Page 80 - 1962-09
P. 80
FAC*. « DRVMUE socmusmvLvi Nr. 2411
Sosirea delegaţiei
Adunării de Stat a R. P. Ungare
L a in v ita ţia M a r ii A d u n ă ri N a ţio n a le , Io n C o zm a, p re ş e d in te
ţio n a le a R . P . R o m în e , m a r ţi le C o m ite tu lu i e x e c u tiv a l S fa
la a m ia z ă a so s it în C a p ita lă o tu lu i P o p u la r a l C a p ita le i, d e
d e le g a ţie a A d u n ă rii de S ta t a p u ta ţi a i M a r ii A d u n ă ri N a ţio
R e p u b lic ii P o p u la re U n g a re , n a le , A u re l M ă ln ă ş a n , a d ju n c t
c o n d u s ă d e to v a ră ş a V ass Is t- al m in is tru lu i A fa c e rilo r E x te r
Sesiunea adunării Benerale a 0.ILfl. Vizita Iui Leonid Brejnev va n n e , v ic e p re ş e d in te a l A d u n ă ne, D io n is ie Io n e s c u , ş e fu l C e
în Iugoslavia r ii de S ta t al R . P. U ngare. re m o n ia lu lu i de S ta t, fu n c ţio n a ri
s u p e rio ri a i M a r ii A d u n ă ri N a
D in d e le g a ţie fa c p a rte G a llo ţio n a le şi a i M in is te ru lu i A fa
E rno, D r. B aksay T o th B e rta -
NEW YORK 25 (A gerpres). - TASS ale Republicii Populare Chineze la cîei a acordat o m are atenţie dem as ta n , P ap p F eren c, K a to n a S a n - c e rilo r E x te rn e . rf
transm ite: O.N.U. cării politicii agresive a im perialiştilor d o r, T o th H u n a , d r. S airo A n d ra s ,
americani faţă de Cuba. El a declarat B E L G R A D 25 (A g e rp re s ). — p re ş e d in te le P re z id iu lu i S o v ie - K a lu k o M a ty a s , P a p p K a ro ly , M u fo st de fa ţă Jen o K u tiJ \
In şedinţa plenară din 24 septem brie A fost din nou scos la iveală „şobo că Cehoslovacia, ca şi celelalte ţări T A S S tra n s m ite : tu lu i S u p re m a l U .R .S .S ., a o fe L eo rtkal Is tv a n şi R e jto D ezso,
a sesiunii a 17-a a Adunării Generale lanul m ort" — aşa-zisa „problemă un prietene ale Cubei, este în mod hot'ărit r it u n p rîn z în c in s te a p re ş e d in s e o re ta ru l d e le g a ţie i. b a s a d o ru l R . P . U n g a re în R . P
a Q.N-U. a fost aprobat raportul Comi gară". 34 de delegaţii au votai îm po de partea poporului cuban. M inistrul L a 25 s e p te m b rie , Ia B e lg ra d te lu i R .P .F . Iu g o s la v ia , lo s ip
tetului general cu privire la ordinea de triva includerii acestei probleme pro afacerilor externe al Cehoslovaciei a a a v u t lo c o ş e d in ţa fe s tiv ă a C o B ro z -T ito . L a so sire, in G a r a d e N o rd , R om ână şi m em b ri a i am basadei
zi a sesiunii. Intr-un viitor apropiat vocatoare pe ordinea de zi a sesiunii. sprijinit propunerile concrete şi clare m ite tu lu i P o p u la r d in B e lg ra d o a s p e ţii au fo s t în tâ m p in a ţi de
Comitetul general va exam ina de ase D ar cu ajutorul m ajorităţii mecanice cu privire la dezarm area generală şi la caTe L . I. B re jn e v , p re ş e d in In c a d ru l p rln z u lu i, care s -a to v a ră ş ii A n to n M o is e s c u , v ic e T o v . A n to n M o is e s c u a u r a t
menea punctele din ordinea de zi pro (43 de voturi), Statele Unite au reu totală făcute de delegaţia U.R.S.S. la te le P re z id iu lu i S o v ie tu lu i S u d e s fă ş u ra t în tr-o a tm o s fe ră co r p re ş e d in te a l M a rii A d u n ă ri N a o a s p e ţilo r b u n so sit.
puse de delegaţia sovietică „Cu pri şii să strecoare pe ordinea de zi a se Geneva. Vaclav David a atras atenţia p re m a l U .R .S .S . a fo s t d e c la ra t d ia lă . L . I. B re jn e v şi p re ş e d in
vire la condamnarea propagandei în siunii această „problem ă" âiît de ră delegaţilor Adunării asupra politicii te le T -ito a u r o s tit c u v în tă r i. A m u lţu m it to v . V as s Is tv a n n o ,
favoarea războiului nuclear preventiv“ suflată. agresive promovate de revanşarzii vest- c e tă ţe a n de o n o a re a l B e lg ra c o n d u c ă to a re a d e le g a ţie i.
