Page 82 - 1962-09

PAG. 2
"EUKffi! Í
Principialitate şi grijă deosebită PE E C R A N „713 C ER E’A T E R IZ A R E A
faţă de calitatea de membra de partid
O rg a n iz a ţia de b a z ă P .M .R . de re a s c ă p e rs o n a l şi să se in te re ­ p re lu n g e a s c ă s ta g iu l d e c a n d id a t
la a te lie re le c e n tra le de re p a ra ţii
a le I.C .S . H u n e d o a ra , lu p tin d
p e n tru în tă r ir e a r în d u r ilo r s a le
a m ers n e a b ă tu t pe lin iă resp ec­
tă r ii cu s tric te ţe a n o rm e lo r v ie ­ m a n ife s ta t d o rin ţa să in tre în ce as tă p e rio a d ă , de p re g ă tire a
ţii in te rn e de p a rtid cu p riv ire p a rtid este un to v a ră ş cu în a lte lu i.
la p r im ir e a în p a r tid a c e lo r
m a i c o n ş tie n ţi şi p i a i a c tiv i
m u n c ito ri, te h n ic ie n i şi in g in e ri.
B iro u l o rg a n iz a ţie i de b a ză, to ţi
c o m u n iş tii de a ic i a u d a t d o v a ­ ţia a d u n ă rii g e n e ra le . L a în ­ şi e d u c a re a m u n c ito rilo r d u p ă
d ă de p rin c ip ia lita te şi g rijă
d e o s e b ită f a ţă d e în c re d in ţa re a
titlu lu i de m e m b ru de p a rtid a-
c e lo ra c a re ce re a u să fie p r im iţi
în rin d u rile p a rtid u lu i. A fo s t u n de d o rin ţa lu i de a-şi rid ic a co n ­ a i a te lie re lo r, cu o c o m p o rta re
tim p c în d în a c tiv ita te a o rg a ­
n iz a ţie i s -a u m a n ife s ta t u n e le
n e a ju n s u ri, p rlm in d u -s e u n ii o a ­
m e n i c a re n u e ra u b in e cu n o s­ c o m a n d ă ri. T re b u ie spus că de p a rtid , e l ş i-a în d e p lin it to td e a ­
c u ţi, lu c ru ce a fă c u t c a h o tă rî- p re g ă tire a c e lo r c a re u rm e a z ă u n a c o n ş tiin c io s s a rc in ile a v u te
rile o rg a n iz a ţie i de b a z ă să fie
in firm a te de c ă tre C o m ite tu l
o răş en e sc a l P .M .R . A ş a s-a ln -
tîm p la t cu d o i to v a ră ş i pe care
o rg a n iz a ţia a h o tă rlt s ă -i p r i­
m ească c a n d id a ţi de p a rtid , d a r
c a re n u s -a u d o v e d it în d e a ju n s
de p re g ă tiţi p e n tru a li se în ­
c re d in ţa acest titlu , n u în tru n e a u
to a te c a lită ţile ce se cer. T o v a ­
ră ş ii d in b iro u l o rg a n iz a ţie i de
b a ză , to ţi c o m u n iş tii o rg a n iz a ­
ţie i ş i-'a u d a t a tu n c i s e a m a c ă
n -a u fo s t d e s tu l d e e x ig e n ţi, şi
a ju ta ţi de c o m ite tu l de p a rtid al
în tre p rin d e rii şi C o m ite tu l o ră ­
şenesc de p a rtid au în lă tu r a t d in
a c tiv ita te a lo r acest n e a ju n s ,
a ju n g în d ca în acest an o rg a n i­
z a ţia lo r să fie s o c o tită p r in tr e
o rg a n iz a ţiile de b a ză ca re m a ­
n ife s tă m u ltă g rijă şi p rin c ip ia ­
lita te în h o tă r îr ile p e c a re le ia
cu p riv ire la p rim ire a a n o i
m e m b ri şi c a n d id a ţi de p a rtid .
C u m a m u n c it în acest an o r ­
g a n iz a ţia d e p a rtid p e n tru a-şi
în tă ri rin d u rile cu cei m a i b u n i
d in cei m a i b u n i m u n c ito ri ?
A c e s t lu c ru îl v o m ilu s tra cu ci-
te v a fa p te . In p rim u l rîn d , p e n ­
tr u a c u n o a ş te c ît m a i b in e pe
to v a ră ş ii ce d o resc să d e v in ă
c a n d id a ţi de p a rtid , b iro u l o r ­
g a n iz a ţie i d e b a z ă se in te re s e a z ă
d e fe lu l şi m e d iu l în ca re au
c re s c u t to v a ră ş ii re s p e c tiv i, de
p re o c u p ă rile lo r de zi cu z i. D e
as em en e a, c ite u n to v a ră ş d in
b iro u are ca s a rc in ă să u rm ă ­
„Să vorbim şi să scriem corect“
Pronunţarea şi scrierea a două vocale
de aceiaşi fel, alăturate
L im b a ro m în ă a re c u v in te în
c a re a p a r d o u ă v o c a le de ac e­
la ş i fe l, a lă tu ra te : c o o p e ra tiv ă ,
fiic ă , ş tiin ţă ş.a.
