Page 81 - 1962-09
P. 81
1 T m riruum w ^O T iva
P R O L E T A R I D IN T O A T E Ţ Ă R I L E , U N I Ţ I - V A ’
íS v ^ ííkS S & H i ittoo t'®?y*K:
Anul XIV. Nr. 2412 Joi 27 septembrie 1962 4 pagini 20 bani
Îndeplinirea planului la toţi indicii Ş t i r i 1e z i l e i
o îndatorire de onoare
C a fie c a re zi, n o i şi n o i co tra s e la T e liu c , ia r la fa b ric a Cît mai puţine rebuturi Scade preţul
le c tiv e de în tr e p r in d e r i, s e c ţii,
seeto are, ra p o rte a z ă în d e p lin i „S e b e ş u l“ d in S eb eş riu s -a p r i •La la m in o r u l d e s lrm ă a l C .S . H u n e d o a de cosi
re a în a in te de te rm e n a s a rc i m it în acest a n n ic i o re c la m a ţie r a lu c re a z ă u n c o le c tiv e n tu z ia s t. U n u l
n ilo r de p la n p e p rim e le tre i de la c u m p ă ră to ri. d in o b ie c tiv e le p rin c ip a le a le în tre c e rii R especlînd întoc
trim e s tre a le a n u lu i. A ce st lu c ru s o c ia lis te p e c a re o d e s fă ş o a ră es te îm
d o ved eşte h o tă rîre a şi e n tu z ia s A ceste fru m o a s e re a liz ă ri s în t b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro d u c ţie i. O rg a n i- m ai prescripţiunile
m u l cu ca re m u n c ito rii, te h n i ro d u l c o n d u c e rii cu c o m p e te n ţă z în d u -ş i b in e m u n c a şi a p lie în d m ă s u ri
c ie n ii şi in g in e rii lu p tă p e n trii a a c tiv ită ţii e c o n o m ic e de c ă tre te h n ic e b in e g în d ite , el a re u ş it să re d u c ă tehnice de exploa
în d e p lin ire a m ă re ţe lo r s a rc in i o rg a n iz a ţiile d e p a rtid , în tre c e re b u tu l în u ltim e le lu n i cu m u lt sub n o r
s ta b ilite de cel d c -a l IlI-le a C o n r ii s o c ia lis te c a re se d e s fă ş o a ră m a a d m is ă . In lu n a tre c u tă s p re e x e m tare, m uncitorii a-
gres al p a rtid u lu i n o s tru , p e n cu to t m a i m u ltă în s u fle ţire , a - p lu , p ro c e n tu l de re b u t în re g is tra t este
tr u p u n e re a în v a lo a re a n o i şi p lic ă r ii u n o r v a lo ro a s e in iţia t i a b ia d e 2,93 la s u tă , fa ţă d e 3,84 la s u tă telicrului turbine dc
n o i re z e rv e de c a re d is p u n e ec o ve a le o a m e n ilo r m u n c ii c u m c it es te a d m is .
n o m ia n a ţio n a lă , a r f i „S ă re a liz ă m şi să d e p ă la C.'T.E. 2 din
ş im în 1962 in d ic ii de u tiliz a re In lu n a ac ea sta, p in ă in p re ze n t, re a
F u rn a liş tii d in C ă la n , la m in a - p re v ă zu ţi p e n tru an u l 1965“ , liz a re a este Ia fe l de fru m o a s ă . C. S. Hunedoara,
io r ii de la la m in o ru l de 050 „ N ic i u n v a g o n e t de m in e re u re -
m m , şi a g lo m e ra to riş tii C o m b u ta t“ , „ T o a te b rig ă z ile la n iv e C u p to ra rii D u m itru A rd e le a n u , io a n realizează l u n a r
b in a tu lu i s id e ru rg ic H u n e d o a ra , lu l c e lo r fr u n ta ş e “ ş.a. C e a p ă , ş e fii la m in a to ri G h e o rg h e R a e o lţa ,
m in e rii d in U ric a n i, A n in o a s a C o n s ta n tin D ra g o m ir şi m a n e v ra n ţii M i- m a ri econom ii la
şi L o n e a , c o o p e ra to rii d in H a M a i s în t în s ă la o ra a c tu a lă h a i L u p e an u şi E u g e n B la g a s în t d o a r
ţe g şi a lte c o le c tiv e , re a liz în d în tr e p r in d e r i şi s e c ţii c a re a u c îţiv a d in tr e fr u n ta ş ii s e c ţie i. p re p ă de cost.
