Page 76 - 1962-09

PAG. 4
La O .N .U .; Critici usturătoare N. S. Hruşciov a vizitat
la adresa politicii rasiale
din Republica Sud-Africană
NEW YORK 24. - Trimisul Ager-
pres C. R âducanu transm ite :
Luni dimineaţa, Adunarea Generală
s-a întrunit în continuarea dezbaterii
sale generale. Primul vorbitor al şe­
dinţei de dim ineaţă a fost ministrul de
externe al Republicii Sud-Africane, Eric
I.ouw. Ga şi la sesiunile anterioare, el
a recurs la obişnuitele încercări de a
justifica politica rasiala a guvernului
său. Atacînd O rganizaţia Naţiunilor
Unite, Lomv s-a ridicat împotriva în­
făptuirii practice a Declaraţiei cu pri­
vire la acordarea independenţei ţărilor
şi popoarelor coloniale. De asemenea,
el a încercat să justifice regimul de
discrim inare rasială din Africa de sud.
Guvîntarea sa a revoltat întreaga Adu­
nare.
După o încercare neizbutită a pre­
şedintelui Adunării Generale de a anu­
la exprim area protestului delegaţilor
faţă de calom niile şi falsurile debitate
de delegatul sud-african, au luat cu-
vîntul reprezentanţii statelor Filipine,
Som alia, Tanganica, Mexic, India,
care au dem ascat cu toţii situaţia in­
tolerabilă care continuă să existe pe
teritoriul sud-african, m etodele folosite naţionale. Crimele sale, a spus K rishna
de guvernul rasist al lui Verwoerd, re­
fuzul lui persistent de a aplica rezo­
luţiile repetate ale Organizaţiei Na­
Pe scurt © Pe scurt
MOSCOVA. — Pentru a participa la
şedinţa Com itetului Executiv al G.A.E.R., slaviei, Iranului şi Cehoslovaciei.
la Moscova au sosit reprezentanţii Bul­
gariei, Cehoslovaciei, R. D. Germ ane,
M ongoliei, Poloniei, Romîniei, U nga­
riei, care sînt membre ale Comitetului
Executiv al G.A.E.R.
VARNA. — La 24 septem brie s-a
deschis la V arna cel de-al 13-lea Con­
gres internaţional de astronautică. La
congres participă şi cosmonautul so-
vieiic, Ghertnan Titov.
HAVANA. — Ziarul cuban „Revolu­
ción“ anunţă că fizicianul şi m atem a­
ticianul am erican Richard Bourrct a
cerut azil politic în Cuba.
COLOMBO. - In Colombo a fost
constituit Comitetul de solidaritate a
popoarelor din Ceylon şi Cuba, din care
fac parte reprezentanţi ai Consiliului
păcii din Ceylon, ai Asociaţiei de so­
lidaritate cu ţările Asiei şi Africii, ai
Uniunii naţionale a studenţilor din
Ceylon, ai sindicalelor şi ai altor or­
ganizaţii obşteşti din ţară.
LONDRA. — Cel puţin 155 de labu­
rişti, membri ai parlamentului, s-au
pronunţat îm potriva aderării Angliei la
P iaţa com ună în condiţiile stabilite la
Bruxelles, a declarat la o conferinţă
de presă care a avut loc Ia 23 septem ­
brie. John Stonehouse, membru în par­
lam ent şi secretar al Comitetului creat
special de partidul laburist „Anglia şi
P iaţa com ună", care luptă împotriva Unite ca aliaţii vest-europeni să înce­
aderării Angliei la grupul „celor şase". teze com erţul cu această ţară, Ataud- prim -m inistru al Iranului şi-a expri­
ANKARA. — Potrivit unor date sta­
tistice oficiale publicate recent, în
Turcia există actualm ente 750.000 de
oameni bolnavi de tuberculoz.ă com­
plet inapţi pentru muncă. Dintre aceş­
tia. m or an u al 15.000.
1B :
Puternică demonstraţie împotriva
uneltirilor colonialiste în Aden
— Mulţimea a fosf afacafă de po ifie —
ADEN 24 (A gerpres). —
Luni dim ineaţa a avut loc în Aden
o mare dem onstraţie a populaţiei aces-
lei colonii engleze îm potriva intenţiei
autorităţilor britanice de a lega Adenul
de aşa-num ita Federaţie a Arabici de
sud, de inspiraţie colonialistă. In ciuda
interzicerii oricăror dem onstraţii, mii
de locuitori ai A denuîui au dem onslrat dintre ei.
pe străzile oraşului, îndreptîndu-se spre
sediul Adunării legislative, unde urma ţie sim ilară în faţa sediului Partidului R .F .G . şi F ranţa in do m en iu l m ilitar,
să se aprobe unirea Adenuîui cu Fe­ naţional unit care sprijină politica co­ no i m ăsuri p en tru instru irea fo rţelo r
deraţia Arabiei de sud.