S in t u n ii v o rb ito ri ca re ro s ­
tesc (ş i, d in p ă c a te , u n ii c h ia r
s c riu !) g re ş it a s tfe l de c u v in te ,
a u zin d u -s e d o a r u n a d in tre v o ­
c a le : c o p e ra tiv ă , fic ă , ş tin ţă etc.
A s tfe l de ro s tire este g re ş ită ,
d eo arece, a m b e le su n ete fiin d
vo c a le , n u p o t f l ro s tite n ic i ca
u n d ifto n g (a c e s ta ia n a ş te re
d ln tr-o v o c a lă şi o s e m iv o c a lă ),
ci tre b u ie p ro n u n ţa te în s ila b e
d ife rite : c o -o -p e -ra -ti-v ă , fi-i-c ă ,
ş ti-in -ţă etc. P e n tru că fie c a re
v o c a lă fa c e p a rte d in a ltă s ila ­
b ă, ac es tea p o a rtă n u m e le de
v o c a l e î n h i a t 1, ( s e p r o n u n ţ ă :
h i-a t).
C in c i d in c e le ş a p te v o c a le ale
lim b ii ro m în e p o t să a p a ră a lă ­
tu r a te în c u v in te : a, e, i, o, u ,
D in tr e acestea, d u b lu l a n u
p ro d u c e g re ş e li în ro s tire s au
s c rie re . E l e p o s ib îl în c u v in te
fo rm a te cu s u p ra — şi u n a lt c u .
v în t în c e p ă to r cu a : s u p ra a b u n ­
d e n t, s u p ra a g lo m e ra re , s u p ra -
a lim e n ta ţie , s u p ra a p re c ie re , ş.a.
T re b u ie r e ţin u t că se s c riu ca
m a i sus (n u în d o u ă c u v in te , n u
cu lin iu ţă d u p ă S u p ra !).
D u b lu l e a p a re In c u v in te la
s in g u la r : a le e , id e e . m a re e ( t r e ­
b u ie e v ita tă s c rie re a : a le ie . id e ie .
m a re ie !)'. C în d s în t a rtic u la te
aceste c u v in te se s c riu c o r e c t:
a le e a , id e e a , m a re e a , a d ic ă la
fo r m a n e a r tic u la tă (c u d o i e) se
a d a u g ă a rtic o lu l — a.
P rim e le d o u ă c u v in te în d is c u ­ tr a r e a u n ită ţii fo rm e i c u v in te lo r u n film , să p a rtic ip e la o m a n i­ lo r, a u n o r a c ţiu n i ca re c e n z ii fin ă “ , ce se re fe re a u , cu e x e m ­
ţie , fa c p lu r a lu l cu -i : a le i, id e i,
(a rtic u la te a le ile , id e ile ), d a r
m a ree are aceeaşi fo rm ă şi la
p lu ra l (a r tic u la t: m a re e le ).
Şî a lte c u v in te au p lu ra lu l cu
d o i e : lic e e , m a tin e e , m u zee ,
p ro c e d e e (a r tic u la te : lic e e le ,
Bine ar fi dacă,.,
...L ucrătorii o ficiu lu i P .T .T .R .
B niţa şi-a r face aşa cu m tr e ­
buie datoria. De m u lte ori n u
lu m in e a ză la tim p scriso rile ce­
tăţenilor. Aşa s-a în ltm p la t şi
cu. t e l e g r a m a n r . 431 e x p e d i a t ă
din L u p en i care a a ju n s in m in a
cetăţeanului respectiv cu m u ltă
tnîlrziere. (M . R O B E R T — co­
resp o n d en t).
...V in ză to ru l B alaş de la m a ­
gazinul universal llia nu ar m ai
v in d e biciclete fă ră p o rt-b a g a j.
mi 4e alterna Bun ţn costai
seze de c o m p o rta re a to v a ră ş ilo r
re s p e c tiv i la lo c u l de m u n c ă şi
în s o c ie ta te . N u m a i d u p ă ce
es te c o n v in s că ce! c a re şi-a
c a lită ţi, b in e p re g ă tit p o litic şi
p ro fe s io n a l, b iro u l o rg a n iz a ţie i
d e b a z ă în to c m e ş te re fe ra tu l
p e n t r u a -1 p u n e î n d i s c u ­
to c m ire a r e fe ra tu lu i se ţin e c o n t
de m u n ca d e s fă ş u ra tă , de s in ­
c e rita te a şi a b n e g a ţia de ca re
a d a t d o v a d ă în a c tiv ita te a sa,
tin u u n iv e lu l p o litic şi p ro fe s io ­
n a l, p re c u m şi de p ă re re a m e m ­
b rilo r de p a rtid ca re i-a u d a t re ­
să fie p rim iţi c a n d id a ţi sau
m e m b ri de p a rtid răs p u n d d i­
re c t şi c îte u n u l d in to v a ră ş ii d in
b iro u l o rg a n iz a ţie i de b a ză. D e
e x e m p lu , de p re g ă tire a m e c a n i­
c u lu i a u to A u g u s tin G u tă a ră s ­
p u n s c o m u n is tu l V ic to r K is s ia r
d in p a rte a b iro u lu i. A u g u s tin
K o rs e c k . de p re g ă tire a to v a ră ­
ş ilo r G h e o rg h e A le x e şi C o n ­
s ta n tin L u p e sc u a ră s p u n s D u ­
m itr u B ru d in . m e m b ru în b i­
ro u l o rg a n iz a ţie i de b a z ă etc.
