Page 77 - 1962-09

I 7'RnT?TTOaTB-l7CYa....^
im
Anal XIV. Nr. 2411
Sflrşital anala! să ne găsească
cu planai îndeplinit la toţi indicii
Să p re g ă tim tem ein ic
succesele v iito a re !
Colectivele de muncă din întreprinde­
rile regiunii noastre se pregătesc te­
meinic, din timp, pentru nivelul de
produefie al anului viitor, în dorinţa de
a obţine succese din ce în ce mai fru­
moase. Aceasta pentru că viaţa a do­
vedit că acolo unde se iau ¦din tim p
m ăsuri, planul de producţie se reali­
zează ritmic.
Ce ne spune bilanţul
a trei trimestre
Activitatea economică desfăşurată multe sute vagonefe cu minereu. Vino­
anul acesta Ia E.M. B arza nu este pe vaţi de aceasta sînt şi maiştrii, care
de-a întregul m ulţumitoare. Dacă în trebuie să îndrum e şi să controleze zil­
prim a parte a anului s-a extras mult nic activitatea fiecărei echipe. Lucrul
minereu peste plan, bogat în aur şi cu acesta. însă nu se face. Unii şefi de
un preţ de cost m ai redus dccît cel echipă fiind nccontrolaţi, dau atenţie
planificat, începînd cu luna iulie rezul­ num ai îndeplinirii planului de produc­
tatele sînt sub aşteptări. Planul de aur ţie, lasînd de o parte calitatea. Aşa
este nerealizat, iar la preţul de cost se explică de fapt de ce în trim estrul
8-a înregistrat o m are depăşire.
Nesatisfăcătoare este şi activitatea
la investiţii, obiectiv principal de care
depinde producţia viitoare.
. Aceste insuccese au la bază şi o se.
rie de cauze obiective cum ar fi lipsa
docum entaţiei tehnice, condiţii de ză-
căm înt dezavantajoase, lipsă de perso­
nal calificat şi materiale. D ar principalele
cauze pentru care unii indici ai pla­
nului au răm as nerealizaţi au o natură
subiectivă. De ele ne vom ocupa în
cele ce urmează.
L a E.M. B arza există încă fluctua­
ţie a efectivului de muncitori. Şi aceas­
tă situaţie din cauza exploatării ! Sec­
ţiile n-au m anifestat suficientă grijă la
angajare. Au fost angajaţi oameni care
părăsiseră nejustificat alte locuri de
m uncă sau plecaseră, chiar de la E.M.
Barza din diferite m otive; au fost an­
gajaţi de asemenea oam eni inapţi pen­
tru munca în subteran. Acest lucru e
rău pentru că acum există posibilităţi
dc cazare, există suficiente condiţii
pentru realizarea unei trainice stabili­
tăţi a efectivului de muncitori. Unele
cadre de conducere de Ia E.M. B arza
nu folosesc însă cu pricepere aceste
condiţii, periclilînd prin aceasta bunul
m ers al procesului de producţie.
Fluctuaţie m are există însă şi în
cadrul secţiilor- Oamenii, sînt m utaţi
dc la un Ioc de m uncă Ia altul, uneori
chiar fără ştirea organelor de partid.
Şi atunci slăbeşte atenţia muncitorului
pentru activitatea viitoare, nu se poate
Fier vechi
pentru oţelării
'T in e rii d in o ra ş u l V u lc a n , a -
d a u g â su cce se lo r d in p ro d u c ţie
şi a lte le p e tă r îm o bştesc. M o b i­
liz a t! de o rg a n iz a ţiile U .T .M ., ei
d esfăş o ară o m u n c ă în s u fle ţită
p e n tru c o le c ta re a fie r u lu i vech i.
P e s te 8.000 k g . f ie r v e c h i r e z u lta t doială că prim a zi a anului viitor va
d in d e m o lă ri a u c o le c ta t n u m a i
în do u ă z ile tin e rii de la I.L .L .