D em onstranţii purtau b rasard e şi dem onstraţie au d at foc clădirii în care a lte tip u ri d e a rm e etc.
steaguri negre. Pe m ajoritatea clădi­
rilor din Aden erau de asem enea abor­
date steaguri negre.
Agenţia Reuter a transm is că în­
treaga viaţă economică a coloniei este
paralizată de o grevă generală. Acti­ operat num eroase arestări. P rin tre cei colaborarea m ilita ră în tre F ranţa şi
vitatea în portul Aden a sistat în în­
tregim e.
încă în cursul nopţii, autorităţile au
m asat pe străzi puternice detaşamente
de poliţie şi unităţi militare. Clădirea
K enaeţia şi ad m in istraţia z 'ir u lu i: str. 6 M artie nr. 9. le le tu n : *8H. 169. 75 674. Taxa nlătitâ în num erar co n lo rin ap ro b ăru D irecţiei U euerale P. l.l.R . ur. 263.32b din 6 noiem brie 1949. — T ip aru l; În trep rin d erea P o lig ra fic a „1 M ai" — Deva.
ţiunilor Unite, Delegatul Tanganicăj a
declarat, în numele statelor africane,
— membre ale O.N.U., că reprezentan­
tul guvernului sud-african încearcă să
înşele Adunarea Generală. Politica de
apartheid dusă in Africa de sud aduce
suferinţe de neînchipuit popoarelor
acestei ţări. Această politică, a spus el,
constituie o încălcare grosolană a li­
terei şi spiritului Gartei O.N.U. Gu­
vernul sud-african trebuie să renunţe
imediat Ia această practică atît de ru­
şinoasă. Dacă el nu va face aceasta,
noi, „africanii vom obţine victoria asu­
pra apartheidului“, a declarat delega­
tul Tanganicăî.
Delegatul Mexicului a cerut de ase­
menea încetarea politicii de apartheid
pe care o duce guvernul Republicii
S ud-A fricane.
Krishna Menon, şeful delegaţiei in­
diene, a atras atenţia Adunării Gene­
rale asupra faptului că Republica Sud-
Africană încalcă făţiş principiile O rga­
nizaţiei Naţiunilor Unite şi că politica
guvernului Republicii Sud-Africane se
bazează de fapt pe încălcarea Cartei
şi principiilor acestei organizaţii inter­
Alenon, guvernul Republicii Sud-Afri-
catie Ie prezintă drept un m erit şi chiar
încearcă să im pună lumii această pă­
rere.
In şedinţa de dupâ-am iază vor con­
tinua dezbaterile generale. Sînt înscrişi
la cuvînt delegaţii Guatemalei, Iugo­
IRusk c a u t ă a l i a f i î m p o t r i v a C u b e i
NEW YORK 24 (A gerpres). —
Sosit la New York pentru a p arti­
cipa Ia sesiunea A dunării Generale
O.N.U., secretarul de stat al S.U.A.,
Dean Rusk, a avut duminică o între­
vedere cu lordul Home, m inistrul de
externe britanic care conduce delega­
ţia ţării sale la actuala sesiune. După
cum relalează agenţia France Presse,
din sursă oficială am ericană s.a decla­
rat că convorbirile dintre cei doi oa­
m eni de stat s-aii referit îndeosebi la
Cuba. Reîuzînd să Iacă yreo precizare
cu privire la întrevederea sa cu Rusk,
H ome a declarat ziariştilor doar Că
guvernul englez. „înţelege preocupările
am ericane" în ce priveşte Cuba.
Un anum it indiciu asupra poziţiei
Angliei jn această problemă !-a daf
Declaraţia primuluiînsă în cursul aceleiaşi zile ministrul
de finanţe britanic, Reginald M audling,
care se află în prezent la W ashing­ T E H E R A N 24 (Agerpres). — TASS
ton. Intr-un interviu acordai Socieiă-
ţii de televiziune am ericane N.B.G.,
Ataudling, deşi s-a grăbit să exprime
„solidaritaiea" guvernului britanic cu călătorie prin regiunile de nord-vest
a d m in istra ţia K ennedy, a a r ă ta t Că
„Anglia nu va accepta neapărat m ăsu­
rile pe care S.U.A. le-ar putea propu­
ne“ în cadrul politicii sale faţă de
Cuba.
Făcînd aluzie la presiunile Statelor
ling a declarat că deocamdată o ase­
menea problemă nu se pune. Guvernul
britanic, a spus el, consideră că v a­
sele engleze „trebuie să aibă dreptul
de a face to t ce te permite legea“. El
şi-a exprimat, de asemenea, părerea
Generalul ameri­
can : Ne rămîne
doar să-i învăţăm
pe cei 150 de mii
de rezervişti limba
spaniolă, şi primul
detaşam ent de „emi­
granţi cubani“ e
gata !