şi „Program ul economic al dezarm ării". germ ani. Dacă puterile occidentale, a d u lu i. *
Pînă la dezbaterea raportului Comi subliniat el, nu vor dori să sem neze U n g ru p de p io n ie ri a o fe rit
Din iniţiativa Uniunii Sovietice, în tetului general, au continuat în Adu tratatul de pace cu Germania, Ceho în a lt u l o a s p e te s o v ie tic a fo s t M a r ţi, la B e lg ra d a u în c e p u t o a s p e ţilo r b u c h e te de flo ri.
raportul Comitetului general a fost de nare dezbaterile de politică generală. slovacia, îm preună cu alte ţări, va sem s a lu ta t d e M . N e o ric ic i, p re ş e tr a ta tiv e le o fic ia le iu g o s la v o -s o -
asem enea inclusă o problemă impor d in te le C o m ite tu lu i P o p u la r al v ie tic e c a re se d e s fă ş o a ră în tr -o Prim irea deSegafîei parlam entare
In cuvîntarea sa, Vaclav David, mi o ra ş u lu i B e lg ra d . a tm o s fe ră c o rd ia lă şi p rie te u n g a r e Ea M a r e a A d u n a r e N a ţ i o n a l ă
tantă ca restabilirea drepturilor legitime nistrul Afacerilor Externe al Cehoslova-
7s a ; na tratatul de pace cu R.D.G. L . I. B re jn e v a m u lţu m it c o r nească. M a r ţi d u p ă -a a n ia z ă , p re ş e d in vărăşească, a u p a rtic ip a t acad.
Delegatul Iugoslaviei, Vladimir Po- d ia l C o m ite tu lu i P o p u la r p e n L . I. B rq jn e v , p re ş e d in te le P re te le M a r ii A d u n ă ri N a ţio n a le a S t. S . N ic o la u şl A n to n M o is e s
Es*@BsmiLţS I a r ă s e a m ă n aS u n o r tru titlu l de ce tăţe an de o n o a re R . P. R o m în e , Ş te fa n V o ite e , a cu , v ic e p re ş e d in ţii M a r ii !A du
povici a acordat în cuvîntarea sa o z id iu lu i S o v ie tu lu i S u p re m a l
m are atenţie problemei germ ane, pro
suprav5efulf®g*s din „lag ăru l morfss' blemei dezarm ării şi încetării experien a l B e lg r a d u lu i , p e n t r u c u v in t e le U .R .S .S ., îm p r e u n ă c u lo s ip p rim it' la P a la tu l M a r ii A d u n ă ri N a ţio n a le , d e p u ta ţi, m e m
n ă ri N a ţio n a le d e le g a ţia d e d e b ri a i c o m is iilo r p e rm a n e n te a le
ţelor nucleare. La rezolvarea proble c a ld e şi p rie te n e ş ti ro s tite în c a B ro z -T ito , p re ş e d in te le R .P .F . M .A .N ., A u re l M ă ln ă ş a n , a d ju n c t
!M O S C O V A 25 (A g e rp re s ). — h au sen , u n d e z iln ic m u re a u 300 mei germane, a declarat reprezentantul d ru l ş e d in ţe i la a d re s a U n iu n ii Iu g o s la v ia , şi cu a lte p e rs o a n e p u ta ţi a i A d u n ă rii de S ta t a a l M in is tru lu i A fa c e rilo r E x
TA S S tra n s m ite : d e o a m e n i şi c ă lă ii se în tre c e a u Iugoslaviei, trebuie să se ţină seam a S o v ie tic e . o fic ia le iu g o s la v e au p ă ră s it tern e .
In to rtu ri. de realitatea existentă, de interesele m a rţi B e lg ra d u l, p le c în d sp re R . P . U n g a re în fru n te cu V ass
O fa p tă de e ro is m , s ă v â rş ită poporului germ an şi ale păcii în lumea * Is tv a n n e , v ic e p re ş e d in te a l A - A u fo s t de fa ţă Jeno K u tî,
de d e ţin u ţii „ la g ă ru lu i m o rţii“ O m a re p a rte d in cel ră s c u a m b as ad o ru l R . P . U n g a re în
d in M a u th a u s e n (A u s tria ), a d e la ţi a u p ie r it im e d ia t, ia r c e ila lţi întreagă. In aceeaşi zi L e o n ld B re jn e v , o ra ş u l K ra g u e v a ţ. d u n ă ril de S ta t a R . P . U n R . P . R o m in ă şi m e m b ri a i a m
v e n it c u n o s c u tă d e a p ia d u p ă 17 au fo s t p rin ş i şi îm p u ş c a ţi m a i b a s a d e i.