S -a u e v id e n ţia t în această a c ţiu ­
n e N ic o la e B ad e a, G h e o rg h e U -
lic i, L a z ă r P e tra c h e , N ic o la e T e -
le rn a n , E le n a S ic o ra , Io a n M ih ă i-
le scu şi M a r in P e tre s c u .
în s e m n a te c a n tită ţi de fie r
ve ch i a u c o le c ta t şi tin e r ii de la
'." " m o o e n trs îa P aroşe-ni. In cele
8 lu n i c a re a u tre c u t d in acest
an ei au d e p ă ş it a n g a ja m e n tu l
c u p e s te 50 .00 0 k g . In p rim e le
s ile a le lu n ii s e p te m b rie , t i ­
n e rii d e a ic i a u m a i c o le c ta t
în c ă 6.200 k g . fie r v e c h i, e v i-
d e n ţ.iin d u -s e b rig ă z ile co n d u se
de C o n s ta n tin Is p a s şi Io a n
F ărcău .
N IC O L A E ROVroNŢA'
corespondent
Prste sarcina de plan
P o triv it p re v e d e rilo r p la n u lu i
de p ro d u c ţie , p în ă la 1 s e p te m ­
b rie a.c. g o s p o d ă ria a g ric o lă d e
s ta t d in A lb a Iu lia tre b u ia să
liv re z e c a n tita te a de 1310 h e c to ­
l i t r i la p te . S p o rin d p e rm a n e n t
p ro d u c tiv ita te a a n im a le lo r, a-
ceastâ u n ita te a re u ş it ca p in ă
la d a ta a m in tită , să liv re z e
1.535 h i. la p te , cu 225 h i. m a i
m u lt d e c it p re v e d e p la n u l.
Conferinţe la sate
In c a d ru l c ă m in e lo r c u ltu ra le
de p e ra z a o ra ş u lu i re g io n a l
P e tro ş a n i, a fo s t o rg a n iza t un
c ic lu de c o n fe rin ţe p e te m e m e ­
d ic a le . P în ă a c u m a u Fost o r ­
g a n iz a te 20 de c o n fe rin ţe c a re
a u fo s t a u d ia te d e p e s te 2.500
•ic o a m e n i a i m u n c ii. P r in tr e
acestea p o t îi a m in tite c e le
d e sp re h e p a tita c ro n ic ă , b o a la
u lc e ro a s ă , b o lile tra n s m is ib ile
lc c o p ii, v ita m in e le şi r o lu l lo r
I/: o r g a n is m e t c .
R. BALŞAN
corespondent
Postul de corespondenţi
71 A\ M voluntari ne com unică:
-P R O L E T A R I D IN TO ATE T A M I Z , U N Ifl-V A I in acest
număr : Construcţiilor — acordarea de credite. A m p u ­ condusă dc candidatul de partid
atenţia cuvenită tu t astfel ca prin credite şi Ioan T oderici precum şi co­
• Recolte spori­ fo nduri proprii să m ai cum pă­ lectiviştii Ioan A şlefunesei, M a­
te de grîu prin a- O bţinerea unei producţii a- răm 55 de viţele. tei Slana, A lexandru T r if şi al­
plicarea agroteh­ nim aliere sporite este d eterm i­ ţii.
nicii înaintate nată f i de asigurarea condi­ îngrijirea şi furajarea raţio­
ţiilor optim e de adăpostite a a- nală a anim alelor fiin d asigu­ P aralel cu aceste a ctivită ţi noi
(pag. 2-a). nim alelor. D e aceea colectiviştii rate vo m putea obţine şi pro­ acordăm o a tenţie m are şi bu ­
noştri vo r ca în acest an să d u cţii m ari. N u m a i din secto­ nei pregătiri a cam paniei agri­
lsocialismului•Noul an de term ine o m aternitate pentru rul zootehnic vom obţine în a- cole de toam nă. In acest scop
(studiu în învăţă- 50 de scroafe şi un saivan pen­ cest an un v e n it d e 225.000 s-au trim is probe la L aboratorul
mîntul de partid tru oi. L ucrările sîn t avansate. lei, cu aproape 41.000 lei m ai regional de control al sem inţe­
să ne găsească bi­ Brigada de constructori con­ m u lt ca în anul trecut. Prin lor din A lb a Iulia. au fost sta­
ne pregătiţi dusă de A x e n te U rsulescu va achitarea în întregim e a obli­ bilite loturile cu o suprafaţă
term ina in aceste iile şi con­ g a ţiilo r contractuale de lină, de 120 hectare care urm ează
(pag. 5-a). strucţia unui pătul cu o ca­ brînză şi a unei însem nate can­ să fie arate etc.
