Page 73 - 1962-09

P R O L E T A R I D IN TO A TE Ţ Ă R IL E , U N IŢ I-V A
tu 1socialismuluioO
Anul XIV. Nr. 2410
Sortimente variate
şi de calitate
F a b ric a „S im io n B ă rn u ţiu “
d in S eb eş, p r in s p e c ific u l ei,
execută, o g a m ă v a r ia tă de a r ­
tic o le d in p ie le şi p o lic lo ru ră
de v in ii, a rtic o le ca re s în t to t
m a i m u lt c ă u ta te de o a m e n ii
m u n c ii. C o le c tiv u l ac es tei fa b r i­
ci, p o rn in d de la în ţe le g e re a f a p ­
tu lu i că tre b u ie să p ro d u c ă m ă r­
fu r i c a re să s a tis fa c ă în cea
m a i m a re m ă s u ră g u s tu l şi ce­
rin ţe le c u m p ă ră to rilo r, şi-a sp o ­
r it e fo rtu rile .
In a n u l tre c u t fa b ric ii „ S im io n
B ă rn u ţiu “ i-a re v e n it s a rc in a să
creeze 60 de m o d e le o rig in a le de
m a ro c h in ă rie . P în ă la s fîrş itu l
a n u lu i c o le c tiv u l de a rtiş ti c re a ­
to ri a re a liz a t a p ro a p e 100 ase­
m e n e a m o d e le . M u lte d in aces­
te a a u fo s t p re z e n ta te la al III -
le a p a v ilio n de m o s tre de b u n u ri
de consum , u n d e s -a u b u c u ra t
d e a p re c ie re a u n a n im ă a v iz i­
ta to rilo r şi a u n ită ţilo r co m er­
ţu lu i s o c ia lis t c a re au în ­
c h e ia t c o n tra c te cu fa b ric a .
A n a liz in d a c tiv ita te a e c o n o m i­
că a fa b ric ii p e a n u l în cu rs şi
fe lu l cu m ea a s a tis fă c u t c e rin ­
ţe le c u m p ă ră to rilo r se p o t s p u ­
n e rr. lt e l u c r u r i b u n e . C u t o a t e
g re u tă ţile în tîm p in a te in a p ro ­
v iz io n a re a cu m a te ria p rim ă ,
s a rc in ile d e p la n au fo s t re a li­
zate, s -a u a s im ila t n o i şi n o i
m o d e le de m a ro c h in ă rie , d e p ă -
ş in d u -s e şi In acest d o m e n iu
p re v e d e rile .
E fo r tu r ile în tre g u lu i co le c tiv
au fo s t o rie n ta te to to d a tă şi
sp re îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro ­
d u s e lo r şi re d u c e re a p re ţu lu i
lo r de cost. U n s tu d iu a m ă n u n ­
ţ it a s u p ra e s te tic ii lin ie i şi fo rm e i
m o d e rn e a p o ş e te lo r a co ndus
pe c re a to ri la re a liz ă ri fru m o a ­
se. P o lic lo ru ră de v in ii pe su ­
p o rt' te x til, fo lo s ită Ia c o n fe c ­
ţio n a re a p o ş e te lo r, a fo s t în lo ­
c u ită cu p o lic lo ru ră de v in ii cu
fo ii, u n m a te ria l m a i asp ectu o s
şi la u n p re ţ d e cost m u lt m a i
sc ăzu t. D e as e m e n e a v a ta d in
c e lu lo ză fo lo s ită la p ă s tra re a
fo rm e i p o ş e te lo r a fo s t în lo c u ită
cu m o lto p re n , u n n o u p ro d u s
d in m a te ria l p la s tic , m a i ie ftin
şi de c a lita te s u p e rio a ră .