a n i. P a tru fo ş ti d e ţin u ţi a i la tâ rziu . M inistrul afacerilor externe al Ira g a re .
g ă ru lu i s -a u În tâ ln it la 24 sep
te m b rie la C o m ite tu l s o v ie tic al M u ltă vre m e s-a crezu t că au nului, G. A. Aram, vorbind despre po aL a î n t r e v e d e r e a , c a r e
v e te ra n ilo r de ră zb o i. p ie r it to ţi. N u m a i in u ltim u l
tim p a u fo s t g ă s iţi şap te s u p ra litica externă a ţării sale a declarat că de
D in cei 20-25 m ii d e ţin u ţi v ie ţu ito ri. ea este îndreptată spre m enţinerea re
a i la g ă ru lu i d in M a u th a u s e n a - laţiilor de bunăvecinătate cu celelalte Adunarea Naţională Constituantă cu rs în tr -o a tm o s fe ră c a ld ă , to -
p ro x im a tiv 800 o a m e n i, lu c ră P a tru d in tre ei, Iv a n B it iu - state. M inistrul a amintit, printre al a Algeriei şi-a început activitatea
to ri p o litic i şi o fiţe ri a i a rm a ko v, V la d im ir S osedka, V ik to r tele, despre asigurările date de Iran
te i s o v ie tic e , e ra u c u u n p a s m a i U c ra in ţe v , V la d im ir Ş cep etea au Plenara lărgită a Consiliului U.A.S.R,
a p ro a p e d e m o a rte decât c e i p o v e s tit la 24 s e p te m b rie des guvernului sovietic şi anume că Iranul A L G E R 25 (A g e rp re s ). — N a ţio n a lă C o n s titu a n tă , a le a s ă
la lţi : s o a rta lo r tra g ic ă a fo s t p re ac ea stă fa p tă de e ro is m fă nu va adm ite crearea unor baze mili L a 25 s e p te m b rie la A lg e r ş i-a la 20 s e p te m b rie . D re p tu l d e a In z iu a de 24 s e p te m b rie a tr e a s o c ia ţiile s tu d e n ţilo r p e n
h o tă râ tă şi e i se a fla u în c h iş i in ră seam ăn. tare străine pe teritoriul său. în c e p u t a c tiv ita te a A d tm a re a d e s c h id e p r im a ş e d in ţă a A d u a v u t lo c p le n a ra lă r g ită a C o n
„ b lo c u l m o r ţii“ . s iliu lu i U .A .S .R ., c a re a d e zb ă tu t
Is to r ia ră s c o a le i de la M a u t ;Q : n ă rii n a ţio n a le C o n s titu a n te a m u n c a p o litic ă şi e u ltu ra l-e d u - tru b u n a p re g ă tire p o litic ă ,
h a u s e n este le g a tă de m u lţi e ro i fo s t a c o rd a t c e lu i m a l v e c h i d e c a tiv ă d e s fă ş u ra tă în a n u l u n i
în c ă n e c u n o s c u ţi. F o ş tii d e ţin u ţi D e c la r a ţiile lu i M ettrai p u ta t F e rh a t A bbas, c a re a fo s t v e rs ita r 1961-1962 şi a s ta b ilit Id e o lo g ic ă şi p ro fe s io n a lă a s tu
îş i a m in te s c d e u n tân ă r z ia Io p ro b le m a g e rm a n ă p rim u l p re ş e d in te a l G u v e rn u m ă s u rile ce tre b u ie lu a te de că
r is t cu o c h e la ri n e g ri. E l ob a u B o im iiS ••• lu i P ro v iz o riu a l R e p u b lic ii A l d e n ţilo r în n o u l an u n iv e rs ita r.
ţin u s e p e rm is iu n e a să p o ves g e ria . A d re s în d u -s e d e p u ta ţilo r,
tească d e ţin u ţilo r c o n ţin u tu l F e rh a t A b b as a ad u s u n o m a g iu P le n a ra a h o tă rît co nvocarea
c ă rţilo r de c a re Îş i a m in te a , c e lo r c a re ş i-a u d a t v ia ţa p e n tru
în a in te de e v a d a re el a expus, în c e le i d e -a IV - a C o n fe rin ţe p e
s tilu l u n e i p o v e s tiri de a v e n tu ri,
In n o a p te a de 2 spre 3 fe ţa r ă a U .A .S .R . p e n tru lu n a fe
in s tru c ţiu n ile a m ă n u n ţite asu
b ru a rie 1945 aceşti d e ţin u ţi b ru a rie 1963.