pacitate de 10 vagoane. tităţi de lapte şi carne, m ai
Miercuri 26 septembrie 1362 4 pagini 20 bani ® De peste hota­ m ult de jum ătate din venitu­ O CTAVIAN SILAGH1
re (pag. 4-a). IOAN TISAN rile 'planificate au fost deja preşedintele sfatului popular
secretarul organizaţiei de partid o b ţin u te .y
«mwmanimea ramagarma ipgagmatc/sm ’iwwm comunal
din G.A.C. ’A U R E II P E T R U T
. . v t i :. preşedintele G.A.C. Ghişeu C. E.C.
cu gestiune proprie
Venituri din sectorul Preocupări La începutul anului trecui, in
zootehnic ale colectiviştilor com una noastră a fost în fiin ţa t
realiza o sudură între oam enii din un ghişeu C.E.C. cu gestiune
echipe, nu se poate desfăşura o muncă D e ş i î n f i i n ţ a t ă n u m a i "de d o i In această perioadă colecti­ proprie. N u m ă ru l depunătorilor,
politico-educativă eficientă. ani, gospodăria noastră colecti­ viştii noştri acordă o atenţie şi valoarea sum elor depuse au
vă şi-a în tă rit m u lt puterea e- deosebită însilozării furajelor. crescut m u lt în acest an. D e o
De fapt toate acestea explică şi nu­ conom ică. C ele m a i m a ri verii- E i şi-au propus să însilozeze largă apreciere se bucură siste­
m ărul destul de m are de echipe care tu ri pro ven in d d in sectorul zoo­ cantitatea de 500 tone fu ra je m ul de depunere pe bază de
nu-şi realizează planul de producţie, tehnic ne-arn propus ca in a- form ate din am estecuri de po­ consim ţă m în t scris. In cele 8
calitatea slabă a minereului, risipa de cest an să sporim efectivu l de rum b, pleavă, rogoz, vreji de luni care au trecut din acest
materiale. De acestea se fac vinovate anim ale la peste 100 capete do vleci, resturi de la grădina an, au fo st înregistrate 89 de
şi cadrele tehnico-inginereşti. S-a con­ bovine, d in care 27 va ci de de zarzavat, fru n ze şi capitule asem enea cereri, ceea ce repre­
statat că nu se respectă peste tot in­ de ţloarea-soarclui. P ină acum zin tă peste 80 la sută din to ­
strucţiunile privind puşca rea selectivă lapte, 78 porcine şi peste 450 s-a u m a i p reg ă tit 5.000 snopi talul salariaţilor com unei.
şi trierea minereului în ab ataje; din dc ovine. U n sp rijin preţios în d e fru n za r p en tru oi. C u m u ltă
această cauză lunar se rebuteaza mai .VIOREL M O ISII
realizarea acestui obiectiv l-am
primit, din partea sta tu lu i p rin sîrg u in ţă m unceşte brigada contabil
LA O. A. S. ALBA
DIN PRIMUL AN —
PRODVCJII SPORITE DE LAPTE ,
III planul de aur n-a fost realizai.