(D esen din „L ’Hu-
m anite“).
Adunării legislative care urm ează să
aprobe intrarea Adenuîui in Federa­
ţia Arabiei de sud a fost înconjurată
cu sîrm ă ghim pată. In momentul în
care dem onstranţii au ajuns în apropie­
rea Adunării legislative, poliţia a in­
tervenit cu brutalitate, rănind, potrivit
relatărilor agenţiilor de presă, numeroşi
Paralel, s-a desfăşurat o dem onstra­ re, o m ai strînsă colaborare între
lonialiştilor britanici. P articipanţii la lor a rm ate şi înzestrarea acestora cu
se află sediul acestui partid. A fost, de
asemenea incendiată tipografia ziarului
procolonialist „Al Kifah“, iar redac­
ţia acestui ziar devastată.
Poliţia, anunţă agenţia Reuter, a
arestaţi se num ără şi conducători ai R.F.G ., să pună la cale noi acte care
Partidului popular social, care se pro­
nunţă îm potriva planurilor de include­ să în ven in eze situaţia internaţională.
re a Adenuîui în Federaţia Arabiei de
jsud.
D R U M U L 'S O C IA L ISM U L U I
avionul „IL-62“
M O SC O V A 24 (Agerpres). — T A S S
transm ite
N .S. H ruşciov, p reşed in tele C o n ­
siliu lu i d e M in iştri al U .R .S.S., şi al(i
conducători ai partid u lu i com unist şi
ai guvernului sovietic au vizita t la 24
s e p te m b r ie a v io n u l d e c ă lă to r i „1 L - 6 2 *1 com andant ajunct englez în Berlin,
creat de colectivul B iroului de con­
strucţii sub conducerea lui Serghei
lliu şin şi noile elicoptere construite sub
conducerea lui M ihail MU.
A vio n u l „ IL -62“ are patru m otoare
cu reac\ie. M in u n a tele sale fo rm e ae­
rodinam ice îi perm it să d ezvolte o v i­
teză d e croazieră d e 900 km . p e oră.
E l poate lua la bord 182 de călători.
A vio n u l poate efectua zboruri fără
escală egale ca d ista n tă cu traseul
M o sc o va -N c w Y o r k (7.796 km ). D upă
un a stfel de zbor în rezervoarele sale
m a i răm îne o rezervă d e com bustibil.
C ele cinci posturi de radio ale avio­
nului asigură legături trainice cu pă-
m intul. M ulte din cele m a i im portan­
te agregate, radioaparatajul şi instru­
m entele d e navigaţie sînt dublate, ceea
ce garantează securitatea m a xim ă a
zborului pe orice tim p, ziua şi no a p ­
tea
N o u l elicopter „ V -S “ în varianta
pentru călători poate lua la bord 24
de persoane, iar transform at în m a ­
şină de salvare — 14 bolnavi. E l poa­
te ridica uşor încărcături de 2.500-3.000
h'
C elalalt elicopter ,,V -2 “ este univer­
sal. E l po a le fi fo lo sit ca aerotaxi,
m aşină sanitară, precum şi în agri­
c u ltu ră .
că „în general este bine să se facă co­
m erţ paşnic cu toate popoarele“.
După cum relatează corespondenţii
de presă din Neiv York, în cursul aces­
tei săptăm îni, Dean Rusk va avea în­
trevederi cu şefii delegaţiilor celorlalte
ţări vest-europene la O.N.U. şi cu re­
prezentanţii ţărilor latino-americane,
continuîndu-şi eforturile de a ralia aces­
te ţări în jurul politicii agresive a g u ­
vernului S.U.A. îm potriva Cubei. Din
relatările corespondenţilor de presă oc­
cidentali la New York, reiese că aceas­
tă politică este nepopulară în special
în riadul delegaţiilor latino-am ericane.
— care a fost elaborată tactica terorii dez-
transm ite :
Şahul Iranului, care a întreprins o
ale tării, s-a oprit în regiunea M ara-
ga, unde a vizitat o cooperativă care
dispune de un parc de 250 de trac­
toare. furnizate Iranului de către U ni­
unea Sovietică.