în a in te de te rm e n p la n u l p e 9 ră m în e ri în u rm ă în ce p riv e ş te
lu n i au ra p o rta t şi c re ş te re a s im re a liz a re a u n o r in d ic i a i p la n u Venituri mari din zootehnie F unctionînd cu
ţito a re a p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii lu i c u m a r fi : p ro d u c ţie , p ro şi legumi cultură
şi o b ţin e re a u n o r în s e m a te eco d u c tiv ita te , p r e ţ de co st, s o rti turbina la param e
n o m ii la p re ţu l de cost al p r o m e n te etc. U a o ţe lă riile M a rtin M em b rii gospodăriei agricole colective
d u s e lo r. A lă tu r i de aceste c o le c şi la la m in o ru l b lifm in g a le C o rn . „D rum ul lui L em n “ din Sebeş au da t an trii cei m ai econo
tiv e , a lte şi a lte u n ită ţi eco n o b in a tu lu i s id e ru rg ic H u n e d o a ra , de a n o dezvoltare to t m ai m are zo o teh
m ic e a le re g iu n ii s în t p e c a le p la n u l de p ro d u c ţie p e 9 Tuni n -a n iei şi leg u m ic u ltu ra . C o n co m iten t cu sp o m ici, p r e lu n g in d /-“>r*»j-*r*
să în c h e ie b ila n ţu r i b o g a te a le rirea e fe c tiv u lu i de a n im a le şi cu m ă rirea
a c tiv ită ţii d in acest an . su p ra feţei grădinii de legum e cresc şi v e tim pul de funcţio
în d e p lin in d ritm ic s a rc in ile n itu rile gospodăriei. nare a turbinci în 'M ecanizatorii rle la S .M .T i Snbredactia noastră
de p la n , p u n in d în v a lo a re noi -U-.M--. -R-uig-iir! vol, unt.ara„ n’ e comunica:
re z e rv e in te rn e , c o le c tiv e c u m tre două reparaţii, t Dobra acordă o m ure atenţie
s în t ce le a le C o m b in a tu lu i c a r t
b o n ife r V a le a J iu lu i. U z in e lo r şi a schim bării u-
m e ta lu rg ic e C u g ir, F a b ric ii c h i pregătirii terenului în vederea
m ice O ră ş tic , A te lie re lo r R .M .lî. leiului, econom isind l
S im e ria , fa b r ic ii „ S e b e ş u l“ d in
Sebeş, E x p lo a tă rii m in ie re D e v a cit g rijă m a te ria le L în să m în tu n lo r de toam nă.
a u o b ţin u t în s e m n a te succese p e t IM F O T O G R A F IE : Tov.
lin ia re d u c e rii p re ţu lu i de co st
a l p ro d u s e lo r. L a a te lie re le d in le de întreţinere şi l A u rel C hirilă, directorul sta
S im e ria , b u n ă o a ră , v a lo a re a e -
c o n o m iilo r p este p la n re a liz a te reparaţii ci au rea L ţiunii, E m il Vesa, şef de bri Planul în d e p lin it la toate s o rtim e n te le
în 8 lu n i se rid ic ă la p este
3 .5 0 0 .0 0 0 ie i, la F a b r ic a c h im ic ă lizat în prim ele opt l gadă şi Ştefan fierbe, agro adus o contribuţie însem nată şi la cele
O ră ş tie la a p ro a p e 3 .000 .00 0 le i l 89.200 Ici economii la preţul de cost
etc. Succese im p o rta n te au fo s t luni ale acestui an La iiinplăria veche se execută ser realizate pe sector.
o b ţin u te p e fro n tu l lu p te i p e n t nom de sector, verifică calita tare .şi am balaje pentru m aşinile de
tru îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro 270.705 lei econo t tea arăturilor efectuate pe o- cusut sim ple şi mobillă „ Ile a n a “. Sc Printre fruntaşii care şi-au adus şi
îşi aduc continuu o contribuţie deose
d u c ţie i. M e ta lu l fa b ric a t1 la H u m i i s u p lim e n ta r e la. r goarele colectiviştilor din satul execută, de asemenea, şi modele pen.