p ra m o d u lu i in ca re tre b u ie ac
în a rm a ţi d o ar cu d o u ă s tin g ă - BONN 25 (A gerpres). — TASS irans- nizaţia vest-germ ană „C uratoriul G er e l ib e r a r e a A lg e r i e i d e s u b ju g u l
ţio n a t in tim p u l ră s c o a le i.
to are , p ie tre , b u c ă ţi de c ă rb u mite : m ania indivizibilă“ declară că Nehru... c o lo n ia liş tilo r şi a p ro p u s ca în
N u m e le lu i răm ân e d eo ca m d a Cercurile apropiate guvernului R.F.G. a devenit victima „propagandei comu m e m o ria lo r să se p ă s tre z e u n
ne şi b u c ăţi de săpun, au a ta tă n ecu n o scu t. niste". Ziarul de la Bonn „General An- m o m e n t d e re c u le g e re . Compozitoare de la vîrsta de... 3 ani
îşi exprim ă făţiş nem ulţumirea faţă de zeiger" califică într-un articol de fond
c a t p e p a z n ic i şi a u fu g it d in primul m inistru al Indiei, Nehru. Şe drept „absurditate" îndem nul Iul Nehru F e rh a t A b b as a d e c la ra t că r ' r “*r***
ful guvernului indian „s-a făcut vino de a se da dovadă de spirit realist în p o litic a e x te rn ă a A lg e rie i v a fi
la g ă r. vat" faţă de Bonn din cauză că în de
!R ăsco ala a fo s t p r e g ă tită d e M O SC O V A 25 (A g erp res). apare două lucrări ale tinerei com - 1
u n c o m ite t co n d u s de o fiţe ri so rA P N t r a n s m i t e : pozitoare consacrate cuceritorilor
v ie tic i s u p e rio ri S in g u ra sp e .*
ra n ţă a d e ţin u ţilo r e ra ca m ă claraţia făcută recent la Londra, a politică. o rie n ta tă s p re re z o lv a re a p a ş n i T a n ia F edkina, elevă la Şcoala sovietici ai C osm osului — „M ar- -j
car u n u l d in ei să scape cu centrală de m uzică d in M oscova, şu i lu i T ito v " şi cîntecul „C osm o- -j
v ia ţă şi să p o v es te as că tu tu ro r vorbit despre existenţa celor două state Nemulţumirea faţă de poziţia realis că a p ro b le m e lo r in te rn a ţio n a le în vîrstă de 6 ani, a scris recent
o a m e n ilo r ce în s e a m n ă M a u t- germane, ca despre un fapt real. Nehru tă a primului ministru al Indiei este litig io a s e , s p re s ta b ilire a de r e u n cîntec închinat revoluţiei cuba- n a u ţn T
s-a pronunţat pentru îm bunătăţirea exprim ată şi de ziarul „Frankfurter Al- la ţii p rie te n e ş ti cu to a te ţă rile . C unoscutul com pozitor sovietic
relaţiilor dintre cele două state ger lgem eine“, apropiat guvernului R.F.G. A lg e ria , a sp us el, re s p in g e p o L ne. A cest cîntec n u este singura lu-
mane şi a îndem nat să se abordeze re Ziarul este deosebit de neliniştit din litic a de p a rtic ip a re la p a cte l crare a tinerei com pozitoare. T a - rA n a t o l i A lc h s a n d r o v - r -c m a r c ă ta le n
zolvarea problemei germ ane de pe po m ilita re şi v a u rm a p o litic a de tu l neobişnuit al tinerei m uzicie
Succesul Tîrgului Internaţional ziţii realiste. cauză că Nehru „nu este singurul om n ead erare. ^ nia com pune încă de la vîrsta de ne. „Eu n-a m în lîln it niciodată, a
de la Brno politic din Asia care îm părtăşeşte ( 3 ani cîntece, m arşuri, bucăţi pen - declarat el, un copil care să poată
Declaraţiile primului ministru Nehru, această părere". F e rh a t A b b a s a fo s t ales pre? com pune la această vîrstă cîntece
au provocat enervare la Bonn. Orga- jr tr u p ia n . I n c u r în d , în E d itu r a d e p u b lic a b ile “.