In tr-o cu v în tare ra d io -’difuzată, A lam ,
m at satisfacţia în legătură cu îmbu­
nătăţirea relaţiilor dintre Iran şi U-
niunea Sovietică. Prim ul m inistru a
spus că Iranul va continua să pro­
O c ird â şie p e ric u lo a să
'A denauer a v izita t F ranţa, iar de
G aulle a v iz ita t R .F .G . D e a ltfel, a-
ceşti doi şefi d e state s-au în tîln it de
m a i m u lte ori în iiltirnii ani. U ltim a
v izită a lu i A d en a u e r în F ranţa, caro
a a vu t loc în luna iulie, a avu t un
scop lim pede. S-a g în d it îm preună cu
de G aulle, la unele m ijloace şi căi
p entru continuarea p o liticii agresive. In
m intea cancelarului fed era l a încol­
ţit, se pare, ideea că, în acea perioa­
dă, s-a făcut un cit de cit progres în
direcţia destinderii încordării în rela­
ţiile internaţionale. îndeosebi îl rodea
fa p tu l că, d in in iţia tiv a U .R .S.S., în ­
tre U .R .S.S. şi S .U .A . se duceau tra ­
ta tive cu p rivire la soluţionarea pro­
blem ei B erlinului occidental. I se p ă ­
rea apoi că lupta popoarelor pentru
încheierea un u i tra ta t de pace germ an
m erge d in succes în succes şi, în cele
din urm ă, s-ar ajunge la un rezultat
^ pozitiv.
Îm pins de un sentim ent de ură faţă
de pace, progres şi relaţii norm ale în ­
tre state, A denauer a încercat să fa ­
că „ totul“ pentru a contracara lu p ta
ce se ducea şi se duce, în vederea re­
glem entării problem elor legate de si­
tu a ţi a d i n G e r m a n ia . *.î m p r e u n ă c u d e
G aulle atunci a discutat problem e pri­
v in d intensificarea acţiunilor m ilita ­
In luna aceasta, p reşed in tele de
G aulle, i-a întors vizita lu i A denauer,
v en in d el d e această d a tă in R .F .G .
Scopul a fo st a c e la şi: să lărgească
L a Bonn, de G aulle a rostii cîte-
va discursuri zgom otoase, provocaloa-
\
Aprecieri lucide
în problema germană
— Un articol al lui MacDermott,
fo st comandant adjunct englez în Berlin—
LONDRA 24 (A gerpres). —
Intr-un articol sem nat în ziarul „Ob-
server“, Jefrey MacDermott, fost
care, după cum se spune în nota redac­
ţională ce însoţeşte articolul, a fost re­
chem at pentru că nu era de acord cu
politica oficială engleză, face aprecieri
lucide în legătură cu problema ger­
mană.
M acDermott îşi exprim ă neliniştea
în legătură cu faptul că anum ile cercuri
din Germ ania occidentală „caută să
obţină, fără îndoială, arm e nucleare
sub control germ an“. El scrie că Berli­
nul occidental a devenit „o primejdie
perm anentă şi serioasă pentru pacea
generală şi nu trebuie să se permită
ca această situaţie să continue“. După
cum rezultă din articol, M acDermott
înţelege că această situaţie se dato-
reşte menţinerii statutului de ocupaţie
al Berlinului occidental, care, potrivit
spuselor sale, este nul şi neavenit.
Exprimîndu-şi părerea că există po­
sibilitatea reglem entării problemei ger­
mane şi a Berlinului occidental pe ca­
lea tratativelor, M acDermott formulea-
SousielSe va fi pus sub acuia^ie
PARIS 24 (A gerpres). —
La Paris s-a anunţat că autorităţile
franceze au hotărît să deschidă un
proces îm potriva uneia din căpeteniile
organizaţiei fasciste din ilegalitate,
Jacques Soustelle. El este acuzat de
complot îm potriva statului.
Soustelle este figura cea mal proe­
m inentă dintre participanţii la complo­
turile antirepublicane. In trecut el a
deţinut o funcţie im portantă în guvernul
de Gaulle. Punctul principal şi inva­
riabil al program ului său era revendi­
carea „A lgeria franceză“. Cind în Al­
geria a izbucnit puciul militar-fascist,
el a fugit din Baris în portbagajul unui
ministru al Iranului lănjuite de O.A.S. Ceva mai tîrziu,
moveze politica Şahinşahului bazată pe
respectarea principiilor Cartei O.N.U.
şi angajam entelor sale, precum şi pe
m enţinerea unor relaţii bune cu ţările
vecine. D upă cum se ştie, a spus în
continuare prim ul ministru, norii ne­
gri care au existat în relaţiile cu ve­
cinul nostru de la nord s-au îm prăş­
tiat. G uvernul U.R.S.S. a prim it cu unde se creează acum ceva în genul
bunăvoinţă ultim a noastră notă.
Prim ul m inistru a declarat, de ase­
menea, că Iranul va răm îne credincios
1an g ajam en telo r lu ate fa ţă de aliaţii Soustelle continuă să d eţin ă funcţia de
săi. consilier municipal al oraşului Lyon.
re din care rezultă o dată m ai m ult
scopul u rm ă rit de axa P aris-B onn.