n e d o a ra c to t m a i b in e a p re c ia t
de in d u s tria c o n s tru c to a re de p re p d de cost. i» L ă s a u , r a io n u l Ih a . tm turnătorie. Lucrătorii din secţie
m a ş in i, a cre scu t c o n ţin u tu l de L
m e ta l în m in e re u rile dc fie r ex-
——t ' i— / w / v—/ v l —J w Ju J I— J k J u J
Fier vechi
fo s t re a liz a t. în tre p rin d e re a de D in zo o teh n ie şi d in le -m .desfăşoară întrecerea pentru a realiza bită la îndeplinirea şl depăşirea sa r
pentru ofeî nou c o n s tru c ţii s id e ru rg ic e H u n e g u m icu ltu ra gospodăria va
d o a ra n -a re a liz a t în aceeaşi realiza a n u l acesta, p o tr i înainte de term en planul de producţie. cinilor dc plan se num ără tîm plani din
S p rijin ite de c ă tre o rg a n iz a p e rio a d ă p ro d u c tiv ita te a p la n i v it p lanului de producţie
ţiile U .T .M . d in s e c ţii, b rig ă z ile fic a tă ; u n ită ţi cu m a r fi T ru s ven itu ri de a p r o a p e Lucrările din campania Ei vor să fie totdeauna cu un pas în a brigăzile conduse de M ircea Tocaci,
de m u n c ă p a trio tic ă de Ia fa b r i tu l a u ru lu i B ra d , U .M .C . Z la tn a , de toamnă — la timpul optim
c a c h im ic ă d in O ră ş tie p a rtic ip ă D ir e c ţia re g io n a lă a e c o n o m ie i i J.000.000 lei. P iu ă a c u m , intea celorlalte sectoare, asigurîndu-le Ioan Lascu, Ionii C o n stan tin .şi Ha-
în acest an cu m a i m u ltă în s u fo re s tie re , fa b ric a de p re fa b ri d in cele două sectoare au
fle ţir e la c o le c ta re a m e ta le lo r c a te R îre e a au d e p ă ş it p re ţu l de fo st valorificate produse in condiţii bune pentru a-şi îndeplini şi ralam bie Bugeag, care lucrează fără
v e ch i. E fe c tu â n d c u ră ţe n ie in
s e c ţii şi se cto a re, tin e r ii s trîn g ( C ontinuare in pag. 3-a) Lv a lo a r e d e p e s t e 390.000 le i. cic în ain te de term en sarcinile de pro-; rebut şi-şi depăşesc norm ele cu 20-30
fie c a re b u c a tă de m e ta l şi de- duj.ic.
şeu de ta b lă , c a re n u m a i p o t fi Au terminat Corespondentul nostru A lexandru la sută. De m enţionat faptul că brigada
re c u p e ra te . A s tfe l, de la în c e p u recoltatul porumbului M ăgureanu ne inform ează că şi gos
tu l a n u lu i şi p in ă în p re z e n t ei podăriile colective de pc raza comu M unca bine organizată şi elanul o a-“ condusă dc Ioan Constantin şi-a rea
au e x p e d ia t o ţe lă riilo r p este 240 In fiecare an colectiviştii din sa nei Bcrthelot, raionul H aţeg au însă
to n e fie r v e ch i. d tul Ciopeca au fost primii din ra m înţat pină acum întreaga suprafaţă inenllor au făcut ca planul pc luna lizat piuă acum şi sarcinile de plan
C e a m a i m a re c o n trib u ţie septem brie să 'fie îndeplinit şi depăşit pc luna octombrie.