,.. iar părerile lui MacDermott Ş e d in ţe le ' A d u n ă rii N a ţio n a le sta t p en tru literatură m uzicală vor ^ „New York Times“
au derutat guvernul englez C o n s titu a n te . interzis în Irak
P R A G A 25 — C orespondentul A - constituit un exem plu elocvent al po
sibilităţilor nelim ita te ale întrecerii
gcrpr.es tr a n s m ite : paşnice şi a arătat în acelaşi tim p
D um inică 23 septem brie s-a închis
ccl dc-al patrulea T îrg Internaţional căile colaborării între ţările cu sis LONDRA 25 (A gerpres). - vedere al guvernului englez. Anunţînd In c id e n te d ra m a tic e la M eap© !e P A R IS 25 (A g e rp re s ). —
tem e sociale d iferite. P entru prim a Articolul Iui M acDerm ott, fost co aceasta în cadrul unei conferinţe de — Muncitorii grevişti au fo st atacaţi D u p ă cu m a n u n ţă co resp o n
d e la B rn o . L a Tîrg', care s-a b u cu oară la T îrg u l In tern a ţio n a l de la m andant adjunct englez în Berlin, pu presă, care a avu{ loc la 24 septem d e n tu l d in B a g d a d a l a g e n ţie i
B rno au p a rticip a t 13 ţări a fro-asia blicat în ziarul „Observer", a provo brie, un purtător de cuvânt al M iniste cu brutalitate de poliţie şi carabinieri — F ra n c e P resse, la d is p o z iţia a u
rat de un deosebit succes, au p a rti cat derută la M inisterul Afacerilor Ex rului Afacerilor Externe al Angliei a to r ită ţilo r a fo s t in te rz is în Ir a k
cipai 52 de ţări. T îrg u l de la Brno tice, printre care A fg a n ista n u l, A lg e terne al Angliei. In acest articol, M ac dat citire unui pasaj din statutul ser R O M A 25. — C o re s p o n d e n tu l lo r m e ta lu rg iş ti (F .I.O .M .), a im p o rta n tu l z ia r a m e ric a n „ N e w
a atras peste im m ilio n de vizitatori. Dermott a criticat politica puterilor oc viciului diplom atic englez, în care se A gerpres tra n s m ite : la n s a t o c h e m a re c ă tre to ţi m u n Y o rk T im e s “ .
D e un m are interes s-a bucurat „Pa ria, Cam boclgia, Siria, S o m a lia şi cidentale şi le-a chem at să abordeze spune că acţiunile şi declaraţiile di c ito rii m e ta lu rg iş ti, c ă tre to a te
v i l i o n u l n a ţ iu n i l o r “, în c a re S .U .A ., T a n g a n ik a . în mod realist reglem entarea situaţiei plom aţilor sînt pasibile de rigorile le- In c id e n te d e o s e b it de g ra v e o rg a n iz a ţiile s in d ic a le a le c a te In c e rc u rile o fic ia le se a ra tă
C anada, F ranţa, B elgia, R .F .G ., M a în Berlinul occidental. gii cu privire la păstrarea secretului de s -a u p ro d u s lu n i d u p ă -a m ia z ă că ac ea stă m ă s u ră a fo s t lu a tă
rca B rilanie, au e.\pus alături de U - T ara noastră a fo st reprezentată M inisterul Afacerilor Externe al An stat. la N e a p o le în tim p u l u n e i m a n i g o rie i, c e rîn d n -le să re s p in g ă in le g ă tu ră cu fa p tu l că „N e w
niunea Sovietică, B ulgaria, U ngaria, a n u l acesta la T îrg p rin tr-u n O ficiu gliei s-a grăbit să se desolidarizeze cu fe s ta ţii a m u n c ito rilo r m e ta lu r
R .D .G . fi Cuba. A cest p a vilio n a pentru inform aţii tehnice şi com er Unii ziarişti şi-au exprim at temerea g iş ti d e la u z in e le d in c a rtie re le a m e n in ţă rile şi te n ta tiv e le p a Y o rk T im e s “ a p u b lic a t a rtic o le
ciale. V ic a ria , M e rc a to , şi C a p o d ic h i-
n o . C e i 4.000 de m u n c ito ri c a re d u ş m ăn o as e la a d re s a R e p u b li
totul de părerile lui M acDerm ott, de- că M acDerm ott este am eninţat să fie m a n ife s ta u p a ş n ic p e s tră z ile tr o n a tu lu i de a în ă b u ş i lu p ta
g re v is tă . c ii Ir a k ş i a c o n d u c ă to rilo r ei.
clarînd că ele nu reflectă punctul de dat în judecată.
M®5 m a n i f e s t a ţ i i arafic©l®niafiste în A d e n rm .:
: A D E N 25 (A g e rp re s ). — liţia , au in te rv e n it b ru ta l p e n tru N e a p o le lu lu i în s p rijin u l re v e n Şomaj — sau înrolare în armată
în s e a ra z ile i d e 24 s e p te m b rie a îm p ră ş tia p e d e m o n s tra n ţi, în d ic ă rilo r lo r, au fo s t a ta c a ţi cu
ra id u rile c ă ro ra se a fla u u n n u b ru ta lita te de p o liţie şi c a ra b i L O N D R A 25 (Agerpres). — lu m e are loc o revoluţie în dom eniul
în o ra ş u l A fle n a u a v u t lo c n o i m ă r în s e m n a t de fe m e i şi c o jd i. n ie ri. In tim p u l c io c n irilo r d in teh n ic ii, ¦se sp u n e in d ecla ra ţie, A n
d e m o n s tra ţii de p ro te s t îm p o tri F o iţe le d e re p re s iu n e c o lo n ia tre g re v iş ti şi fo rţe le p o liţie n e ş ti Ş o m a ju l sau înrolarea in arm ată glia nu poate oferi zecilor de m ii de
v a p la n u rilo r c o lo n ia lis te b r ita lis te a u fo lo s it b o m b e la c rim o au fo s t ră n iţi g ra v şa p te m u n tineri englezi nici un fe l de m uncă.