P reşedintele F ranţei, şi la rîn d u l său
cancelarul fed era l de la B onn s-au
străduit să exprim e în m odul cel m ai
fid e l interesele cercurilor g u vernante
de la B onn şi Paris, să încurajeze
revanşism ul vest-germ an, să dea frîu
celor m ai inum ane sen tim en te pe care
le nutresc personalităţile din ju ru l lui
d e G aulle şi A denauer fa ţă de desti­
n ele războiului şi păcii.
A n tre n a ţi in tr-o cîrdăşie specifică
oam enilor zgom otoşi, cei doi p o litici­
eni s-au străduit, prin fe l de fel de
m ijloace şi tertipuri, să prezinte U niu­
nea So vietică şi lagărul socialist d rep t
agresor şi să pozeze, chipurile, in tr-o
postură d efensivă de p e care acţio­
nează g uvernele lor. C ită stin g ă c ie !
C e încercare nereuşită de a ascunde
un adevăr, o rea lita te! In zadar vor
încerca ei şi a lţii ca ei să ascundă ca­
racterul cîrdăşiei şi esenţialul tra ta ti­
v elo r ce se duc d e-u n tim p încoace
între cercurile guvernante din O cci­
dent. P entru toată lum ea este lim pede
că im perialiştii d in A p u s m erg deschis
pe calea u nei m ari a venturi, că ci
uneltesc fă ră echivoc îm p o triva păcii,
a reglem entării problem ei germ ane, dc-
dîndti-se la lot felu l d e provocări m e­
n ite să înrăutăţească rela ţiile , d intre
state. P entru toată lum ea c clar că
im perialiştii sînt dispuşi să pună în
m in a revanşarzilor de la Bonn arm a
atom ică şi să dea m in ă liberă crim i-
nalilor d in B undesw ehr pentru a d e-
clanşa un nou şi cu m p lit m ăcel.
C it priveşte tratativele dintre Bonn
şi Paris lu crurile sîn t to t a tît d e clare.
F ranţa, care după părerea cercurilor
sale guvernante ar avea un aliat de
n ă d e jd e în persoana R .F .G ., v a avea
doar rolul de rem orcă a m aşinei de
ză o serie de propuneri. El consideră
necesar ca actualele frontiere ale Ger­
maniei să fie recunoscute ca definitive
şi in sistă asu p ra recu n o aşterii R. D.
Germane de către puterile occidentale,
cu atît m ai m ult cu cit Anglia şi alia­
ţii ei, şi în special R.F. G erm ană, în­
treţin un comerţ destul de larg cu
R.D.G., iar „autorităţile est-germ ane
controlează deja 95 la sută dintre per­
soanele care intră în Berlin şî ies din
Berlin, şi toate părţile interesate recu­
nosc aceste autorităţi în acest dome­
niu". In afară de aceasta, scrie M ac­
Dermott, „există numeroase probleme
adm inistrative şi tehnice, în special ad­
m inistrarea căilor ferate care trec prin
Berlin şi prin R.D.G. in G erm ania oc­
cidentală, în care competenţa autorită­
ţilor est-germ ane este recunoscută pe
deplin de toţi“.
După cîte se pare, punctul de vedere
realist că existenţa R.D.G. nu poate fi
ignorată a făcut ca poziţia lui M ac­
Dermott să fie inacceptabilă pentru ad ­
versarii reglem entării problemei germ a­
ne şi a Berlinului occidental.
automobil, pentru a se alătura rebe­
lilor.
Soustelle este considerat un fel de
„teoretician principal“ al mişcării fas­
ciste din Franţa — „O rganizaţia arm a­
tă secretă" — pe care o conduce îm ­
preună cu fostul prim -niinisţru Bidault.
Trebuie subliniat că Soustelle între­
ţine legături strînse cu reacţiunea din
America. El a vizitat în repetate rin-
duri S.U.A., unde a luat cuvîntul la
posturile de televiziune, a ţinut confe­
rinţe .şi şi-a propovăduit concepţiile
fasciste în presă.
După cum relatează ziarele, cu o lună
în urm ă Soustelle şi Bidault au o rg a­
nizat „undeva în Italia“ o consfătuire
a căpeteniilor organizaţiilor fasciste la
după această consfătuire, în îm prejuri­
mile Parisului a avut loc un atentat
la viaţa preşedintelui de Gaulle. Po­
trivit unor inform aţii, în ziua aten ta­
tului, Soustelle a fost văzut în capi­
tala Franţei..,
După toate aparenţele, Soustelle nu
a făcut casă bună cu poliţia italiană
şi a fost nevoit să caute alt azil. In
prezent după cum relatează ziarele, el
s-a stabilit în Germ ania occidentală,
unui stat-m ajor european al bandelor
fasciste.