D e s ig u r, în tim p u l s ta g iu lu i
de c a n d id a t o rg a n iz a ţia de b a ză
d e s fă ş o a ră o te m e in ic ă m u n c ă
p e n tru c re ştere a şi e d u c a re a c a n ­
d id a ţilo r, p e n tru p re g ă tire a lo r
în v e d e re a p r im ir ii în rin d u l
m e m b rilo r de p a rtid .
D a c ă v re u n u l d in tre c a n d id a ţi
n u se rid ic ă la în ă lţim e a s a rc i­
n ilo r, o rg a n iz a ţia de b a ză d o ­
v e d in d o m a re e x ig e n ţă în a-
ceastă p riv in ţă , n u h o tă ră ş te
p rim ire a lu i în rin d u l m e m b ri­
lo r ci, a ş a c u m p re v e d e S ta tu tu l
P .M .R ., ii p re lu n g e ş te s ta g iu l
de c a n d id a t. U n a s tfe l de caz
a fo st cel al c a n d id a tu lu i, de
p a rtid Io a n B ik fa lv i, c a re s-a
c o n s ta ta t că n u e ra în d e a ju n s
de p re g ă tit p e n tru a d even i
m e m b ru d e p a i'tid , d ă d u s e d o ­
va d ă de n e s ta to rn ic ie în m u n c ă ,
de d e lă s a re . In a d u n a re a g e n e ­
r a lă în c a re a fo s t d is c u ta t, co ­
m u n iş tii au h o t ă r ît s ă i se
m a tin e e le , m u ze e le , p ro c e d e e le ).
U n e le c u v in te a u pe e d u b lu
în in te rio ru l lo r : aceea, ag reez,
ceea (c e ), creez, creează.
In to a te c a z u rile s e m n a la te (şi
în a lte le a s e m ă n ă to a re ) cei d o i
e se p ro n u n ţă în s ila b e d ife rite
(s în t în h ia t).
D ese g re ş e li se fa c în ro s tire a
şi s c rie re a c u v in te lo r c a re c o n ­
ţin d o i i a lă tu ra ţi. T re b u ie p ro ­
n u n ţa t şi s c ris : fiic ă , fiin d c ă ,
fiin ţă , în fiin ţa , ş tiin ţă , co n ­
ş tiin ţă . E g re ş ită p ro n u n ţa re a
(d a r m a i ales s c r ie r e a ! ) : fic ă ,
fin ţă , fin d c ă , ş tin ţă etc.
D a c ă cu 10-15 a n i în u rm ă , p u ­
ţin i fo lo s e a u c u v in te c a : z o o te h ­
n ie (ş i a g ro z o o te h n ic ), c o o p e ra ­
tiv ă , c o o p ta , c o o rd o n a , e p izo o tie
e tc ., a s tă z i e le se a u d n u n u m a i
la s p e c ia liş ti, ci şi în v o rb ire a
unui m are n u m ăr de oam eni ai
m u n c ii. A ceste c u v in te tre b u ie
ro s tite şi s c rise m a re în d u -s e p re .
z e n ţa c e lo r d o i o.
D u b lu l u a p a re m a i ales in
n e o lo g is m e . C e le m a i des fo lo ­
s ite s în t : a s id u u , c o n tin u u , p e r ­
p e tu u . re z id u u . M a i r a r se fo ­
lo s e ş te : a m b ig u u (,,c u m a i m u l­
te în ţe le s u ri“ ). S c ris e ca m a i sus,
aceste c u v in te tre b u ie ro s tite :
a s id u -u . c o n tin u -u , re z id u -u etc.
S u b s ta n tiv u l re z id u u („ ră m ă ş iţă
a u n u i m a te ria l p re lu c ra t c h i­
m ic “ ) p ă s tre a z ă pe cei d o i u şi
la p lu ra l : re z id u u ri.
R o s tire a şi s c rie re a c o re c tă a
a c e s to r v o c a le c o n trib u ie la p ă s ­ o d ih n e a s c ă a c tiv : să v iz io n e z e lo c u l d e m u n c ă a l c o le c tiv iş ti­ re a o ilo r cu lin ă f in ă şi s e m i- c r e tu l“ s u cce se lo r o b ţin u te c o n ­
şi la în tă rire a u n ită ţii lim b ii li­
te ra re .