n ic e de a tra g e re a A d e m iîu i în gene îm p o triv a p a rtic ip a n ţilo r c ito ri. A lţi 20 de m u n c ito ri au — aceasta este a ltern a tiva care se ofe 'A cesta este un a ct d e a cuzare la a -
p ro ie c ta ta „ F e d e ra ţie a A ra b ic i Ia d e m o n s tra ţie . S -a u în re g is fo st a re s ta ţi. d r e s a c a p it a l is m u l u i b r i t a n i c ! “.
de su d “ , în sco p u l m e n ţin e rii tra t doi m o rţi şi m a i m u lţi ră ră m ultor tineri ce părăsesc astăzi
d o m in a ţie i e n g le ze în a c e a s tă n iţi. A u fo s t a re s ta te p este 100 „ L a N e a p o le — s c rie z ia r u l şcolile, se subliniază în declaraţia C o In Scoţia, num ărul şom erilor in
re g iu n e . de p erso an e. „ U n ita “ — a u a v u t Io c in c id e n te m itetu lu i naţional al U niunii T in ere
d e o s e b it de d ra m a tic e . P o liţiş ti tu lu i C om unist d in A n g lia în proble rîndurile tineretului a crescut în d e
M a n ife s ta n ţii a u p ă tru n s şi în A g e n ţia K e n te r a n u n ţă că ac în a rm a ţi cu b a sto an e şi b o m b e m a şom ajului d in rîndurile tinere curs de un an cu 76 ta sulă.
c u rte a s e d iu lu i „ P a rtid u lu i n a tiv ita te a de a fa c e ri d in A d e n a la c rim o g e n e şi c a ra b in ie ri în
ţio n a l u n it“ , ca re se p ro n u n ţă în c e ta t. A e ro p o rtu l şi m a jo r ita e c h ip a m e n t de lu p tă , s -a u n ă tu lu i.
în fa v o a re a „ c ă rţii a lb e “ re fe te a in s titu ţiilo r şi m a g a z in e lo r p u s tit a s u p ra m u n c ito rilo r, lo - „In m om entul in care în întreaga
rito a re la le g a re a A d e n u lu i de s în t în c h is e . D u p ă c u m s -a m a i v in d u -i o rb e şte. M u n c ito a re a
a n u n ţa t, la A den a fo s t decre ; ' TV V/î ' x Ţ' o ¦'* '• : - E lin a S a v io , m e m b ră a o rg a n i De ce a părăsit Richard Bourret
F e d e ra ţia A ra b ie i de su d. C o res ta tă s ta re a e x c e p ţio n a lă în c e - so I <:i z a ţie i s in d ic a le de la u z in e le Statele Unite
p în d d in d im in e a ţa z ile i de 24 „ R e m in g to n “ , v e n in d în a ju to
p o n d e n tu l a g e n ţie i F ra n c e P res- s e p te m b rie . iáÉ&líiáis i v . , / IS.V ^ -A. 6 u prilejul celui de-al 8-lea Con ru l u n u i m u n c ito r c a re se a fla H A V A N A 25 (Agerpres). — favorabile. 'Această situaţie nefavora
gres al m etalurgiştilor deschis la la p ă m în t în tr -u n la c de sîn g e, D upă cum s-a m ai anunţat, acum bilă se datorează sistemului social care
se tra n s m ite că tru p e le g a rn i 4 septem brie 1962 la Essen, în R.F. a fo s t la ritu lu i ei lo v ită în m o d cîteva zile a sosit la H avana îm pre domneşte în America de nord“.