In ciuda protestelor energice ale
opiniei publice, trădătorul de ţară
război vesl-germ anc. P rin p o ziţia sa.
burghezia franceză n u va face altceva
decît să încurajeze m ilitarism ul, să
a ju te B undesw ekrul în dezvoltarea p o ­
ten ţia lu lu i său de război, să pună în
m in a m o r d em en ţi sacid cu exp lo ziv
care ar p u tea lua foc. Ş i v a fi un
foc la însăşi graniţa F ranţei. Socote­
lile lor, a im perialiştilor francezi, după
toate probabilităţile, vo r da greş. E
greu de crezut că m ilita rişln vest-
germ ani, în cazul unui nou război nu
se vo r g în d i să m ărşăluiască pe stră­
zile P arisului aşa cum au m ărşăluit
odinioară în calitate de ocupanţi. M i­
nistrul de externe al F ranţei şi-a per­
m is să declare cu p rileju l vizitei lui
A d en a u er în Franţa că ziua în care
a început vizita este un evenim ent is­
toric în v ia ţa F ranţei şi R .F .G ., că
acea vizită înseam nă term inarea şiru­
lui lung de în fru n tă ri sîngeroase d in ­
tre cele două popoare. „S-a term inat
acum războiul dintre noi — spunea
acelaşi m in istru ; s-a term in a t cu v ă ­
lu r ile d e d o liu “... E ste o d e c la ra ţie tica lor.
stranie şi cit se poate d e stupidă. D a­
că ar fi să vo rb im de război, apoi
tratativele dintre guvernul lui de
G aulle şi B undeslag, nu înseam nă ci-
luşi de p u ţin term inarea războiului.
D im potrivă, pregătirea lui, sau co n ti­
nuarea lui. In tre m area burghezie
franceză şi vest-germ ană, ca şi între
capitalişti în general, sîn t litig ii m ari,
contradicţii d e neîm păcat. Şi e greu,
m ăi precis im posibil, ca asem enea li-
tig ii să fie rezolvate aşa uşor, fără
ciocniri brutale, fă ră forţă.
Im p eria liştii d in cele două state îşi
fa c ilu zii şi consideră că viito ru l con­
flic t v a fi între lagărul capitalist şi
cel socialist. E vid en t, în tre aceste două
lagăre există contradicţii. D ar a crede
că problem ele ce m acină capitalism ul
Í Lecmief Brejtmew
a s o s i t la SeSgsr-asS
B E L G R A D 24 (A g e rp re s ). —
L a 24 s e p te m b rie la in v ita ţia
p re ş e d in te lu i Io s ip B ro z -T ito a
so sit ia B e lg ra d in t r - o v iz ită de
ră s p u n s L . I. B re jn e v , p re ş e d in ­ a lţi o a m e n i de s ta t iu g o s la v i,
te le P re z id iu lu i S o v ie tu lu i S u ­
p re m a l U .R .S .S .
Un d ecret a l P rezid iu lu i
S o v ietu lu i Suprem a l II. M. $• •*.
MOSCOVA 24 (Agerpres). —
După cum anunţă TASS, Prezidiul
Sovietului Suprem al U.R.S.S. a emis
un decret cu privire la am înarea ter- ¦
roenului de desfiinţare a impozitelor
pe salariile m uncitorilor şi funcţiona­
rilor.
S-a hotărît provizoriu ca pînă la pu­
blicarea unui com unicat special să se
amine term enul de desfiinţare în con­
tinuare a im pozitelor pe salariile mun­
citorilor şi funcţionarilor care urmau
să fie desfiinţate înccpînd cu 1 oc­
tombrie 1962, şi term enul reducerii
în continuare a cotelor acestor im po­
zite, potrivit legii din 7 m ai 1960
E Y O lH fîa e v e n i m e n t e lo r
d in A r g e n tin a
După victoria m ilitarilor răsculaţi
asupra celor care controlaseră pînă
foarte de curînd Argentina, preşedin­
tele G uido s-a declarat întrutotul de
acord cu partea învingătoare şi a
anunţat că va aduce la îndeplinire cu
stricteţe program ul politic pe care a-
ceasta îl preconizează.
A şadar, „albaştrii“ au învins în lup­
ta îm potriva „gorilelor“. A cestea sînt
numele celor două tabere m ilitare care
sc înfruntă pe scena politică argen-
tiniană. Pentru că în A rgentina viaţa
politică este în asem enea m ăsură do­
m inată dc ofiţcrime, îneît diversele
fracţiuni ale acesteia au porecle cu­
noscute n u num ai în în tre a g a ţa ră , ci
şi peste h o tare. D u p ă cum scria r e ­
vista franceză „E sprit“, „aceşti m ili­
tari care nu şi-au apărat niciodată
teritoriul naţional s-au obişnuit să-şi
am plaseze batalioanele în punctele
strategice ale capitalei pentru a putea
tranşa crizele politice“. „G orilele“ au
d irijat A rgentina vreme dc şapte ani.