Cerinţele planului Creşterea vacilor de lapte ia o tot m ai m are Iată cîteva exemple de felul cumse furaje'ază
pe anu> 1963 extindere şi în cadru! sectorului zootehnic al gos- vacile în gospodăria noastră. @înd vaca dă 10
podărici noastre. D acă în ,u rm ă cu un an, unita- litri lapte zilnic, i se adm inistrează o raţie pentru
Pentru anul viitor colectivului de m un­ tea. n o astră care se află în zona p reo răşen ească 12 litri. A ceasta constă din 25 kg. siloz, 4 kg.
că de ia E.M. B,arza îi revin sarcini nu avea nici m ăcar o vacă cu lapte, ea a reuşit grosiere şi 2 kg. concentrate. Dacă după 5-6
de mare însemnătate. El trebuie să ca în anul acesta să aibă un efectiv de 100 ca- zile producţia ei sporeşte la 12 litri lapte, î se
extragă mai mult aur, la un preţ de pete, toate din rasa B ălţatâ Romînească. asig u ră zilnic o raţie ca şi vacilor care dau 15
cost cit mai căzut. Or, după cum D ar nu numai crearea fermei de vaci şi spo- litri zilnic, adică 5 kg. grosiere, 30 kg. siloz şi
am inteam mai sus, realizările celor trei rirea efectivelor a s ta t în aten ţia noastră, ci şi 2,5 kg. concentrate. In cazul cînd producţia vacii
trim estre din anul în curs nu sînt mul­ creşterea co n tin u ă a producţiei vacilor. D rept respective a sporit în urm ătoarele 6-7 zile Ia 15
ţumitoare, iar pregătirile efectuate sînt rezultat, pînă la 1 septembrie, gospodăria noa- litri, vaca primeşte ca hrană 7 kg. fîn, 35 kg.
insuficiente. Iată de ce e necesar ca în B rigada de lăcătuşi m ecanici de la sectorul reparaţii m ecanice al U.R.U-M. Petroşani, stră a liv rat statu lu i 1.535 hl. lapte, cu 225 hl. siloz, şl 3,5—4 kg. concentrate, tot atît cît se
timpul ce a m ai răm as să se intensi­ condusă de Iosif Steiner I, depăşeşte lunar norm aîn medie cu 30—40 la sută. In luna au ­
fice pregătirile pentru realizarea rit­ gust brigada a econom isit trei pistoane pentru com presor de 45 m.c./minut. m ai m ult decit aveam planificat şi la un preţ dă şi unei vaci cu o producţie de 18 litri z iln ic .!
mică şi la toţi indicii a planului pc
anul 1963. IN F O T O : T ovarăşii Iosif S teiner I, Iosif S teiner II, loan Florea, Pefru F arcaş şi de cost de num ai 1,25 lci/litru faţă de 1,30 lei După făfare, vaca prim eşte ca n tităţi de fu raje 1
Alexandru Kemeny.
Conducerea E.M. B arza a luat în cit se prevede în plan. sporite, urm ărindu-sc potenţialul el de lapte. (
acest sens o seamă de măsuri. Prin­ Fofo : 1. TEREK
lată şi cum am procedat noi pentru obţinerea Sporirea cantităţii de furaje, pe m ăsura rfdf-
acesfui rezultat. De la începutul anului sarcinile cărîi producţiei de lapte, se face num ai a fu n d ,
tre altele s-au luat măsuri pentru rea­ de plan au fost defalcate pe fiecare m uncitor de cînd producţia de lapte realizată justifică coa­
lizarea integrală a planului de in­ la ferm ă, ţin în d u -se seam a de producţia fiecă- Sum ul de furaje ţin în d u -se seam a ca preţul de
vestiţii pe anul 1962. P en tru aceasta ¦ rei vaci. A ceasta a făcut cu putinţă stim ularea cost a ] laptelui să nu fie ridicat. 1
lucrările de investiţii vor fi dotate cu
îngrijitoriior-m ulgătorî pentru a obţine produc- j n urm a determinării capacităţii productive a
Scads preţul de cost a! producţieisuficient personal calificat, vor fi fo­
ţii tot mai sporite. animalelor, acestea au fost grupate pe categorii!
losite mai raţional maşinile de încăr­ Gomitetul sindicatului, îndrum at de organiza- de producţie, întocm indu-li-se raţii de furaje co-::
cat, se va analiza periodic (săptăm înal Economiile sectorului Realizarea semicocseriei ţia de partid, s-a îngrijit ca decadal să se facă respunzătoarc.