ş i-a u ad u s-o b rig ă z ile d e m u n c ă
cu peste 2.010 bucăţi sertare. Planul
p a trio tic ă d in s e c ţiile m e ta lu rg i
că şi c h im ic ă I. -•& L= ionul H aţe g caic au term in at recol p la n ifica tă cu orz şi 31 ha. cu secară lu n ar a fost realizat atit Ia am balaje M IRCEA G O ŢEA
tehnician
Li se dusese vestea tinerilor din or tatul porumbului. T radiţia de frun furajeră. cit şi Ia modele. Colectivul nostru şi-a
ganizaţia nr. 4. li cunoşteau toţi m i
n erii din P etrila. D ar nu de bine se taşi la slrînsul recoltei au rcspcc- Reatuliafe bune Prem ii penfru frunfaşii în produefie
vorbea despre ei, ci de rău. M ulţi tat-o şi în toam na aceasta. De în
îşi amintesc chiar de o zicală născută d ată ce porum bul s-a copt ei au la G .A.C . d n Ohaba M uncitorii forjori care au merite premii pentru producţie şi cablate.
aici: „Parcă-ai fi de la 41“. Aici mobilizat toate forţele la lucru reu deosebite în creşterea producţiei, îm bu P rintre cei prem iaţi dc ciirind cu sume
erau multe absenţe nemotivate, tineri şind ca în numai 5 zile să recolteze Participînd zilnic in num ăr m are nătăţirea calităţii şi realizarea dc eco cuprinse între 185— 400 lei, sc num ără
din această organizaţie făceau scanda porumbul dc pe întreaga suprafaţă la lucru, membrii gospodăriei agri nomii sînt stim ulaţi periodic cu premii tov. IIic Dicu, Angliei Pălrinoiu, Flo
luri în oraş, aici organizaţia U.T.M . (48 ba.). P aralel cu recoltatul au fost cole colective din Ohaba, raionul în bani din fondul dc 1 la su tă pentru rinii Vlad, Ioan Gordca, Ioan Galoş,
avea o slabă activitate. eliberate .şi apro ap e 20 ha. din. su Sebeş obţin succese dc scamă în ac contribuţia adusă la îndeplinirea sar Silviu M cdrea, Augustin Sturza, Yio-
prafaţă pe care, cu două tractoare, tuala campanie. Astfel, pină acum, cinilor de plan la toţi indicii. rcl Radul şi alţii.
•k s-a început im ediat executarea ară ei au recoltat în întregim e floarea-
turilor pentru însămînţări. soarclui dc pe 30 ha. şi cartofii dc In sectorul forjă sînt mulţi munci G . G R IG O R C II
Ţoale acestea s-au petrecut pină pe 15 ha., însilozînd to to d ată ca p itú tori fruntaşi care au prim it şi primesc lo ri ir
prin luna aprilie a anului îu curs. Fruntaşi la , recoltarea porumbului lele dc floarea-soarelui cît şi cele
Atunci comitetul U.T.M . dc la mină au fost colectiviştii M ihai Viţioncsc. lalte resturi dc la recoltat. M aşin i şi utilaje noi
a hotărît să ceară ajutorul comuniş Eva Viţioncsc, Sanda Pîrvu şi Petru
tilor din sector. Biroul organizaţiei dc Viţionesc. U n ritm intens se înregistrează la
partid a convocat o şedinţă lărgită G.A.C. din O haba şi în ceea ce p ri
la caic au fost invitaţi membrii comi
tetului U.T.M . din sector, şeful de sec S-a însămînfaf întreaga veşte recoltatul porum bului. N um ai în Anul acesta sectorul sculărie, pentru o m aşină orizontală de găurit şi alezat
tor şi adjunctul acestuia, mai mulţi cursul zilei dc ieri, spre exemplu, co a putea îndeplini iu mai bune condi- şi o m aşină radială dc găurit. înzes
m aiştri m em bri şi candidaţi de partid, suprafaţă planificată lectiviştii au recoltat porumbul dc pe ţiuni sarcinile dc plan a fost dotat cu trarea tehnică a sectorului continuă.
m ineri fruntaşi. Pc ordinea de zi un 20 ha. pe lîngă cele 30 ha. recoltate noi maşini şi utilaje moderne. Printre Pînă la sfirşiiul acestui an şi îu cursul
singur p u n ct: „Să ajutăm organiza Pe lîngă ceie 400 ha. p e care Jc vor în zilele anterioare. m aşinile unelte prim ite de sector pină celui viitor vom ii dotaţi cu zeci dc
ţia U.T.M . pentru a-şi îm bunătăţi ac cultiva cu grîu în toam na aceasta, acum se numără 4 strunguri, 2 m a rioi m aşini-unelte moderne, dc !naltă
tiv itatea“. Secretarul com itetului colectiviştii din satul Doştat, raionul Şi însăm înţarea cerealelor dc toam şini dc frezat, o m aşină dc rectificat tehnicitate şi productivitate.