In cci patru ani în care a îndepli-
uit funcţia de preşedinte al ţării, A r-
turo Frondizi a cedat în faţa a 37 de
ultim atum uri din partea lor, ceea ce nu
le-a îm piedicat, ca atunci cînd parti­
dele politice şi m asele populare nu au
mai acceptat politica anticonstituţio­
nală a lui Frondizi, să se descotoro­
sească de el, să-l aresteze şi să-l în ­
locuiască cu Jose M aria Guido.
Pînă dc curînd, ofiţerii de extremă
dreaptă desem naţi sub denum irea de
„gorile“ au acceptat să guverneze prin
interm ediul preşedintelui Guido, în-
trucît acesta nu a respins nici una din
cererile lor. D upă anularea rezultate­
lor alegerilor m unicipale şi provinci­
ale şi dizolvarea parlam entului, căile
legale pentru exprim area opoziţiei îm ­
potriva regim ului arbitrar an fost în­
chise. M asele populare care îşi d ă d u ­
seră votul candidaţilor opoziţiei au
fost lipsite de orice reprezentare. Cu
toate că legea prevedea ca viitoarele m ilitarii sa renunţe la am biţiile lor
vo r fi rezolvate p rin tr-im conflict cu
lagărul socialist, pe calea fo rţei, în ­
seam nă a pierd e sim ţu l realităţii. C ele
m ai negre fo rţe ale im perialism ului —
fascism ul germ an — ca şi întregul
sistem capitalist a p rim it lecţii ustu­
rătoare d in partea socialism ului. Şi
u n nou conflict, o întrecere p e calea
arm elor în tre capitalism şi socialism
va fi fata lă capitalism ului. A ceasta
este o realitate de care ar trebui
să ţină seam a a tît gu vern a n ţii d c la
B onn şi Paris, cit şi a lţi g u vern a n ţi
din ţările m arelui capital. D acă se ¦
gindesc citaşi de p u ţin la progresele
ţărilor respective şi la soarta altor
popoare ar fi cel m ai înţelept să dea
curs raţiunii, să nu zăngăne arm ele.
D c G a u lle şi A d en a u er n u trebuie să
u ite că în tr-u n eventual război cuvîn­
tu l hotăritor îl au popoarele. Ş i po-
poarele, m asele largi de oam eni ai
m uncii dezaprobă şi condam nă poli­
T ranzacţia m ilitară d in tre cercurile
conducătoare franceze şi vest-g erm m e
are un vizib il caracter provocator. A şa
cum se subliniază în D eclaraţia agen­
ţiei T A S S , acum m ai m u lt ca oricînd
trebuie să se fa că to tu l p en tru însănă­
toşirea situaţiei intern a ţio n a le d in E u ­
ropa, să se dea ascultare chem ării la
rezolvarea pe calea tra ta tivelo r a pro­
blem ei germ ane şi a situaţiei d in Ber-
lin u l occidental. A ceasta vo r popoarele
d e la g uvernele lor, aceasta este cerin ­
ţa im perioasă a vrem u rilo r noastre.
N u d eclaraţii belicoase, n u a m en in ­
ţări, nu p olitică d e p e p o ziţii de fo r­
ţă, n u înarm are atom ică şi pregătiri
pentru revanşă, pentru un război pus­
tiilor, ci raţiune, politică înţeleaptă,
d orinţă sinceră de a rezolva proble­
m ele internaţionale încă n erczo lva te!
D o ved in d n eînţelegere în evo lu ţia rto şi Labayru. Potrivit agenţiei, nu ­
e ve n im en te lo r şi a consecin ţelo r ce m ărul ofiţerilor arestaţi sc ridică la
decurg d in lr-u n război, im peria liştii se circa 200.
antrenează într-o aventură periculoasă,
in tr-u n jo c cu focul. Ş i u n asem enea
jo c e tragic. Ii vo r sim ţi flăcările
cei ce-l pregătesc.
F. SAUER I pelor s-au înapoiat în cazărm ile lor.
Nr, 2410
P e a e ro p o rtu l d in S u rc in , L. I.
B re jn e v şi p e rs o a n e le c a re i) în ­
so ţesc a u fo s t in tim p in a ţl de
p re ş e d in te le Io s ip B ro z -T ito şi
p re c u m şi de m ii de lo c u ito ri
ai c a p ita le i.
„Cu privire la desfiinţarea impozue-
lor percepute de la m uncitori şi func­
ţio n ari“.