şi decadal) stadiul lucrărilor etc. De din Călan
asemenea, vor fi deschise şi pregătite prelucrare analiza realizării indicilor de plan, evidenţiind o influenţă mare asupra realizării şi d ep ăşirii1
noi zone mineralizate ca orizonturile
250 m. şi 290 m. M usariti, punctele şi popula.rizînd pe îngrijitorii-m ulgători cum planului de lapte a avut-o şi faptul că gospodă-
de lucru Hermina, Valea Morii veche
şi H ărţăgani. Se vor experim enta şi, sînt Ioan Bran, Visalon Bera, Nicolae H aţegan. rja noastră a asigurat în toam na anului tre c u t'
pe m ăsura reuşitei, se vor generaliza
noi metode de exploatare ca cele cu S ec to ru l de p re lu c ra re (b ri­ In cursul acestui an lor. D re p t u rm a re , cu Nicolae D raghici şi alţii. Gu prilejul acestor ¦ an & r^en iru fiecare -vacă efie •10 tone da siloz, precum
înmagazinare, cu aripi înclinate şi al­ c h e ta i ) de la p re p a ra ţia P e tri - m u n cito rii, in g in erii şi citeva zile în u rm ă au
tele. Prin aceasta va creşte producti­ la ş i-a re a liz a t a n u l acesta s a r­ te h n ic ie n ii de la sem i- reu şit să înregistreze lize se luau totodată m ăsuri pentru lichidarea şj cantităţi sporite de fîmiri. concentrate etc.
vitatea muncii şi conţinutul de metal c in ile de p la n lu n ă de lu n ă , re - c o c se ria clin C ă la n a u u n succes de sea m ă :
în minereul extras. d u c in d to to d a tă s is te m a tic co n ­ m u n cit cu m u lt spor. îndeplinirea p la n u lu i neajunsurilor constatate în perioada respectivă. Pentru iarna aceasta am asigurat de asem enea ¦
s u m u rile de m a te rii p rim e , c o m ­ P entru a obţine rezu l­ d e p r o d u c ţie p e 10 lu n i.
Au mai fost luate şi alte m ăsuri pri­ b u s tib il şi e n e rg ie . In lu n a a u ­ ta te le cele m a i b u n e in In plus, p rin buna gos­ L u n ar şi trim estrial, consiliul gospodăriei a fiecărei vaci cîte fO fone siloz, 1,2 fone grosiere, I
vind creşterea productivităţii, reduce­ g u s t s p re e x e m p lu , p re ţu l de întrecerea socialistă ei podărire a m ateriale­
rea preţului dc cost şi îm bunătăţirea cost a l to n e i de cărb u n e p re lu ­ au tra d u s in viaţă n u ­ făcut de asem enea an aliza m uncii la ferm a de q,7 ţ one concenfrafe şi m ari ca n tităţi de f în u r i.!
calităţii producţiei. c r a t a fo s t re d u s cu 9,31 Ie i f a ­ m eroase m ă su ri tehni- lor, p r in red ucerea
ţă de p la n . co -o rg a n iza to ric e . D e la co n su m u rilo r specifice vaci. Asemenea analize an fost făcufe, atunci La toate vacile m ulgerea se face de două orf j
D acă aceste m ăsuri vor fi duse la o lu n ă la a lta adu cea u şi creşterea p ro d u ctivi­
îndeplinire la timp — şi acest lucru A ce astă re a liz a re este u rm a re a noi îm b u n ă tă ţiri in cînd se considera necesar şi în adunări deschise pe zi. M ulgerea com pletă a laptelui din uger ţ
trebuie să se facă — nu încape în­ u n e i ju d ic io a s e fo lo s iri a m a ­ procesul tehnologic, în tăţii m uncii, au reali­
te riilo r p rim e , e n e rg ie i, c o m b u s ­ ale organizaţiei de partid. are o mare importanţă, întrucît s-a constatat că !