M e rită s u b lin ia tă p re o c u p a re a
p e rm a n e n tă a c o n d u c e rii fa b r i­
cii şi a o rg a n iz a ţie i de p a rtid
CorasfălBiis*® ©Bi €4©r©sp©ai€leofis v o lu n ta r i
Duminică a fost organizată în oraşul Pc m arginea referatului s-au purtat a- a vorbit despre sarcinile actuale care
H aţeg de către redacţia ziarului nostru poi discuţii la care au participat un stau în faţa redacţiei şi cum trebuie
şi biroul Com itetului raional de
partid, o consfătuire cu corespondenţii
voluntari din raionul Haţeg. Cu prile­
ju l acestei consfătuiri tov. N icolac Za-
mora, secretar al Comitetului raional
de partid a prezentat un referat pri­ în încheierea lucrărilor consfătuirii a
vind activitatea şi sarcinile corespon­
denţilor voluntari din raionul Haţeg.
A apărut „ f a p t u l agitatorului“ nr. 9-1902
'A cest n iiim ă r c u p r in d e a r t i ­
co le d in a c tiv ita te a a g ita to r ilo r
c a re lu c re a z ă în în tre p rin d e rile
in d u s tria le a le re g iu n ii n o a s tre , s a te “ , „ S fa tu l a g ro n o m u lu i“ şi
p re c u m şi m a te ria le d in e x p e ­
rie n ţa a g ita to rilo r care m uncesc
în g o s p o d ă riile a g ric o le c o le c ­
tiv e .
D IN S U M A R : „P e n tru succe­
su l d e p lin a l lu c ră rilo r d in c a m ­
p a n ia a g ric o lă de to a m n ă “ , ru ­
La p u n c tu l de exp lo a ta re fo restieră V alea B istre i au so sit
ziarele. '
Marţi 25 septembrie 1962
d e a fi în to td e a u n a la c u re n t
cu c e rin ţe le m o d e i. In ac es t sens
se tr im it p e rio d ic în m a rile o ra ­
şe ale ţă r ii şi în tr e p r in d e r i cp
p ro fil s im ila r, cei m a i b u n i o a ­
m e n i p e n tru a s tu d ia g u s tu l şi
c e rin ţe le c u m p ă ră to rilo r. R e ­
c e n t , f a b r i c a >, p a r t i c i p a t , p r i n tă. JVe a p ro p ie m d e fu rn a l. D in ­ succes al Ju rn a liştilo r. V e c h e a e x ­
c re a to rii săi de m o d e le , la u n
c ic lu de c o n fe rin ţe o rg a n iz a t la
B u c u re ş ti de re d a c ţia re v is te i
„ M o d a “ ..
U n a lt m ijlo c p rin c a re se
v e rific ă e fic ie n ţa m o d e le lo r n o u
c re a te şi se a s ig u ră d e sfac erea
lo r îl c o n s titu ie o rg a n iz a re a de
e x p o z iţii. A n u l ac es ta se v a des­
c h id e la B u c u re ş ti a l p a tr u le a
p a v ilio n de m o s tre de b u n u ri de
co n su m . F a b ric a „ S im io n B ă r ­
n u ţiu “ a re ca s a rc in ă să se p r e ­
z in te cu u n n u m ă r s p o rit de
m o d e le n o i, c a re v o r f i a p re c ia ­
te şi ju d e c a te d e cei m a i e x i­
g e n ţi e x p e rţi — c u m p ă ră to rii.
E ste d eci o d a to rie a fa b ric ii să
p re z in te d in tim p p e n tru o m o ­
lo g a re n u m ă ru l de m o d e le fix a t.
In p a rte , co n d u cerea fa b ric ii a
p re z e n ta t m o d e le le fix a te , fiin d
d e ja şi o m o lo g a te . D e e x e m p lu ,
la s o rtim e n tu l g e n ţi de v o ia j au
fo s t p re z e n ta te 25 de m o d e le şi
s-a u o m o lo g a t 21, m a i m u lt cu
u n a fa ţă de s a rc in a de p la n .
Şi la a rtic o le s p o rt au fo s t o m o ­
lo g a te în p lu s 2 m o d e le . In a n u l
v iito r la în d e m în a c u m p ă ră to ­
rilo r vo r fi puse p rin m a g a z in e ­
le d e s p e c ia lita te şi c e le 9 m o ­
d e le de h a in e de p ie le c a re au
fo s t o m o lo g a te . P es te s a rc in a
p la n ific a tă , fa b ric a a p re z e n ta t
în p lu s 8 m o d e le d ife r ite de a r ­
tic o le de p ie le .