In decret se arată că această m ăsură
a fost luată deoarece în momentul de
faţă în U.R.S.S. se întreprind im por­
tante măsuri pentru avîntul continuu
al agriculturii şi industriei, pentru spo­
rirea considerabilă a producţiei m ăr­
furilor de larg consum şi pentru vas­
te construcţii de locuinţe, care nece­
sită alocări bugetare suplimentare, pre­
cum şi „în legătură cu intensificarea
uneltirilor agresive ale imperialismului
şi necesitatea de a întări capacitatea
de apărare a U niunii Sovietice“.
alegeri pentru preşedinţia şi vicepre-
şedinţia republicii să aibă loc cel m ai
tîrziu Ia 31 iulie 1962, preşedintele
G uido le fixase pentru 27 octom brie
1963.
L a începutul lunii septembrie, m ili­
ta rii ex trem işti au lă sa t în să să sc
înţeleagă că nu se vor mai mulţumi
să conducă din umbră, ci vor instala
la putere o juntă reacţionară.
Potrivit declaraţiilor generalului On-
gania, liderul m ilitarilor „albaştri“, a-
ceastă perspectivă a fost cea care l-a
determ inat să înceapă rebeliunea as­
tăzi victorioasă. „A lbaştrii“ prom it re­
venirea la o viaţă constituţională şi
preşedintele Guido a declarat că, în
conform itate cu această nouă orientare,
va organiza foarte în curînd alegeri,
pentru a perm ite ca toate curentele
să participe la viaţa politică a ţării
,,în lim itele constituţiei“.
Corespondenţii de presa relatează că
prim a reacţie a poporului argentincan
faţă de noul program guvernam ental
a fost pozitivă, cu rezerva că nu este
încă sigur că el va fi adus la îndepli­
nire şi nici nu au fost precizate toate
am ănuntele sale. M erită a fi ream inti­
te cele transm ise acum cîteva zile dc
A genţia France Presse care sublinia
c i există un punct asupra căruia di­
versele grupări din arm ata stnt tte a-
c o rd : ele se situează, fără excepţie,
pe poziţii potrivnice forţelor de stin­
gă. Sc ştie că una din pietrele dc
încercare cărora guvernul Frondizi nu
le-a rezistat a fost atitudinea faţă dc
Cuba. Preşedintele Guido sprijină ati­
tudinea agresivă a Statelor U nite faţă
dc C uba şi după cîte se pare „albaş­
trii“ se sitiiează pe aceeaşi poziţie. De
asemenea nu este clar dacă actualul
guvern înţelege să recunoască dreptul
partidului com unist Ia o activitate le­
gală, dar după toate probabilităţile
acest lucru nu se va întîm pla.
Excluderea arbitrariului din viaţa
politică a A rgentinei, revenirea la le­
g alitate şi Ia respectarea constituţiei nu
pot fi garantate decît cu condiţia —
dc m ultă vreme neîndeplinită — ca
politice. Din acest punct dc vedere
m erită atenţie paragraful din procla­
m aţia generalului Ongania care pre­
vede „reorganizarea arm atei în aşa
fel, îneît ca să fie apărătoarea con­
stituţiei, fără a încerca să se substi­
tuie puterii civile*.
?
BU EN O S A IRES 24 (Agerpres). —
După cum anunţă France Presse, c-
puraţia care a început în rîndurile
arm atei argentinicnc în urm a victoriei
forţelor generalului Ongania, întîm -
pină rezistenţă din partea m arinei ca­
re în recentul conflict s-a m enţinut
neutră. O parte a ofiţerilor de m arină
cunoscuţi pentru sentim entele lor favo­
rabile „gorilelor“ — extrem iştii de
dreapta din rîndurile arm atei, au re­
fuzat să se supună ordinului dc în­
locuire a am iralului G aston Clement,
din postul de m inistru al m arinei, cu
am iralul Carlos Kilungia. Santos Fer-
reira, şeful serviciului de inform aţii al
statului m ajor al forţelor arm ate, a
anunţat la 24 septem brie că bazele
aeronavale de Ia P unta Indio şi U shu-
ai „refuză să recunoască autoritatea
am iralităţii“.
T ot la 24 septem brie preşedintele
Guido l-a num it pe generalul B enja­
min Rattenbach în postul dc m inistru
de război. încă înainte de declanşa­
rea crizei G uido încercase să-l nu­
mească pe Rattenbach în acest post
dar s-a lovit de opoziţia am iralului
Gaston Clement. Rattenbach s-a pro­
nunţat pentru tinerea dc alegeri la o
dată cît mai apropiată.
France Presse anunţă instituirea unui
înalt' tribunal m ilitar pentru judecarea
ofiţerilor superiori care au susţinut ac­
ţiunea de nesupunere a generalilor Lo-
In provincie in toate garnizoanele
com andate anterior de „gorile“ au fost
schim baţi titularii şi m ajoritatea tru-