coincide cu primul succes, cu depăşirea tib ilu lu i, a în tr e ţin e r ii în b u n e organizarea m u n cii e- za t o e c o n o m ie la p r e ­
planului de producţie. c o n d iţiu n i a m a ş in ilo r şi u tila ­ O m are însem nătate pentru m obilizarea lucră­ Ia primele cantităţi de lapte extrase din uger,
je lo r. chipelor şi sch im b u ri­ ţu l de cost de peste
In g . N . A N D R O N A C H E torilor în acţiunea de creştere a producţiei a conţinutul de grăsim e este în jurul dc numai 2 j
^ I. B E R C E A 2.200.000 lei.
avut-o întrecerea socialistă în care au fost an­ la sută, pe cîlă vreme ultimele cantităţi conţin :
r" corespondent
tren aţi toţi în g rijito rii-m u lg ăto ri. întrecerea a peste 10 ia s u tă grăsim i.
av u t şi are ca obiective realizarea ¦producţiei In go sp o d ăria n o astră există şl o preocupare
planificate pe cap de vacă furajată sub preţui de perm anentă pentru stabilizarea şi calificarea în-
cost planificat, micşorarea consumului de furnic grijitorilor-m uigători. In iarna anului frecut şi în
Ecoraomse de L»iefe pe unitatea de produs, întărirea disciplinei în prim ăvară, foţi aceştia au participat Ia cursurile
muncă etc. zootehnice şi la dem onstraţiile practice o rg a n i-'
C o le c tiv u l fa b ric ii de în c ă lţă m in te „ A rd e le a ­ Un rol im portant în creşterea producţiei de zafe în gospodărie.
n a “ d in A lb a Iu lia , o rg a n iz în d n -ş i m in u ţio s
Minerii Văii Jiului au îndeplinit m u n c a a o b ţin u t în lu n a a u g u s t im p o rta n te eco­ lapte l-au avut şi măsurile zooveterînare aplicate Rezultatele bune pe care le-am obţinut încă
planul pe trei trimestre n o m ii de m a te rii p rim e . N u m a i p rin c ro ire a
r a ţio n a lă a r e a liz a t o e c o n o m ie de 17 ,89 1 m .p . cu stricteţe. H rănirea, întreţinerea şi asigurarea din primul an, nu trebuie să ne mulţumească..
condiţiilor de zooigienă, asigurare^ igienei cor­ Folosind experienţa îngrijitorilor-m ulgători fru n -'
porale a anim alelor, plim barea lorj zilnică, mul­ taşi, îm părtăşită ia Consfătuirea pe ţară a ţă ra ­
Im te rm in a re a s c h im b u lu i 1 a l z ile i de 24 s e p te m b rie , m i­ p ie le . gerea completă şi repausul mamar, au fost doar nilor colectivişti, u n itatea n o astră va depune efor-t
n e rii, 4 -e h n ic ien ii şi in g in e r ii e x p lo a tă r ilo r c a rb o n ife re d in V a ­ S -a u e v id e n ţia t m u n c ito a re le P a ra s c h iv a cîteva din m ăsurile care au contribuit ta realiza­ furi susţinute pentru sporirea continuă a produc-*
le a J iiriu i au d a t u ltim e le to n e de c ă rb u n e e x tra s e în c o n tu l rea sarcinilor de producţie planificate. ţiei şi pentru reducerea preţului de cost al lap. ’
p ia n u lu i p e tre i trim e s tre . M in e r ii d in cel m a i m a re b a z in c a r­ S c h ia u , c a re a e c o n o m is it 6,67 m .p . p ie le şi telui.
b o n ife r a l ţă r ii au e x tra s de la în c e p u tu l a n u lu i şi p în ă ie ri A n a M o ld o v a n cu 6,32 m .p . p ie le . D in tr e c ro i­ H rana animalelor adm inistrată în mod progre­
94 .42 7 to n e c ă rb u n e c o c s ific a b il şi e n e rg e tic p e s te s a rc in a de to r i, ce le m a i b u n e re z u lta te le -a u o b ţin u t siv, în funcţie de producţie, a jucat, de asem e­ V IR G IL M A T E I
p la n . P e b a za in tro d u c e rii te h n ic ii n o i şi e x tin d e rii m e to d e lo r M a r in A n g elesc u şi Ş te fa n K o v a c i. nea un m are rol în creşterea producţiei de lapfc.