V. ŞEKBAN
1)' Ntt num ai vocale de acelaşi fel
pot fi în hiat, ci şi diferite. (V ezi:
Limba romînă, fonetică-vocabuiar-gra-
m atică, Ed. Academ ici R.P.R. 1956,
p. 63).
-m .
cicletei in tră şi a cest obiect d es­
tu l de necesar (S. C IBU — co­
r e sp o n d e n t).
...I.G .O . P etro şa n i nr lua m ă ­
suri de reparare a a p o m eiru ­
lu i d e la p r e p a r a ţia P e tr ila . 'A-
cesta s-a d efecta t încă din luna
fe b r u a r ie a.c. d a r n im e n i n u s-a
în g rijit de repararea lui, deşi
tov. P roăanciuc, care se ocupă
ăe p roblem ele de canalizare, a
p r o m is aă va i m m ă su ri. (G Eţ,
mmmw = n muncă concret, de şfp.oigle
nRU M U T une UA ST. T M UT. U I
cu în c ă 6 lu n i. T o to d a tă , b iro u l
o rg a n iz a ţie i de b a ză a tra s a t ca
s a rc in ă c o m u n is tu lu i D u m itre s -
cu A le x a n d ru să se o c u p e , în a-
G r ija o rg a n iz a ţie i de b a ză
fa ţă de c a lita te a de m e m b ru de
p a rtid este re fle c ta tă şi în fe ­
lu l în ca re se o c u p ă de c re ştere a
in tra re a lo r în rin d u l m e m b ri­
lo r d e p a rtid . B u n ă o a ră , s tru n ­
g a ru l C o n s ta n tin W e b e r, u n u l
d in tre cei m a i b u n i m e s e ria ş i
d e m n ă în p ro d u c ţie şi s o c ie ta te ,
a fo s t p r im it în rin d u l m e m b ri­
lo r de p a rtid . C a m e m b ru de
pe lin ie de o rg a n iz a ţie , e ra m e ­
re u e x e m p lu în m u n c ă p e n tru
c e ila lţi s tru n g a ri. L a u n tim p
în s ă , b iro u l o r g a n iz a ţie i d e b a z ă
a a fla t că to v a ră ş u l W eb er a
in c e p u t să -şi n e g lije z e fa m ilia .
A tu n c i, b iro u l o rg a n iz a ţie i de
b a ză a h o tă rît să se o cu p e m a i
m u lt de e d u c a ţia lu i. A fo s t c h e ­
m a t în fa ţa b iro u lu i, s -a d is c u ­
ta t cu e l de m a i m u lte o ri des­
p re c a lită ţile pe care tre b u ie să
le în tru n e a s c ă u n m e m b ru de
p a r tid , d e s p re fe lu l c u m să se
c o m p o rte în p ro d u c ţie , în f a m i­
lie şi s o c ie ta te , a tră g în d u -i a-
te n ţia a s u p ra a titu d in ii lu i. C o ­
m u n is tu l W e b e r, în u rm a a ju to ­
ru lu i p rim it, ş i-a d a t se am a că
p o rn is e p e o c a le g re ş ită şi ş i-a
s c h im b a t a titu d in e a .
T o a te acestea dovedesc că o r­
g a n iz a ţia de b a ză de la a te lie ­
re le c e n tra le de re p a r a ţii de la
I.C .S .H . ş i-a Îm b u n ă tă ţit m u n -
c p , m a n ife s tă g r ijă d e o s e b ită
fa ţă de c a lita te a de m e m b ru de
p a rtid .
R . B U D IN
Cu adîncă d u re-' aducem la cunoş­
tinţă încetarea din viaţă a tovarăşului
Popa Ioan, m em bru al P artidului Aluu-
citoresc Rotnîn, preşedintele gospodă­
riei agricole colective din Pricaz, ra­
ionul Orăştie.
încă din anii copilăriei, tov. Popa
Ioan a cunoscut viaţa grea şi am ară,
exploatarea nem iloasă a regitrmritor
bnrghezo-m oşiereşti. D upă 23 A ugust
1944, s-a încadrat în activitatea de
luptă a partidului nostru, participînd
la diferite acţiuni organizate în cadrul
regiunii noastre. A m uncit cu m ultă
dragoste şi abnegaţie pentru traduce­
rea în viaţă a politicii partidului, în ­
deosebi, pentru transform area socialistă
a agriculturii.
După înfiinţarea gospodăriei colecti­
ve din satul P ricaz — anul 1950 —
iov. Popa Ioan a fost ales ca preşedinte
al acesteia, iar de atunci şi pînâ în
prezent a muncit în această calitate,
fiind reales de fiecare dată. 6 a pre­
şedinte al gospodăriei colective a depus
strădanii susţinute pentru buna des­
făşurare a muncii, pentru dezvoltarea
m ultilaterală a gospodăriei şi întări­
rea ei economico-organizatorică. De­
venind o gospodărie fruntaşă pe ţară,
gospodăria colectivă din Pricaz a tost
decorată, în acest an, cu Ordinul M un­
cii clasa l-a.