T o tu ş i co n d u cerea fa b ric ii nu
s -a a c h ita t in te g ra l de ac ea stă
o b lig a ţie . F a ţă de 50 m o d e le n o i
de p o şete, c ite tre b u ia u p r e ­
z e n ta te p e n tru ' o m o lo g a re , a u
fo st p re ze n ta te , d o a r 27. In ră s ­
tim p u l p în ă la d e s c h id e re a p a ­
v ilio n u lu i c o le c tiv u l fa b ric ii v a
tre b u i să se a c h ite şi de ac e a s tă
s a rc in ă .
In a te n ţia fie c ă ru i m u n c ito r
v a tre b u i să stea, pe m a i d e p a r­
te, îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro ­
d u s e lo r. F ie c a re o m să veg h eze
c a p e p o a rta fa b r ic ii s ă ia s ă
p ro d u s e ca re să s a tis fa c ă to a te
c e rin ţe le c u m p ă ră to rilo r.
T. SEBASTIAN
m are n u m ăr de tovarăşi p rin tre care.-
M arin Bîrlea, Atanase M edaru, A le­
xandra Liviu, Anton Cimpoieşu, A le­
xandru M ăgureanu, M aria Brăniştea-
nu, Aurel Rotaru şi alţii.
luat cuvîntul tov. M arian Trandafir,
redactor şef adjunct al ziarului, care
b ric ile : „ A g ita to ri fru n ta ş i şi
m e to d e le lo r “ , „ A g ita ţie v ie , c o n ­
c re tă , a tra c tiv ă “ , „ S c ris o ri de la
„ N o i o b ie c tiv e in d u s tria le p e
h a rta re g iu n ii n o a s tre “.
L a ru b ric a „Pe te m e e x te rn e “
este p u b lic a t a rtic o lu l : „ R e g i­
m u l de o c u p a ţie d in B e rlin u l
o c c id e n ta l este p e rim a t“.
„ OOOOOOOOOOo. - o
v;r In numărul oO
g de azi: §
g • Corul din Do-. b
5 b ra : L a a 75-a a - C;
L niversare $
0 (pag\ . : - a) d e x$
Cu grijă
y buni gospodari; O
g ® Sport g
g (pag. S-a), g
O ® Dc peste ho- o
Ila re S
L (pag- g
jOOC'b'.VVXOOOO-O v
4 pagini 20 bani
Echipele conduse
d e N ico la c V ă d a n şi
Oamenii C onstantin R adu,
clin secto ru l IV al
E. M. Barza, au
furnalul depăşit planul in
luna august cu 30
la sulă şi, respec­
tiv , 50 la sulă.
D in 'depărtare, tn m b e le de fu m ce. Ş i n u exagera cu nim ic. Să In foto: C ele
două echipe, îm ­
ce se în a lţă de la noul furnal cunoşti reacţiile chim ice ce au loc preună cu m aistrul
dc revir loan
te vestesc că funcţionează. Fur­ în interiorul fu rnalului şi să ac­ M ania, discnlînd
n a lu l de 1.000 m .c. produce fo n ­ ţionezi în consecinţă este un m are înainte de intra­
rea în m ină.
tre toate, oam enii ne reţin aten­ presie „bagi în fu rn a l de toate dar
ţ i a c e l m a i m u lt. Ş i e ş i fir e s c să n u ş tii ce s c o ţi11, a r ă m a s d e d o ­ ¦ ; o i l-l&i'.-y.
fie aşa. P rintre ei d istin g em p e m eniu! trecutului.
prim -furnaliştii Sim ion furca. loan
Im p o stu l „B “ a l fu rn a lu lu i u le-
Chiroşca. S în t fu rn a lişti pricepuţi, m istul V asile Pop e foarte atent.
