic din
cipiile C artei O.N.U., cu interesele men . doilea război mondial, ceea ce intensi înarm ărilor. tele şi popoarele de povara grea a Asia, A frica şi A m erica L atină în
cheltuielilor m ilitare, ar permite fo ceea ce priveşte elaborarea unui pro
ţinerii păcii şi incompatibile cu cinstea fică considerabil încordarea în relaţiile D atoria Organizaţiei N aţiunilor U - losirea în fiecare an în mod supli gram internaţional de ajutorare a a-
nite este de a merge în pas cu ce m entar pentru satisfacerea nevoilor cestor ţări în scopul lichidării îna
şi conştiinţa omenirii, orice îndem n la dintre sfate şi com portă prim ejdia unei rinţele vrem ii şi fără să aştepte în urgente ale omenirii a aproxim ativ 120 poierii lor economice prin folosirea
cheierea tratatului cu privire la dezar m iliarde dolari, care în prezent sînt unei părţi din fondurile care devin
războiul nuclear preventiv, Ia darea explozii m ilitare în stare să se trâns- mare generala şi totală, să desfăşoa
primei lovituri nucleare“. forme într-un conflict mondial.
Rezoluţia propune „tuturor statelor O primejdie uriaşă constituie propa
care posedă arm a nucleară, ca un ganda în favoarea unui război nuclear
prim pas pe calea spre interzicerea preventiv şi pentru popoarele care au
totală a folosirii ei, să-şi asume neîn- păşit abia recent pe calea eliberării
lîrziat obligaţia solemnă de a nu folosi naţionale şi a dezvoltării independen
această arm ă primele“. te, de sine stătătoare, întrucît fără o
Să condam ne „ca una dintre cele pace trainică îndelungată ele nu pot
m'ai periculoase form e ale propagandei scăpa de m oştenirea grea răm asă în
de război m anifestările în care sini urma robiei coloniale, — o economie
formulate cereri de revanşă şi de re. subminată, epuizată, o populaţie înfo
vizuire a frontierelor de stat în Europa m etată, boii, analfabetism .
Căre s-au statornicit ca urm are a ce După părerea guvernului sovietic, se
lui de-al doilea război mondial“. spune în încheierea notei explicative,
Să condamne, de asemenea, „îndem în condiţiile care s-au creat în prezent,
nările la folosirea forţei împotriva sînt necesare acţiuni imediate şi ur
popoarelor care au păşit pe calea eli gente din partea tuturor statelor pen
berării naţionale şi dezvoltării inde tru curm area propagandei în favoa
pendente, ca fiind în contradicţie cu rea unui, război nuclear preventiv.
declaraţia O.N.U. cu privire la acor Adoptarea unei rezoluţii în acest scop
darea independenţei ţărilor şi popoare de către Adunarea Generală ar cores re pe seară largă program ul econo cheltuite în scopuri m ilitare. Intr-un disponibile în urm a dezarm ării gene
lor coloniale şi ca prim ejduind pacea punde înfăptuirii acestor sarcini. Gu mic âl dezarm ării ca pe un drapel al răstim p de 25 de ani, cîştigul total rale şi totale şi să prezinte acest pro
generala" şl să propună „tuturor sta vernul sovietic este convins că aceasta său. Este necesar ca fără să se m ăr al statelor de pe urm a dezarm ării ar gram exam inării celei de-a X V III-a
telor ca în term enul ce! mai scurt şi ar contribui Ia o destindere considera ginească Ia considerente de ordin ge constitui 3.600 m iliarde dolari. A- sesiuni a A dunării G enerale a O.N.U. P e s tra d a p r in c ip a lă a o ra şu ilu i B a r i d in s u d u l Itâ n e i,
în nici un caz nu m ai tîrziu de şase bilă a întregii situaţii internaţionale. neral, să se elaboreze in mod concret ceastă sumă este egală cu aproxim a A dunarea G enerală are o încredere u n d e p o liţiş tii a u fă c u t u z d e a r m e şi b o m b e la c rim o g e n e p e n
luni de la adoptarea prezentei decla Popoarele, a căror viaţă o întunecă perspectivele dezvoltării economice ale tiv valoarea totală a bogăţiilor, crea ferm ă în trium ful principiilor raţiunii tru a in tim id a u n n u m e ro s g r up de m u n c ito ri c o n s tru c to ri
raţii, să em ită legi dacă acestea n-au în prezent îngrijorarea de ziua de diferitelor ţări în condiţiile dezarmă te pînă în prezent prin munca oam eni şi dreptăţii, în instaurarea în întrea a f la ţ i In gtrevr
fost emise anterior, care să declare mîine, ar răsufla uşurate, ştiind că a rii generale şi totale. lor pe întregul glob pămîntesc. ga lume a condiţiilor în care războaie
orice formă de propagandă de război fost ridicat un prim obstacol împotriva le vor fi excluse pentru totdeauna lin fo to : O iţlv a d in tr e cei 4 00 d e m u n c ito r i g r e v iş ti, d u p ă
drept crima cea mai gravă împotriva primejdiei războiului nuclear. S-ar crea L a notă se anexează proiectul „De Pentru nevoile economiei de pace din viaţa societăţii, iar în locul cursei
păcii şî Umanităţii şi care să prevadă condiţii mai favorabile care ar permite claraţiei cu privire la folosirea în şi pentru îm bunătăţirea vieţii popoa în arm ărilo r, care înghite resurse şi
pedepsirea aspră a persoanelor vino să se îngusteze prăpastia ce desparte scopuri paşnice a m ijloacelor şi resur fonduri colosale, create dc multe ge
vate de ducerea acestei propagande“. în prezent statele în celelalte probleme selor, devenite disponibile ca urm are relor vor putea fi folosite şi uriaşele neraţii de oameni, se va instaura co
internaţionale, a căror rezolvare po a dezarm ării“. laborarea largă şi rodnică a popoa
In nota explicativă anexată la pro zitivă are o mare im portanţă pentru valori, imobilizate în prezent sub for
iectul de revoluţie se subliniază că „în Întărirea păcii şi organizarea colabo Acum trei ani, se arată în proiectul relor pentru o bună organizare a vie
condiţiile intensificării cursei- înarm ări de declaraţie, A dunarea Generală a m a a to t felul de arm e, m uniţii şi
rezerve strategice, de asemenea, vor
lor nucleare, care fa yn caracter iot rării între popoare Organizaţiei N aţiunilor U nite a a- putea fi eliberaţi zeci de m ilioane de ţii pe păm înt“. a ta c u l p o liţie i.
ţi ftdţfinisţrajiB zia ru lu i! atr. 0 M artie or., ft telefon : 4ţj& 18», 76, 674. Taxa plătită in num erar co n fo rm aprobării D irecţiei G enerale IA 1 .1 .R . or. 2 6 3 .;p . o noiem brie 1949. — 1(parul i întrep rin d erea RoU grafica „l Alai" — Deva