Pe linie de partid, tov. Popa Ioan a
primit mai multe sarcini pe care le-a în ­
deplinit cu succes, fiind şi ales, ani
de-a rindul ca membru al Comitetului
raional al P.M.R. Orăştie.
Pentru meritele sale în activitatea
de partid şi economică, a fost distins
cu Ordinul Muncii clasa Il-a şi dife­
rite medalii.
Fiind un com unist devotat, harnic şi
cu m ultă dragoste de m uncă, tov. Popa
Ioan s-a bucurat de stim a şi sim patia
tuturor colectiviştilor din sat şi din
alte gospodării din regiune şi din ţară.
Amintirea tovarăşului Popa Ioan va
rătrtîne neştearsă în inimile tuturor ce­
lor care l-au cunoscut.
U n g ru p de to v a ră ş i.
La căminul cultural din Batiz
I variate, apropiate ie
S e a ră de se ară, n u m e ro ş i co­ p la n u lu i de p ro d u c ţie a l G .A .C . d a re a s e c to ru lu i zo o te h n ic . D in ­
le c tiv iş ti d in B a tiz se în d re a p tă E l a v e a ca o b ie c tiv e p rin c ip a le tr e a c e s te a u n v iu in te re s au m in u lu i c u ltu r a l d in B a tiz să c in e m a to g ra fu l „ Ilie P in tilie “ ;
sp re c ă m in u l c u ltu ra l. A ic i au a le m u n c ii c u ltu ra l-e d u c a tiv e de s tîr n it c o n fe rin ţe le „ C o m b a te re a fie în p a s c u e v e n im e n te le , să
p rile ju l, d u p ă o z i de e fo rtu ri m a s ă p e n tru p e rio a d a re s p e c ti­ b o lilo r la a n im a le şi p ă s ă ri“ , d e sfăş o are o a c tiv ita te a tît de cin em a to g ra fu l „ P o p u l a r " ;
d e p u se în c a d ru l G .A .C ., să se vă, o rg a n iz a re a ia se d iu şi la
fe s ta re c u ltu ra l-e d u c a tiv ă in te re ­
s a n tă , să a s is te la u n sp ecta co l
p re z e n ta t de a r tiş tii a m a to ri d in
lo c a lita te . Im p o r ta n t este fa p tu l
că p a rtic ip în d cu r e g u la rita te la
c ă m in u l c u ltu ra l, c o le c tiv iş tii
iş i îm b o g ă ţe s c în p r im u l r în d c u ­
n o ş tin ţe le p ro fe s io n a le , în v a ţă
cu m p o t s m u lg e p ă m â n tu lu i ro a ­
d e b o g a te l u c r î n d u -1 ş t i i n ţ i f i c , „ R e c o lta re a la tim p “ , s p e c ta c o ­
cu m p o t o b ţin e p ro d u c ţii r id i­
c a te d in s e c to ru l zo o te h n ic , în ­
v a ţă ca re s în t c ă ile ce d u c la
în tă r ir e a p u te rii e c o n o m ic e a
g o s p o d ă rie i c o le c tiv e şi la c re ş ­
te re a v e n itu rilo r lo r p e rs o ­
n a le . A ce asta , p e n tru că la că­
m in u l c u ltu ra l d in B a tiz ( d i­
re c to r to v. T u d o r V o ic ilă ) s in t
o rg a n iza te fre c v e n t d ife rite a c ­
ţiu n i cu u n c o n ţin u t a p ro p ia t
d e p re o c u p ă rile c o le c tiv iş tilo r,
m e n it s ă -l a ju te p e a c e ş tia cu
e fic ie n ţă in p ro c e s u l p ro d u c ţie i.
Ia tă , sp re e x e m p lu , p e n tru c a m ­
p a n ia a g ric o lă d in v a ra a c e s tu i
an , co n d u ce rea c ă m in u lu i c u l­
tu r a l ş i-a a lc ă tu it u n p la n de
eacctasnerr?srwrwr Sry5SgçgsE5$395H532tT^-rrr:reTK;r?A^lCffiGS^ ^ y !2a ^
Cursuri populare de limba rasă
Cursurile populare de limbă rusă
sînt una din formele organizate de
învăţăm îni care contribuie la însuşirea
limbii ruse de către oam enii muncii
din ţara noastră. Numărul acestora creş­
te cu fiecare an. In anul şcolar tre­
cut, doritorii de a studia limba rusă
din regiunea noastră au fost organizaţi
în 37 de cursuri populare dintre care
2-1 au funcţionat în oraşele D eva, P e ­
troşani şi Hunedoara.
in oraşul Deva în afară de cursurile
populare organizate în cadrul între­
prinderilor, a funcţionat pe lingă Con­
siliul regional A.R.L.U.S. un club al
celor ce învaţă limba rusă. Clubul a
fost dotat cu ziare, reviste în limba
rusă şi au fost organizate diferite ac­
tivităţi plăcute ca prezentări din viaţa
şi operele marilor clasici şi contempo­
Rod al muncii colectiviştilor
în fiin ţa tă în m artie 1960, gospo­
dăria agricolă colectivă „23 A u g u st“
din P eşteana, raionul H aţeg, s-a d ez­
vo lta t considerabil. R ezultatele o b ţi­
nute sint rodul bunei organizări a
m uncii care a exista t aici to t tim ­
pul. rodul m uncii tuturor colectiviş­
tilor, a preocupării d e care au dat
dovadă organizaţia de bază, consiliul
de conducere şi agronom ul colectivei.