cu m u ltă experienţă, dar aici şi au
— A ce a sta e schem a d e încăr-,
d e în vă ţa t. A lă tu ri de ei, cei 64 care a fu rn a lu lu i, n e e x p lic ă el. Pentru animale Minerii '
S i pe un tablou se stin g şi se a- cit mai mult nutreţ cumpără
d e tin e r i fu r n a liş ti şi 27 d e e le c tr i­
cieni, proaspeţi absolvenţi ai şco­ p rin d alternativ săgeţi, cifre, lite ­
lii de calificare, pun lot m a i m u lt re şi alte sem ne. F iecare îşi au ros­
slăpînire pe cunoaşterea şi m im a ­ tu l lor şi utem istu l V asile Pop le-a
rea com plicatelor sistem e şi procese pătruns înţelesul. M anevrele făcute
de producţie. P avel Sim ion, m aşi­ de el la p u p itru l dc com andă al
nist la postul „A ", sau cauperistul postului „B" pun în m işcare m o ­ N u -i nici o noutate cu oam enii
A urel T îrlea, sînt stăpîni pe agre­ derna instalaţie a schipului dc în ­ in G. 4.C» d in r a io n u l m uncii îşi cum pără cărţi, că îşi fac
gatele ce le deservesc. M işcările t i 1 cărcare a furnalului. N u e deloc acasă biblioteci. In anii noştri,
nerilor furnalişti Sandu V am an şi uşor să deserveşti un asem enea N u m e ro ase g o s p o d ă rii a g ric o ­ fu ra je r în am e s te c cu co cen i de evul condiţiile dc m uncă şi de
le c o le c tiv e d in ra io n u l S eb eş p o ru m b , d o v le c i, v r e ji d e c a s tra ­
lo a n G iurgi dovedesc m u lt calm post de .m uncă. Cea m a i m ică n e ­ au d o b în d it o e x p e rie n ţă b u n ă v e ţi şi fa s o le , c a p itu le de flo a - viaţă sînt to t m ai bune, cînd
în ceea ce p riv e ş te o b ţin e re a re a -s o a re lu i şi re s tu ri de la g ră ­
şi siguranţă, specifice celor ce ştiu atenţie poate avea urm ări grave in u n o r p ro d u c ţii s p o rite de la p te d in a de z a rz a v a t. P rin v a lo r ifi­ cîştigurile m uncitorilor sînt dc
c a rn e , lin ă etc. S -a d o v e d it că c a re a tu tu r o r re s u rs e lo r de f u ­
ce au de făcut. buna funcţionare a furnalului. T î- un ro l h o tă rito r în a c e a s tă p r i­ ra je e x is te n te în g o s p o d ă rie , co ­ natură să le satisfacă nu num ai
v in ţă ii a re a s ig u ra re a u n o r le c tiv iş tii de a ic i v o r în s ilo z a
La cuva furnalului, ' com unistul narul V asile Pop ştie acest lucru. c a n tită ţi în d e s tu lă to a re d e fu r a ­ 2.000 to n e n u tr e ţu ri. A s e m e n e a cerinţele de hrană şi îm brăcă­
je , d in s o rtim e n te d ife r ite şi de e x e m p le se p o t d a şi d in a lte
D um itru O badă face proba unei Judecă m atur fiecare situaţie în b u n ă c a lita te , p rin tre c a re n u ­ u n ită ţi. m inte, ci şi pe cele de cultură
tre ţu rile în s ilo z a te să a ib ă p o n ­
sonde de captare a gazelor din parte. In to t ce face pune su­ derea cea m a i m are. D a r, n u în to a te g o s p o d ă riile şi odihnă, fa p tu l că cineva îşi
c o le c tiv e d in ra io n se a c o rd ă a -
interiorul furnalului. fle t... C o n s id e rîn d în s ilo z a re a fu r a ­ te n ţia c u v e n ită în s iîo z ă rii fu r a ­ cum pără cărţi poale trece n e­
je lo r ca o p ro b le m ă d in cele m a i je lo r. C u to a te că au p la n ific a t
— Cu aju to ru l acestei sonde, ne k* im p o rta n te , m a jo rita te a consi să în s ilo z e z e în ju r u l a cite observat. S i totuşi, acest fa p t
liilo r de co n d u cere şi a o rg a ­ 1.000 to n e n u t r e ţ u r i fie c a r e , u n i­
spune O badă D um itru, se urm ă­ 1" F u r n a lu l a f o s t în c r e d in ţa t u n o r n iz a ţiilo r de p a rtid s-au preo cu. tă ţi c u m s în t ce le d in L a n e ră m , m ărunt în aparenţă, nu-i de tre­
reşte in perm anenţă procesul teh ­ p a t cu g r ija de m ersu l a c ţiu n ii P r ’e s a c a , S ă s c i o r i , S e b e ş ş i a l t e l e ,
nologic d e ardere şi încărcare a cadre pricepute. O am eni, în gene- * de in s ilo z a re , m o b iliz în d în acest n u a u in s ilo z a t p in ă a c u m n ic i cut cu vederea.