a v a n s a te de lu c ru , în a b a ta je a s p o rit c o n tin u u p ro d u c tiv ita te a inginer şef al U. A. S. Alba
m u n c ii. Pe c o m b in a t p ro d u c tiv ita te a m u n c ii re a liz a tă în p e ri
o a d a 1 ia n u a rie — 24 s e p te m b rie es te de 1,155 to n e c ă rb u n e Magazine universale moderne la sate :$1{K l i
p e p o s t, fa ţ ă de 1,147 to n e p e p o s t p la n if ic a i şi f a ţ ă d e 1,089
to n e p e p o s t, c it s -a re a liz a t în p e rio a d a c o re s p u n ză to a re a I
a n u lu i tre c u t. E c o n o m iile re a liz a te în 8 lu n i d in acest a n de
m in e r ii V ă ii J iu lu i se c ifre a z ă Ia a p ro a p e 1 1 .0 0 0 .0 0 0 le i.
In satele regiunii Hunedpara s-au s.a asigurat o mai bună aprovizio-
R e a liz ă rile c e le m a i fru m o a s e le -a u o b ţin u t în în tre c e re a construit şi dat de curind.în folosinţă .nare cu m ărfuri industriale şi alim en­
s o c ia lis tă c o le c tiv e le m in e lo r U ric a n i, A n in o a s a şi L o n e a . M in e ­ 15 m ag azin e, u niversale şi mixte. Alte tare. In primele 8 luni ale anului
r ii d in U ric a n i au în d e p lin it p la n u l p e 9 lu n i’ cu 12 z ile m a i 2 magazine universale cu etaj se clă­ s-nu desfăcut populaţiei prin unităţile
d e v re m e , cei d in A n in o a s a cu 9 z ile , ia r m in e r ii lo n e n i Cu 8 desc Ia Tei' } şi Certej. R eţeaua co­ cooperaţiei de consum, mărfuri în va­
z ile . M in a L o n e a a c o n trib u it la re a liz a re a c e lo r a p ro a p e 11 m i- loare dc peste 549.000.000 lei, cu
,?ţv m e le i e c o n o m ii p e c o m b i n a t c u e c o n o m ii d e 8 7 1 .0 ,0 0 le i, merţului cooperatist a ! crescut anul aproape 14 la su tă tnni m ult dccît în
acesta în regiune cu 26 unităţi de
desfacere, ajungînd astfel la 895 uni­
i;xr m in a A n in o a s a c u a p r o a p e 5 0 0 .0 0 0 le i. tăţi. Concomitent cu lărgirea reţelei aceeaşi perioadă a anului trecut.
1^ . ..........
---------- QÂm u I dintf-â- m u lţim e
Z ilele trecu te o ştire a p ă ­ vedere, u n m u n cito r cu m in- tr e p ta t, tr e p ta t, Şi in tr -o zi, la C onştiinţa sa de com unist, de
ru tă în ziarul „ Steagul ro şu “ tiln eşti cu m iile in uzinele şi cabinetul teh n ic al uzinei a om al m uncii care p en tru m e-
d in P etroşani a n u n ţa laconic fabricile patriei. Ş i totu şi, acest fo st în reg istra tă o nouă ino- rite deosebite a fo st decorat
că în a m il 1982, p e in tre g c o m ­ om are ceva deosebit în el — v a ţ i c : „ M a şin a d c c ă lc a t f a l ţ “, cu „M edalia M u n cii“ şi cu
b in a tu l carbonifer V alea J iu ­ pasiunea p e n tru to t ce e nou crea ţie a şe fu lu i de brigadă „ O r d in u l M u n c ii c la s a a I i i - a “,
lu i a u fo s t în r e g is tr a te 467 şi fo lo sito r m uncii, producţiei. ş te fa n V oinici. şi-a fă c u t şi de d a ta aceasta
in o va ţii şi raţionalizări şi a p li­ datoria, in aceasta co n sta m a ­
c a te 275, E c o n o m iile p o stc a lc u - in atelierul de tinichigerie A u u rm a t apoi zilele în fr i­ rea sa tisfa c ţie m o ra lă a co
late in u rm a aplicării acestor u n d e lucrează V oinici, se con­ g u ra te ale co n fecţio n ă rii m a şi­ m u n istu lu i Ş te fa n V oinici.