Fapfele conving
Se ştie că obţinerea dc recolte bo­
gate este strhis legată dc efectuarea
la . tim p .şi de calitate a lucrărilor a-
g rţq o le,. .ele, a p lic a r e a r e g u lilo r a g r o ­ kg. su p erfo sfa t la ha., îngrăşarea fie ­
tehnice recom andate. M ai în urm ă cu
cîfiva ani, în to vă ră şită d in Peşteana
nu acordau prea m are im portantă a-
ceslui fa p t. U ltim u l an însă, Ic-a
servit m ultora de învăţătură.
In vara trecută, d e pildă, colec­
tiv iştii din P eşteana au execu ta t la
tim p arăturile, au făcut altele adinei
in toam nă şi au în să m în ţa t cu grîu-
secară 161 ha. R ep a rtiza tă în p rim ă ­
vară la această gospodărie, inginera
agronom E ufrosina B ufnea, sp rijin ită
în m uncă dc către organizaţia de ba­
ză şi consiliul dc conducere, a lă­
m u rit oam enilor însem nătatea deose­
bită pe care o are întreţinerea cul­
turilor. Ca u rm are a in d ica ţiilo r ei,
pe întreaga suprafaţă dc păioase p li-
v itid s-a fă cu t d e două ori. R ezu l­
tatul?, griul colectiviştilor a dat rod
bogat.
L a sem ănatul porum bului destinat
p roducerii a cile 5.000 kg. boabe la
ha., co lectivistu l M ănase Lăsconi a
s p u s : „ N um ai de aici n -o m m ai lua
noi cucuruz!". D e fa p t el spusese cu
voce tare ceea ce m ai m u lţi colec­
tivişti gîndeau, dar se sfiau să spună.
N -a fost întîm plătoare propunerea in­
ginerei şi a tovarăşului P aidin P îr-
v u — preşedintele gospodăriei, ca
lo tu l cu „p o ru m b 5 .0 0 0 “ să fie în c re ­
d in ţa t spre în treţinere brigăzii a lll-a .
d e c ă rţi a g ro te h n ic e , s im p o z i­
o an e, ju rn a le v o rb ite , c o n fe rin ­
ţe, seri de în tre b ă ri şi ră s p u n ­
s u ri p e te m e a g ro zo o te h n ic e
etc. D e p ild ă , c o n fe rin ţe ca „ E -
fe c tu a re a la tim p şi în b u n e
c o n d iţii a lu c ră rilo r a g ric o le de
v a ră “ , „ N ic i u n bob de g rîu r i ­
s ip it“ , ju r n a lu l v o rb it în titu la t
lele' b r ig ă z ii a r tis tic e d e a g ita ­
ţie cu te x tu l „C o le c tiv a în flo ­
re ş te “ ca şi a lte a c ţiu n i as e ­
m ă n ă to a re , in fo rm a u o p e ra tiv
c o le c tiv iş tii a s u p ra m e rs u lu i
c a m p a n ie i a g ric o le de v a ră , îl
în d ru m a u şi m o b iliz a u la o m u n ­
că şi m a i s u s ţin u tă , p o p u la ri­
zau c o le c tiv iş tii fru n ta ş i etc. T o t
în p e rio a d a a m in tită a u fo s t
o rg a n iza te , m a i ales în c a m p a ­
n ia de tre ie riş , in fo rm ă ri p o li­
tic e , s c u rte a c ţiu n i de ră s p ln -
d ire a m e to d e lo r în a in ta te de
m u n c ă etc.
P a ra le l cu a c tiv ită ţile de m ă i
sus, la c ă m in u l c u ltu ra l a u a -
v u t lo c şi m a n ife s tă r i în d r e p ­
ta te $Lva d e zv o lta re a $ oonsQ U-
rani ai literaturii, muzicii şi artei ruse
şi sovietice, audiţii pe plăci de muzică
uşoară sovietică şi altele.
In amil acesta învăţăm îniul popular
de limba rusă se va organiza pe lingă
com isiile A.R.L.U.S. din întreprinderi,
instituţii, case de cultură şi în cadrul
clubului de limbă rusă ce funcţionea­
ză pe lingă Consiliul regional
A.R.L.U-S., cursuri cu începători şi
avansaţi. Cei care doresc să studieze
limba rusă se pot adresa com isiilor şi
consiliilor raionale şi orăşeneşti
A.R.L.U.S. pentru înscriere.
Cursurile se vor deschide la data
de I octombrie.
V IR G IL G R E A V U
secretar al Consiliului regional
A.R.L.U.S.