Germană, muncitorii m etalurgişti s ă lb a tic de c ă tre p o liţiş ti şi are s ună cu fam ilia fizicianul şi m atem a
zo an e i b rita n ic e d in A d en şi p o au organizat o serie de dem onstra ta tă . A lţi m u n c ito ri se p ră b u ticianul am erican R ichard B ourret şi Forţele arm ate americane, a spus
ţii îm potriva politicii de înarm are şeau în u rm a lo v itu rilo r p r im i a cerut azil politic. Bourret, încheie contracte cu oamenii
Scurte ştiri » S c u rte ştiri »Scurte ştiri nucleară a guvernului de la Bonn, te în c a p . C h ia r şi cei c ă z u ţi Ia Expunînd motivele care l-au deter 'de ştiin ţă şi in stau rează u n control
ca şi a legilor excepţionale legate p ă m în t, p lin i de sîn g e, c o n ti m inat să părăsească Statele Unite, sever asupra activităţii lor. A ctivita
MOSGOVA. — N. S. Hruşciov şi fochişti de la căile îerale din trei state creat de omul de ştiinţă uzbek Karim de această politică. n u a u să fie m a ltra ta ţi de p o li Bourret a declarat unui corespon tea oam enilor de ştiinţă progresişti
L. I. B rejnev au ad re sat o telegram ă australiene au declarat o grevă de 24 IusUpov. Pentru crearea noului soi de ţiş ti“. dent al ziarului „Revolución“ : „Ho- este stînjenită.
de felicitare im am ului M uham m ed Beri de ore, cerînd m ajorarea salariilor. roşii, lui Karim i-au trebuit cîţiva ani. In foto: Un grup de dem onstranţi tarîrea mea de a părăsi Statele U ni
Ahmed Hatnid Ed-Din, cu prilejul pro Greva a paralizat comunicaţiile fero în faţa localului în care s-au des In c id e n te le p ro v o c a te la N e a te şi de a pleca în Cuba se dato Bourret a făcut cunoscut că în Sta
clam ării sale ca rege al Yemenului. viare din statele New South Wales, MOSCOVA. — Uzina de anvelope făşurat lucrările Congresului. Pe p o le de p o liţie şi c a ra b in ie ri, la rează în p rim u l rin d fap tu lu i că Sn
Victoria şi South Auslralia, pe terito din Voronej a început producţia unor pancarte se poate c iti: „In loc de c e re re a p a tro n ilo r, cu scopul de ţara mea condiţiile pentru desfăşu tele U nite participă la lupta pentru
In telegram a de răspuns, regele Ye riul cărora locuieşte aproape 4/5 din anvelope uriaşe cu un diam etru de 2,55 legi excepţionale, ridicarea stan a -i in tim id a p e cei u n m ilio n de rarea activităţii şi cercetărilor spre paoc sute de m ii dc partizani ai păcii
menului a dat o înaltă preţuire legă întreaga populaţie a Australiei. S-au m. Ele sînt destinate puternicelor au dardului de viaţă", „M uncitori, fiţi m e ta lu rg iş ti ita lile n î c a re co n binele om enirii sînt insuficiente şi nc- ale căror eforturi sînt îndreptate spre
turilor trainice care există între Yemen oprit toate trenurile de cursă lungă, totractoare sovietice cu m otoare Die conştienţi de puterea v o astră 1“, tin u ă c u fe r m ita te de zece z ile
şi U.R.S.S. locale, din suburbii şi tnarfare. Greva sel, care au o capacitate de 40—60 de g re v a g e n e ra lă , a s tîrn it o v ie „opunerea dc rezistenţă campaniei m i
feroviarilor se bucură de sprijinul ce tone. „înarm area periclitează stabilitatea i n d i g n a r e 2n r î n d u r i l e o p i n i e i
MOSGOVA. — La 25 septembrie, în lorlalte sindicale, îndeosebi al sindica m o n etară!“ etc. litariste odioase şi isteriei de război'.
Palatul Congreselor din Kremlin a avut telor lucrătorilor de la tram vaie şi şo LONDRA. — 200 de ziarişti şi func p u b lic e ita lie n e . C o n d u c e re a F e
loc un spectacol de balet la care au ferilor de autobuse. ţionari ai ziarului „Filipines Herald" Unităţi speciale de contrarevoluţionari
asistat N. S, Hruşciov şi alţi condu din Filipine, care apare în limba en d e ra ţie i s in d ic a te lo r m u n c ito ri-
cători ai partidului comunist şi ai gu VIENA. — In noaptea spre 24 sep
vernului sovietic. Au fost prezentate tembrie, în oraşul Knittefeld, huligani gleză, au declarat grevă Ia 24 septem Scăderi masive la bursa din N ew Y o rk cúbani în armata americană
baletele într-un act „Orieu", „Petruş- fascişti au profanat monumentul osta
ka" şi „Pasărea de foc" de Igor S tra şilor sovietici care au m urit în luptele brie. Ei au pus pichete în scopul de NEW YORK 25 (A gerpres). - nes, exprim înd fluctuaţia acţiunilor, a WASHINGTON 25 (A gerpres), - facă în limba spaniolă, urmând ca după
vinski, care era prezent în sală. pentru eliberarea Austriei de fascismul Bursa de acţiuni din New York a în scăzu t în cu rsul zilei de luni cu 8,87 M inisterul de Război al S.U.A. a perioada de instrucţie contrarevoluţio
hitlerist. Huliganii fascişti au distrus a împiedica apariţia ziarului pînă la în registrat luni noi scăderi considerabile, puncte şi a aju n s la 582,91 (600 este anunţat că în cadrul arm atei am erica narii cubani să fie înrolaţi în unităţi
ATENA. — Deţinuţii politici greci postamentul de m arm ură şi au smuls continuînd tendinţa m anifestată la sîîr- considerat nivelul de rezistenţă). ne se constituie u n ităţi în ca re v o r fi m ilitare am ericane obişnuite.