fu r n a lu lu i. ral tineri, conduc cu pricepere şi scop to a te fo rţe le şi m ijlo a c e le
co m p eten ţă fu rn a lu l d c 1.000 m .c., > d in g o s p o d ă rii. In fe lu l acesta m ă c a r u n s fe rt d in c a n tită ţile Cu ani în urm ă, în tim pul
V orbele lui erau rostite pe un m în d ria industriei noastre siderur- \ g o s p o d ă riile c o le c tiv e d in M ie r ­
^ cu re a , D a ia , A p o ld u l de Jos, p la n ific a te . D e a ltfe l, d u p ă cum regim ului burghezo-m oşieresc,
G ârbova, R ă b ă u , P ia n u l de Jos
şi a lte le au in s ilo z a t fie c a re cite re z u ltă d in u ltim a s itu a ţie co­ m inerii V ăii Jiu lu i duceau o
a p ro a p e 1.000 to n e fu r a je . M e ­
ton grav, plin de im portanţa şi aice. m u n ic a tă la c o n s iliu l a g ric o l viaţă dc cîinc. S în t cunoscute
răspunderea m u n cii p e care o fa-. r ită să fie e v id e n ţia t e x e m p lu l
S. TRUŢ.A ' l ra io n a l, pe în tre g ra io n u l m a i condiţiile m izere în care locu­
c o le c tiv iş tilo r d in P ia n u l de Jos,
s în t d e in s ilo z a t p e s te 12.000 iau şi m unceau, cîştigurile care
cave in aceste zile lu c re a z ă de
1 to n e fu ra je . T re b u ie a ră ta t că nu le asigurau nici m ăcar traiul
zo r la în s ilo z a re a p o ru m b u lu i
A început în ra io n , cu m ijlo a c e le e x is te n de pe-o zi pe alta. M inerii e-
semănatul
te, s -a r p u te a în s ilo z a z iln ic c ir­ rau puşi pe drum uri după bu­
griului
ca 500 to n e fu ra je . nul plac al stăpînilor, şom ajul
C orespondenţii
n o ş tr i to v. I. era în floare. Ş i dacă cineva
M oga şi G h.
Popa, ne in fo r­ încerca să protesteze îm potriva
m e a ză că la g o s­
p o d ă riile agri­ acestor n ed rep tă ţi m onstruoase,
cole co lective d in
satele Ohaba, şi era arestat şi schingiuit în be­
Secăşel, a m b ele
d in ra io n u l lU a, ciurile siguranţei.
a în cep u t se­
m ă natul g riu ­ In condiţiile de atunci nici
lu i.
nu puica fi vorba ca un m i­
P înă ieri, co­
lectiviştii din ner să-şi perm ită luxul de a
Ohaba au sem ă­
n a t cu ajutorul cum păra o carte.
m aşinilor s.M .T .
g r iu p e 25 hc,., La Gé- A, €• ¦S fiu eria D ar acele vrem u ri m ai reînvie
iar cei d in S e ­
c ă şe l p e 31 ha. L a g o s p o d ă ria a g ric o lă c o le c ­ de p o ru m b , co le te le de la s fe ­ d o a r b r nwtimiri. *A s tă z i, p a rti­
tiv ă d in S im e ria , d e p e ra z a o ra r
ş u lu i re g io n a l D e v a , se m u n c e ş te c lă , c a p itú le le d e flo a re a -s o a re - dul, statul; nostru popular, au
lu î, v r e jii d e la g r ă d in a d e le- creat asem enea condiţii dc m u n ­
in te n s la în s ilo z a re a fu ra je lo r. g u m e şi a lte fu ra je . M u n c in d cu că' şi de trai pentru to ţi m u n ­
S ub în d ru m a re a c a d re lo r te h ­ m u lt sp o r, e i au re u ş it să în s i­ citorii. p a trie i in c it oricare, d in
n ic e d in g o s p o d ă rie , c o le c tiv iş - lo ze ze p în ă în p re z e n t p e s te 500 cîşligul cc-l realizează, îşi poale
iii de a ic i se s tră d u ie s c să r e ­ to n e fu ra je . satisface şi n evo ile culturale.