LÎ.T.M. din sector a prczcn'.it un re Sebeş, şi-au planificat să mai însă- nă sc desfăşoară aici în ritm susţi plan, ‘2 m aşini dc rectificat universale,
ferat asupra activităţii desfăşurate : bi m înţeze 20 ha. cu orz şi 15 ha. cu nut. Pină la 26 septembrie colectiviştii Dotarea sectorului sculărie cu n u .
neînţeles s-a insistat mai mult asu secară furajeră. In vederea obţinerii din O haba au însăm înţat cu grîu 120 şini-uncllc moderne va asigura îndepli
pra lipsurilor, asupra cauzelor caic unor producţii sporite, ci au stabilit ha., cu secară 12 ba. şi cu orz 15 ha.
le-au generat. Pc m arginea acestui re
ferat şi a faptelor cunoscute de toţi am plasarea culturilor după cele mai nirea sarcinilor sporite pentru anul vii
cci prezenţi Ia şedinţă, s-a discutat
mult, cu simţ de tăspundcrc, s-au dat bune plante premergătoare. Cu spriji Pe scurt de la corespondenţii voluntari tor şi executarea de scule, dispozitive
sfaturi preţioase. Fireşte, s-au luat nul celor 5 mecanizatori dc la S.M.T. şi verificatoare de înaltă precizie.
m ăsuri. Tntre altele s-a hotărît ca M iercurea, perm anentizaţi la gospodă ® C o le c tiv u l A u to b a ze i I.K .T .A . Sebeş, a cunoscut în u ltim ii an i
secretarii organizaţiilor U.T.M. dc pc rie, colectiviştii au trecut la pregă P e tro ş a n i m a n ife s tă o p re o c u m a ri tra n s fo rm ă ri. A ic i s-a r i IO S IF C L O N Ţ A ’
tirea terenului pentru însâmînţare. A-
inginer
vînd săm înţa asig u rată şi terenul bi p a re a c tiv ă p e n tru c re ş te re a d ic a t o ş c o ală n o u ă şi u n m a g a Mlînd ria se cto ru lu i
ne pregătit, membrii gospodăriei co c o e fic ie n tu lu i de u tiliz a re a a u z in u n iv e rs a l. A c u m se lu c re a z ă
B rigada m ecanicului Simion Mi Iiet dc la depoul C.F.R. Sim eria de lective din D oştat au însăm înţat cu to v e h ic u le lo r p r in e fe c tu a re a in te n s la p a v a re a d ru m u lu i in Brigada dc turnători condusă, de
serveşte locom otiva 230.314. Exploatînd raţional locomotiva, în luna august, orz şi secară în treag a su p rafaţă p la tra n s p o rtu rilo r cu re m o rc i. în te rio r şi Ia e le c trific a re a c o m u Gristca Oprică este formată numai din
brig ad a a realizat 20,5 tone com bustibil convenţional economii şi a rem or nificată. De asemenea, au condiţionat lu n a au g u st, de p ild ă , acest n e i. La to a te acestea c e tă ţe n ii comunişti. Toţi cei 20 dc oameni care
cat 100 tone supratonaj la fiecare tren. 85 tone săm înţă dc grîu, au fertilizat c o e f i c i e n t a c r e s c u t c u 1.2 I a s u t ă ş i-a u ad u s d in p lin c o n trib u ţia
suprafaţa dc 110 ha. cu 2.210 tone fa ţă de lu n a iu !'e , ia r p la n u l d e p rin p re s ta re a u n u i m a re n u o compun constituie, atit prin compor
IN F O T O G R A F IE : Instructorul Cornel Popa. mecanicul Simion Milieţ gunoi dc g ra jd şi au p re g ă tit 100 tra n s p o rt a fo s t d e p ă ş it c u 4,9 tarea lor, prin activitatea de zi cu zi
şi fochistul N icolac Stoia făcînd u ltim ele verificări înaintea plecării într-o ha. pen tru sem ăn »tul griului. L a p re Ia s u tă . A c re s c u t în a c e la ş i m ă r de ore de m u n c ă p a trio tic ă , şi prin modul în care îşi organizează
nouă cursă. gătirea terenului şi la sem ănat s-au tim p şi c îş tig 'u l ş o fe rilo r. E x e m în m o d d e o s e b it s -a u e v id e n ţia t munca şi-şi îndeplinesc sarcinile, un