— luptători din m işcarea de rezistenţă steaua de pe soclu. cheierea tratativelor cu adm inistraţia. şiiul săptâniinii trecute. După cum înrolaţi contrarevoluţionari cubani
naţională — au adresat Adunării Gene anunţă Asociated Press, cele m ai multe Cele mai m ari pierderi au fost înre care se află în Statele Unite. P înă acum Ştirea care anunţă această m ăsură
rale a O.N.U. un m emorandum în care După cum anunţă ziarul „Volkstim- După cum anunţă agenţia Reuter, gre din acţiunile principale au pierdut din gistrate de acţiunile din industria elec fuseseră primiţi în arm ata am ericană îndreptată îm potriva poporului cuban,
protestează îm potriva comportării ne me", poliţia nu a reuşit să-i identifi valoare în medie cu 2 dolari. Situaţia tronică, siderurgică, petroliferă, căi fe doar contrarevoluţionarii care cunoş coincide cu adoptarea de către Gam era
drepte faţă de ei şi de familiile lor. ce pe oriminali. viştii cer m ajorarea salariilor. — com parabilă doar cu cea din 12 iu rate, industria aviatică şi spaţială. teau limba engleză şi care erau repar Reprezentanţilor a proiectului de lege
E i cer popoarelor în treg ii lum i să le MOSCOVA. — După cum transm ite lie, cînd 5.365.000 acţiuni şi-au schim tizaţi în unităţile obişnuite ale forţelor autorizlndu-1 pe preşedintele Kennedy
acorde ajutor pentru a se pune capăt MOSGOVA. — Colhozurile cultiva bat deţinătorii — s-a caracterizat prin Potrivit calculelor agenţiei Associated m ilitare ale S.U.A. Deoarece autorită să cheme sub arm e — în orice mo
persecutării ilegale a deţinuţilor poli agenţia Novosti, la uzina constructoa tranzacţii m asive care au făcut ca luni Press, în această zi costul acţiunilor ţile de Ia W ashington consideră — m ent v a crede de cuviinţă — 150.01)0
tici greci. toare de legume din regiunea Taşkent după-am iază la închidere, 5 milioane de rezervişti. Proiectul de lege a fost
re de turbine şi motoare din U ral se de acţiuni să fi fost vîndute. care cotau la bursă s-a redus cu apro- după cum anunţă agenţia Asociated deja adoptat de către Senat şi expune
M emorandum ul a fost sem nat de 85 (Uzbekistan), au obţinut roşii uriaşe Se subliniază ca cel mai îngrijorător xim ativ 4,6 m iliarde dolari. rea de motive care l-a însoţit a arătat
deţinuţi politici, inclusiv de eroul na elaborează proiectul unei turbine de simptom, faptul că indicele Dow-Jo- Press — num ărul acestora „prea mic", fără înconjur v.' el face p arte din la rg a
ţional al Greciei, Manolis Glezos. de cîte 1.200 gr. bucata. Ele au re In prezent, Ia bursă predomină evi campanie de aţîţare şi provocări orga
term oficare cu o putere de 250.000 dent o nouă tendinţă de scădere, care s-a luat m ăsura de a se organiza uni nizată în Statele U nite îm potriva Gubei.
CANBERRA. — In noaptea de 25 coltat cîte 60 de tone de roşii la hectar. oglindeşte nervozitatea în legătură cu
l<W„ care va fi cea m ai m are din luime. perspectivele economiei am ericane. tăţi speciale în care instrucţia să se
septembrie, peste 8.000 de mecanici ţi Acest nou soi de roşii, care se distin
Ea va putea produce o cantitate de
ge prin înalte calităţi gustative, a fost
căldură şi de energie electrică cu care
pot fi satisfăcute necesităţile încălzitu
lui şi ilum inatului unui oraş cu o popu
laţie de 250.000 de locuitori.
R edacţia şi~ ad m in istraţia z ia ru lu i; str. 6 M artie nr. 9. le ie to n ; 188, 189, 75, 674. Taxa p lătită in num erar fco nlorm a p ro b iru D irecţiei G enerale P. 1,1 .R. ar. 263.398 din b noiem brie 1949. — T ip aru l: Întreprinderea Poli grafică „1 M ai/' — Deva.