c o lte ze şi să in s ilo z e z e , în a fa r ă C um părarea unei cărţi este a-
P. U D R EA cum un fa p t obişnuit şi nece­
sar. O bişnuit este şi fa p tu l că
corespondent anul acesta m in erii V ă ii J iu lu i
au cum părat pînă acum aproa­
L a G. A, €. B retea* pe 250.000 d c vo lu m e, în v a lo a ­
re dc p este 700.000 lei, că n u ­
S e c to ru l zo o te h n ic a l g ospo­ kg . tă r îţe n ecesare c o m p le tă rii m ărul cum părătorilor de cărţi a
d ă rie i a g ric o le c o le c tiv e B re te a b a la n ţe i fu ra je re . D e c u rin d co ­ crescut fa ţă d c a n u l trecu t cu
S tre i-P lo p i, ra io n u l H a ţe g cu ­ le c tiv iş tii d in B re te a -S tre i au în ­ 40 la sută, că foarte m u lţi d in ­
p rin d e 155 b o v in e d in c a re 57 c e p u t şi în s ilo z ă rile , re u ş in d ca tre aceştia şi-au fă cu t acasă bi­
blioteci personale.
v a c i cu la p te , u n n u m ă r în ­ p în ă în p re z e n t să şi în s ilo ze ze
Si lotuşi, dacă ne gîridim la
In laboratorul fabricii de s e m n a t d e o v in e , p o rc in e şi p ă ­ p e s te 120 to n e p o ru m b d in ce le saltul care s-a făcut în acest
a g lo m era re a C .S.H . lu ­ s ă ri. P e n tru p e rio a d a de s ta b u - 200 to n e p la n ific a te . F o lo s in d dom eniu în num ai ÎS ani, fa p ­
crează şi laboranta. O lga ia ţie c o le c tiv iş tii le -a u a s ig u ra t to c ă to a re a la în tre a g a c a p a c i­ tu l nu poale fi trecut cu v e ­
derea.
Z ducu. A nalizele fă cu te ăe a c e s to ra 65 to n e fin - n a t u r a l, 15 ta te d e lu c ru , d u p ă ce a u u m ­
GI-I. P A V E Ii
ea p e n tru determ inarea to n e f în - t r iîo i, p a ie d e o rz şi p lu t d o u ă g r o p i, c o le c tiv iş tii a u
să muncească corespondenţii voluntari fie r u lu i'd in aglom erat sîn t g r iu d e p e 130 h a ., c o c e n i şi în c e p u t to c a re a n u tr e ţu lu i şi in
pentru ca aportul lor la înfăptuirea de bună calitate. a lte fu ra je , ia r p e b a za p la n u lu i
acestor sarcini să fie cit mai mare. de c o n tra c t în c h e ia t cu I.C .I.L . cea d e -a tre ia g ro a p ă.
Bea wimwuLşgii • S im e ria au fo s t p ro c u ra te 4.000
P. FĂ R CA ŞIU
corespondent
| IHi li I» IU IL « Aprovizionarea ca legume şi fructe’
| fel © S Y !H1 IU li
silozărilor dc iarnă, cum s în t: cartofi,
ii::::::;:::;:::::::::: struguri, morcovi şi pătrunjel, cali­ Pc bună dreptate sc întreabă cum­ ceapă, varză, ră.dăcinoase, fasole, fruc­
tatea lasă dc dorit. părătorii atunci cînd intră în aceste te etc.