in o v a ţii se rid ică la a p ro a p e fecţio n ea ză tu b u ri telescopice, nii, zilele de încercare. In to t
2.500.000 lei. co tu ri, tu b u ri de aerai. F aldu­ a cest tim p ş te fa n V oinici a lu ­ A m ales d in m u lţim e a in o ­
rile tu b u rilo r se făceau p înă cra t aproape în fiecare după- vatorilor V ăii Jiu lu i doar pe
C îte fră m in tă ri, clte n o p ţi n u d e m u lt cu ciocanul. O pera­ am iază p în ă seara tîrziu. C er­ u n u l s in g u r : ş te fa n V oinici,
albe in care a u to rii in o va ţiilo r ţia aceasta cerea m u lt e fo rt fi­ ceta fiecare piesă în p a rte, v e ri­ In o v a ţia s a : „M aşina de călcat
şi-a u sc h iţa t pe h irtie ideile, zic p e n tru că m eto d a du p ă ca­ fica cu m in u ţio zita te m ontarea f a l ţ “, M ă t u r ă zg o m o te le , r e ­
cită energie creatoare c o n su ­ re se lucra era veche, şte fa n lo r . duce efo rtu l fizic, aduce a n u ­
m a tă p e n tru ca aceste id ei să V o in ic i n u s-a îm p ă c a t de loc a l 12:000 le i e c o n o m ii. R a p o r ta ­
devină folositoare p r o d u c ţie i! cu această m eto d ă veche. N eo ­ Z iu a clnd m aşina de călcat tă la sum a. eco n o m iilo r p e c o m ­
b o sit in o va to r al tehnicii, el şi-a fa lţ a in tra t în fu n cţiu n e a b in a tu l carbonifer, este o su ­
D in m u lţim e a acestor oa­ p ro p u s să rezolve problem a. A u fo st o zi de m are bucurie im m ă m o d estă . D ar din aceste
m eni, pasionaţi in o va to ri ai n u m a i p e n tru a u to ru l inovaţiei,
tehnicii, am ales u n u l s in g u r : u r m a t zile şi n o p ţi de căutări, ci şi p e n tru în treg u l colectiv su m e m o d este se fa c m ilio a n e­
ş te fa n V oinici, şef de brigadă al atelierului. R e u ş is e ! R eu şi­
la a telieru l de tin ich ig erie al de stu d iu . N um eroase cărţi te h ­ se încă o d a tă să fie fo lo sito r le. S a tis fa c ţia dc a f i c o n tr i­
secţiei co n stru cţii m etalice de m uncii, să uşu reze lucrul oa­
la U .R .U .M . d in P etro şa n i. Un nice i-a u tre c u t p rin m ină, s-a m enilor, să aducă econom ii b u it la rea liza rea a cesto r m i­
om m o d e st, o b iş n u it la p rim a u z in e i.
c o n su lta t deseori cu tovarăşii lioane este m are.
¦*. %. <tfc *4. ' V VJ*
de m uncă, lâeea s-a conturat G H . P A jV E L
D a , p r o d u c ţia Ce s tru g u ri e b o g a tă , d u r ln d şl la G .A .S .
B oz va în c e p e c u le s u l p e n tru vi m fic a ţie .
I N C L IŞ E U : M u n c ito a r e a L o o o d i M a r ia , arini h-hrei u n o to r-
o h in e de s k ru g u ri.