evidenţiat mecanizatorii Ion Galoş, Ni- p lu l lu i R a d u D in c ă este e d ifi K e g liin a K n u ff, M ih a i H a u p t- exemplu demn dc urm at pentru toţi tur
colae N eagu şi V aier N eagu. c a to r : 2 .5 3 5 îe i, c u p e s te 1.090 k o rn , M a r ia K o ş ia n , M a r tin R o p . nătorii noştri. Com uniştii Nicolac Ro
le i m a i m u lt d e c ît a tu n c i c în d p e lt, G h e o rg h e K u su , M a rio a ra man, Tralan M oga, Vasile Muntea-
I. OCNERU lu c ra fă ră re m o rc ă (î. C R lŞ A N ). nu, Ioan M arian, Nicoiae Oar-
corespondent B e ra , M a ria A p o lz a n , Io a n ga, Gheorghe Pienarn, întreaga briga
» C o m u n a U m g u re i, ra io n u l A p o sto l şi a lţii ( I. D A V 1 D ). dă — în frunte cu şeful ei — consti
• P e rs o n a lu l de lo c o m o tiv ă
O - <Jp»-<L*>- c a r e c o n d u c e t r e n u r i p în ă la S i- tuie inindria sectorului nostru. Această
m e r ia - t r ia j a r e a s ig 'u ra te c o n d i brigadă se bucură de încredere şi apre
@IL a filió m í eo nn / | i/ veşte pe Ştefan, s-a oferit maistrul ţ ii b u n e de o d ih n ă d u p ă s o s ire a ciere datorită rezultatelor frum oase pc
să-l ajute să-şi organizeze mai bine în s ta ţie . C ele 15 c a m e re e x is te n care le obţine. Ea lucrează cu un rebut
schimburi să prezinte în fiecare adu m întul politic la fel. A început să rale U.T.M ., la acţiuni patriotice. Acum munca... In luna august brigada lui te a ic i s în t în z e s tra te cu to t ce sub 3 la sută faţă de G cît este adm is
nare generală de partid un referat in sc schimbe şi com portarea tinerilor. Cuzup nu mai lipseşte dc la lucru, Ştefan a depăşit cu m ult planul dc este n e c e s a r u n e i o d ih n e p lă c u şi-şi depăşeşte norm a cu 35— 10 la
form ativ asupra activităţii desfăşurate Un exemplu. nu mai face scandaluri. L a locul dc producţie ; fiecare m iner a cîştigat 98 sulă în fiecare lună. Prestigiu! dc care
în luna respectivă. U nor membri ai muncă, acolo în abataj, c fruntaş. lei pc post, faţă de num ai 30 lei pc te şi re c o n fo rta n te . D e în g r iji se bucură şi l-a cîştigat prin muncă.
biroului organizaţiei de partid li s-a ...Cuzup Ilie abia a îm plinit 22 dc post cît cîştiga înainte. Vorba ceea: re a acesto r c a m e re se o c u p ă
dat sarcina să sc ocupe de cîte o ani. A rc calificarea de a ju to r m iner şi Şi încă un exemplu. „D upă m uncă şi ră s p la tă !“. A n a Pârvan , L e o n tin a T o m a , N IC O L A E R U T C O V S C H I
organizaţie U.T.M . din secto r; m ai era apreciat pentru munca sa. Numai
ştrilor membri sau candidaţi dc partid că dc la o vreme nu-i mai plăcea Ştefan Gheorghe e un miner pri ~k A n a H o g an an si M a r ia C în d ra m aistru
li s-a dat sarcina să răspundă şi să să muncească. In schimb devenise ne ceput. In ciuda faptului că c tinăr, (I. P R IC O P J .
lipsit de la. chefuri, lipsea nem otivat i s-a încredinţat conducerea unei bri Cu vreo 4 luni în urm ă între or
ajute pe unii tineri mineri, lăcătuşi de la lucru, vorbea obraznic celor vîrst- găzi care lucrează intr-un abataj ca ganizaţiile U.T.M . de la mina Petrila HS5:
sau electricieni. Săptăm înal ei trebuie nici. Com itetul U.T.M . a dat sarci meră. N u-i puţin lucru. Brigada sa a fost pornită o însufleţită întrecere.