D in această brigadă făcea parte, atît
M ănase L ăsconi, cît şi a lţi colecti­
vişti care se îndoiseră de rezultat. în ­
doiala acestora trebuia înlăturată şi
cel m ai bun m ijlo c era folosirea în
acest scop a propriei lor m unci. A zi,
porum bul de pe lotul experim ental
întrece cu mult. pe celălalt, a crescut
viguros şi e bine rodit, rezistă la
lipsa de um ezeală şi pro m ite un rod
m u lt m ai bogat d ecît restul culturii.
P entru nici un colectivist din Pe­
şteana n u -i acum un secret fa p tu l că
producţia sporită ce se va obţine pe
lo tu l exp erim en ta l se datoreşle res­
pectării unor reguli agrotehnice ca:
aplicarea în m u siu l zăpezii a cile 300
cărui hectar cu cile 35— 40 tone gu­
noi de grajd, încorporarea în sol o
dală cu însăm înţatul a unor îngră­
şăm inte pe bază d e azot, executarea
a două discu iţi după răsăritul pla n ­
telor, efectuarea a cel p u ţin cîte trei
prăşite m a n u a le şi p a tru m eca n ice etc.
Ramurii® aducăfoare
de m ari veninuri
7 in în d seam a de recom andările
C onsfătuirii pe ţară a ţăranilor co­
lectivişti cu p rivire la crearea şi d ez­
voltarea ram urilor de producţie a-
ducătoare d e m a ri ven itu ri, la G .A .C .
P eşteana s-a pus m u lt accent pe d ez­
vo lta rea creşterii anim a lelo r. A şa sa
face că în p rezen t gospodăria deţine
118 bovine d in care 52 sînt vaci şi
jn n in ci, 20 de porcine, 109 o vin e ele.
V en itu rile realizata num ai pînă a-
cum d in vîn za rea pe bază de contract
a 9 v iţei, 12 porci, 200 kg. briază
dc oaie, a la p te lu i d e vacă, ele. sîn t
m ari. R am ura avicolă a fo st în fiin ­
ţată prin procurarea a 650 pui de
găină. D in aceştia 91 de cocoşi au
fo st vîn d u ţi, iar din rest se asigură
cele 500 de găini m atcă stabilite prin
pla n u l de producţie.
ocupările uMviţiSfi!
„ în g r ijir e a p o rc ilo r“ , „ C re ş te ­ ro d n ic ă şi b in e o rie n ta tă ? „ S e ­
p le c o n v in g ă to a re , la s itu a ţia e -
x is te n tă in c a d ru l G .A .C . d in
B a tiz , la c o n d iţiile şi p e rs p e c ti­
v e le ce le a re ac es t s e cto r în
u rm ă to rii a n i.
In p re z e n t c o le c tiv iş tii d in
B a tiz s în t a n tre n a ţi în c a m p a ­
n ia a g ric o lă de to a m n ă . O rie n -
tln d u -s e b in e şi de a c e a s tă d a ­
tă, co n d u ce rea c ă m in u lu i c u l­
tu r a l a în c e p u t o rg a n iz a re a de
no i a c ţiu n i cu c o n ţin u t ad ecvat.
A şa de p ild ă au fo st’ exp u se
c o n fe rin ţe le „S ă p re g ă tim d in
vre m e re c o lta a n u lu i v iito r“ .
„ In tro d u c e re a şi ră s p în d ire a în
c u ltu ră a s e m in ţe lo r de m a re
p ro d u c tiv ita te “ şi u rm e a z ă ca
z ile le a c e s te a să a ib e lo c la
s e d iu l c ă m in u lu i u n ju r n a l v o r­
b it cu te m a „S ă g ră b im re c o l­
ta re a p o ru m b u lu i, p e n tru oa în -
s ă m în ţă rile să p o a tă fi fă c u te
la tim p şl in cele m a l b u n e
c o n d iţii“ . D e asem en ea, b rig a d a
a rtis tic ă d e a g ita ţie va Îm p ro s ­
p ă ta te x tu l p re g ă tit cu n o i d a *
ta p riv in d a c tu a la c a m p a n ie a *
grl.Q Qlk t •
Mr. ?412
•sxRJXíTO*.r3E3U-^'rrr.r.v:7^rv3ivcs«a!«rar3,r?aív^ \wM-2SKffia
F ilm u l „ 713 c e r e a t e r iz a r e a “, c a re r u le a z ă în p r e z e n t
la cin em a to g ra fu l „ P a tria ” d in D eva, este o producţie
a s tu d io u lu i „ L c n film “.
Scenariul este sem nal de A . L eonticv şi P. D onalov,
regia de G rigori N ik u lin , im aginea de V . L evilin , iar
m uzica este creaţia com pozitorului G. P ortnov.
In d istribuţia rolurilor principale apar actorii V . C c-
slnohov. O. K oheridzc, L. K rtiglîi, L . A m bram ova, N .
K orn, E. K opelian, L. Sagalova, I. K onopaţhi.