iN A A /V W W W s . magazine: oare G.A.S. nu produc le­
Lipsa unor produse de pc piaţă cit gume şi fructe, ele au un alt profil Cu toate acestea însă cantităţile dc
\ T o a m n a intră, cum se zice, în d rep lu rile ei. $ i o d a tă cu zilele de < şi calitatea slabă la unele din ele produse sem iindustrializate sînt mici
toam nă, bunii gospodari se pregătes c pen tru a n o tim pul urm ător — iarna. \ laţă de prevederile dc plan. De a-
ccca este necesar să sc ia toate m ă­
In m o d deosebit pen tru gospodine, ven irea toam nei aduce preocupări în i denotă că nu se acordă suficientă a- dc producţie?! surile pentru sporirea cantităţilor. Nici
în ce priveşte încheierea dc con­
< vederea asigurării căm ărilor cu cele necesare sezonului de iarnă. T ocm ai'' tenţie bunei aprovizionări. Prea puţin Faptul că magazinele Gostat nu pun tracte pentru produsele dc siloz nu
a insistat O.A.D.L.F. H unedoara a- în vînzare legume şi fructe în canti­ s-a făcut totul. L a unele produse şi
( d e a c ee a in a c e s te .z ile p ie ţe le d e le g u m e ş i fr u c te a le o ra ş e lo r s în t < tîl: la fu rn izo rii clin regiune cit şi la tăţi sporite, denotă lipsa dc interes în special. la varză, ceapă, fasole, nu
< m ai solicitate, sc fac cum părături î n cantităţi sporite pentru p reg ă tirea ' cei din afară, pentru ca ci să-şi res­ a conducerii trustului pentru acest s-au asigurat contracte pentru toate
pecte obligaţiile contractuale. Uneori sector. Deşi G.A.S. au suprafeţe im ­ cantităţile planificate. Tim pul fiind
. deconserve. Este şi firesc de ci ca în aceste zile şi din p a r te a 1 O.A.D.L.F. s-a rezum at doar la con­ p o rtan te de g răd in i dc legume şi în aintat se im pun m ăsuri urgente.
Iructe, produsele acestora nu sînt în
\ O .A .D .L .F .-urilor să existe o preocu pare m ai deosebită pentru a asigura < vorbiri telefonice cu furnizorii. Apoi modul cel mai chibzuit valorificate, ?
există în cadrul conducerii O.A.D.L.F. in aceiaşi timp grădinile, în special Deşi în general se observă preo­
piaţa cu cele necesare, pentru a pu ne la dispoziţia cum părătorilor can- , H unedoara ideea că deoarece timpul cea din Deva, fiind prost întreţinute cupare din partea O.A.D.L.F. pentru
a fost nefavorabil culturilor de le­ o bună aprovizionare cu legum e şi
tită ţi sporite dc legum e şi fructe. P entru a vedea m odul în care sînt a- ) fructe a pieţelor de desfacere, totuşi
ea nu este în m ăsură să satisfacă
provizionate cu legum e, zarzavaturi şi fru cte p ieţele oraşelor H unedoara, S cerinţele. Pe alocuri se observă lipsa
unor produse m ult solicitate în acest
D eva, Sim eria şi G ugir. redacţia zia ridai nostru, a întreprins zilele tre- ' sezon (varză, vinete, ardei, gogoşari)
iar la unele calitatea lasă de dorit.
cu le un ra id . la tă cele c o n sta ta te c ti acest p r ile j. gume, acestea sînt tot mai puţine. au dat producţii slabe. Aceasta denotă că unităţile O.A.D.L.F.
nu s-au ridicat la nivelul cerinţelor.
w w w w w vl Or, tovarăşii respectivi trebuie să aibă Dacă din partea conducerii trus­ Tot atît de adevărat este şi faptul
că U.R.G.G. regional cit şi sfaturile
în vedere /şi faptul că în cultura le­ tului G ostat va exista m ai m ultă pre­ populare clin oraşele citate în acest
raid nu s-au preocupat decît în mică
C an fifăfi foi mai marii găsesc însemnate cantităţi dc roşii, gum elor se folosesc şi terenuri iri­ ocupare, unităţile sale dc desfacere
cartofi, vinete, m orcovi, p ătru n jel şi gate, dc pc care s-au obţinut pro­ vor putea oferi oam enilor muncii can­ m ă su ră ' de. m odul cum se desfăşo ară
Vizitînd pieţele din oraşele H une­ altele. ducţii mari. Pentru aceasta însă tre­ tităţi însem nate de roşii, ardei, var­
doara, Deva, Sim eria şi Cugir, se buie luată legătura cu unităţile res­ ză, cartofi şi alte produse care de aprovizionarea cu legume şi fructe, iar.