să' informeze secretarul organizaţiei dc n ă lui Com şin C onstantin II să sc însă nu-şi mai realizase planul de cî- Dc trei ori la rînd drapelul dc orga C arolina T in cu
partid dc felul cum au m uncit şi s-au ocupe de el, căci lucrau aproape şi teva luni. Pe la jum ătatea lunii mai nizaţie fruntaşă a fost înrăm at orga lucrează la o m aşi
comportat tinerii respectivi. era apreciat ca unul dintre cei mai n-avea realizat planul decît în pro nizaţiei U .T.M . nr. 4. N um ai în lu nă dc tricotat cio
buni muncitori. Comşin şi-a dat repe porţie de 40 la sută. Dc aceea se na august tinerii din această organi rapi la fabrica
Pe lîngă aceste măsuri luate dc bi de scama că Cuzup are prieteni în cretarul comitetului U.T.M . de la ex zaţie au colectat 50 tone fier vechi şi „Sebeşul “ d in Sebeş.
roul organizaţiei de partid, şi-a răiţi. Trebuia deci să-l despartă dc ploatare, îm preună cu m aistrul -prin au recondiţionat multe arm ături me In luna august ca a
întocmit un bogat plan dc m ă aceştia. Intr-o zi, după şut, Comşin cipal, s-au dus la cl în abataj. L-au talice pentru m in ă ; de asemenea au realizat planul in
suri şi comitetul U.T.M . Intre l-a invitat pe Cuzup la cl acasă : găsit la rol unde încărca cărbune, in funcţionat 4 cercuri dc ridicare a ca p roporţie dc 103 la
altele a fost rcactivizat postul U.T.M. vreme cc m inerii din abataj stăteau. lificării, nu s-a înregistrat nici o ab sută.
de control, s-a intensificat primirea — Te rog să vii la niasă la mine; M aistrul şi secretarul i-au a ră ta t lui senţă de la ad u n ă rile g enerale şi au F O TO . V. O .XO IU
dc noi membri în U.T.M .. s-au luat e ziua soţiei melc... Ş tefan că locul lui nu c la rol, ci fost prim iţi 7 membri în U.T.M .
măsuri pentru îm bunătăţirea desfăşu în abataj, acolo unde c greul m un
rării învăţăm întului politic. De ase O astfel dc invitaţie nu putea fi cii. Acolo sc cere pricepere, organi A crescut m ult şi num ărul ribona-
menea, unii tineri fruntaşi în produc refuzată, inai ales că Comşin se bucu zare, muncă de îndrumare. Or, acest ineutelor. D in cci 124 tineri, 85 au
ţie şi în m unca dc organizaţie au ra de ştim» tuturor. Aşa că Cuzup lucru trebuie să-l facă şeful de bri abonam ente la „T înărul leninist“, 95 la
fost îndrum aţi să se ocupe de alţii s-a dus... Acesta a fost începutul. Dc gadă. In rest totul era bine aici: sută dintre ci sînt abonaţi la „Scin-
care munceau slab sau aveau u com aici înainte cci doi tineri erau num ai condiţii de muncă favorabile, vago- tcia tinerelului“. Aceasta fără a mai
portare nedemnă. împreună. La salariu Comşin nu l-a nele goale suficiente. D oar cîtorva ti vorbi de alte publicaţii pc care le ci
neri din brigadă le plăcea mai mult tesc tinerii...
M ăsurile luate au fost traduse în lăsat pc Cuzup pînă ce nu şi-a cum vorba decît munca. O rganizaţia U.T.M .
viaţă. Ca urmare, absenţele nem oti din schimbul respectiv a fost îndru A ju to ru l com uniştilor clin sectorul
vate au început să scadă, adunările părat un costum de haine şi o pe m ată să-i aju te pc aceştia. Cit îl pri- IV a fost eficien t; organizaţia U.T.M..
generale s-au ţinut Ia timp, invăţă- care era în urm ă la toate acţiunile,
reche dc pantofi ; Ia film mergeau deţine acum drapelul de fruntaşă iu
întrecere.
îm preună şi la fel la adunările gene
N. ANDRONACHL
i