poate constata că in general unită­ Dc asemenea un mare număr dc pective. E ad e v ărat şi fap tu l că li­ lapt se cultivă în cadrul G.A.S. atunci cînd au făcut-o s-au făcut e-
ţile de desfacere oferă cum părători­ gospodării agricole colective din re­ nele G.A.C. printre care cele din
lor cantităţi înseninate de roşii, car­ giune şi din afară îşi desfăceau pro­ Sîntandrei, Rapolt, Simeria şi altele JPenfru siloz cotil justificărilor m ai m ult sa u mat
tofi, vinete, struguri, mere, pere, m or­ dusele (în special roşii, ardei şi vi­ nu şi-au respectat contractele înche­ puţin întem eiate ale O.A.D.L.F.
covi şi pătrunjel. Acest lucru reiese nete) pe pieţele din Deva şi H une­ iate cu O.A.D.L.F., dar cu m ai multe P reg ătiri pen tru ia rn ă au început şi
şi din evidenţele O .A .D .L.F. H un e­ doara. eforturi, pieţele pot fi m ai bine a- in cadrul O .A .D .L.F. L a H u n ed o ara Timpul deşi este înaintat permite
doara şi a U .R.C.C. O răştic. care au provizionate cu legume şi fructe. şi D eva de p ild ă silozurile au fost
depăşit cu m ult sarcinile dc plan. Preocuparea pentru o cit mai bună curăţate şi desinféctate, sînt g ata ca încă luarea celor mai corespunză­
aprovizionare nu este însă peste tot fn magazinele Gosfaf in ele să fie băgate produsele p en ­
Existenţa pe piaţă a acestor produse aceeaşi. Sînt m ulte unităţi şi în deo­ tru iarnă. toare măsuri pentru aprovizionarea în
arată că aici s-a m anifestat preocu­ sebi la H unedoara, unde este pus L a H unedoara şi D eva T rustul re­
pare pentru o mai bună aprovizio­ în vînzaro un sortiment sărac de pro­ gional G.A.S. arc cîte două unităţi Bine se desfăşoară m unca şi în ca­ continuare cu produse multe şi de
nare. dc-desfacere a produselor proprii. Fi­ drul secţiilor dc sem iindustrializare a
duse. De pildă la unităţile nr. 6 şi calitate a pieţelor. Trebuie însă să
S din H unedoara ' lipsesc roşiile, deşi existe mai multă preocupare şi interes.
De rem arcat şi interesul m anifes­ în depozit există. D e altfel în m ai resc este ca în aceste u n ită ţi să g ă ­ legum elor. A stfel la H u n ed o a ra s-au
tat dc cei mai m ulţi gestionari de toate unităţile din oraşele Deva seşti un sortim ent bogat de produse preparat pînă în prezent 12,2 tone bu­
unităţi pentru o aprovizionare în can­ şi H unedoara (ambele ap arţin de agroalim cntarc, şi m ai ales de legu­ lion, 2 tone ardei graşi în saram ură,
tităţi îndestulătoare. Aşa de pildă sînt O.A.D.L.F. H unedoara), lipseau în me, zarzav atu ri şi fructe. D in păcate 15,3 tone castrav eţi m uraţi, 34,4 tone
bine aprovizionate unităţile O.A.D.L.F. însă, ele s-au transform at în unităţi varză m urată şi alte produse.
zilele cînd am organizat raidul, var­
nr. 22 şi 23 din oraşul D eva, nr. za, fasolea, g o g o şa rii' şi ardeii. In a- de desfacere a b ău tu rilo r şi ceva con­ De asemenea s-au încheiat contrac­
t şi 2 din H unedoara ca şi cele din cclaşi timp la unele produse puse pe serve şi preparate de carne. In rest te cu unii furnizori pentru livrarea
Simeria şi Cugir. Aici cum părătorii piaţă spre ' vînzare şi mai ales la se găsesc d o ar cîţiva struguri şi mere. de zarzavaturi şi legum e necesare în-