R ealizat pe baza unei înthnplări autentice, film u l redă
eforturile depuse de echipajul avionului 713 pentru a
se salva din dram atica situaţie in care se afla: întregul
echipaj căzuse pradă unui som n profund, în urina p u ­
ternicului narcotic ce-i fusese adm inistrat pe aeroport,
în scopul de a nim ici o delegaţie com unistă ce urm a
să călătorească cu acest avion.
C lipă cu clipă, pe m ăsură ce pelicula se desfăşoară,
o g lindind în tîm plările prin care trece eroicul echipaj al
avionului în pericol, spectatorii trăiesc puternice em oţii.
Şi [a p tu l că pînă la urm ă acesta izh în d eşte îi u m ple
de bucurie şi încredere în forţa a devărului şi a cinstei.
vw w vv* IN C L IŞ E U : O scenă din film .
SA A A A A /
In Editura tehnică I B in PROGRAMUL B L
Tehnologia morăritului
de /. A. Naurnov 28 S E P T E M B R IE 19G2
Lucrarea cuprinde numeroase proble­ PROGRAM UL 1: 5.07 Em isiune
me din domeniul industriei m orăritului pentru sate; 5.15 Jo cu ri populare ro-<
şi este utilă pentru ridicarea nivelului m îneşti; 5.40 M uzică u şo ară; 6.07 Gîn-:
profesional al lucratorilor şi m aiştrilor tece colhoznice; 6.30 M elodii dc es­
morari, precum şi a elevilor din şcolile trad ă; 6.45 S alut voio3 de pionier; 7.10
Gîntece şi jocuri populare romîncşti;
tehnice care se pregătesc în acest do­ 7.30 Sfatul medicului ; 8,08 M u­
meniu. zică populară rom înească ; 8.30
C oncert de dim ineaţă ; 10.00 Mu-'
In prima parte a lucrării se face o zică populară din ţă ri socialiste; 11.05
scurtă descriere a dezvoltării morăritu- Melodii de estradă interpretate la d i­
iui şi a m orilor moderne. ferite instrum ente; 11.30 M uzică din
operete; 12.00 P iese pentru fan fară;
Partea a doua este consacrată descrie­ 12.40 Tineri interpreţi de m uzică popu­
rii proceselor legate de pregătirea ce­ lară rom înească : Irina Micuş — voce
realelor în vederea m ăcinării, iar în şi fluieraşul D um itru Zam fira ; 14.00
partea a treia şi ultima, se expune pro­
cesul de m ăcinare a boabelor.
V alsuri; 14.30 M uzică populară din
A rdeal; 15.20 M elodii de m uzică uşoa-i
râ; 16.15 V orbeşle M oscova; 17.10 M e­
lodii populare rom îneşti; 17.30 In slu j­
ba patriei; 18.00 M uzică din operete;
18.30 C ronica econom ică; 19.00 E m i­
A v în d condiţii prielnice p entru dez­ siu n e cu ltu rală ; 19.15 M ari eîn tă re ţi
voltarea pom iculturii şi fin in d seam a de altădată : Feodor Şaliapin — (Em i­
de sa rcin ile sta b ilite d e plen a ra C.C. siunea a do u a); 20.30 Noapte bună
al P .M .R . d in iu n ie-iu lie 1961, co­ copii : „Preţul firului de iarbă“ de V.
lectiviştii au plantat în prim ăvara a- Cojocaru; 21.15 Jurnalul satelor; 21.40
ccasta circa 10 ha. cu m ori, p eri şi Cîntcce din folclorul nou şi jocuri popu­
pruni iar în toam nă (G .A .C . P eş­ lare rom îneşti; 23.15 F ragm ente din
teana s-a unificat recent cu cea din operete.
P eşteniţa) se vo r m a i p la n ta alta
20 ha. PR O G R A M U L I I : 12.40 M uzică de
estradă; 13,25 P ag in i orchestrale din
Oamenii — operele com pozitorilor ruşi; 15.00 D in
cîntecele şi dansurile popoarelor; 16.10
făuritorii bunurilor Noul Bucureşti în muzica uşoară ro­
m înească ; 16.30 S olişti de m uzică popu­
D incolo de recoltele bogate obţinute, lară rom înească; 19.00 M uzică de es­
de construcţiile ridicate între tim p tradă; 19.30 T eatru la microfon Studioul
(g ra jd , coteţe, m agazie, p a tu l etc.) şi acto ru lu i a m a to r p rezin tă fc'p reffi!é ra
de m aterialele procurate p entru altele „S-a pierdut un colet“. Adaptare radio­
viitoare, stă hărnicia oam enilor. U n fonică după com edia N ataliei Ghcor-i
rol de seam ă în m obilizarea acestora ghiu; 20.25 M uzică populară rom îneas­
la toate m uncile l-a avu t şi îl are or­ că şi a m inorităţilor naţionale; 21.00
ganizaţia de partid. C onsiliul de con­ Arii din operete; 21.16 M uzică dc
ducere şi inginera agronom au p ri­ dans.
m it din partea m em brilor şi candi­
daţilor dc p a rtid un sp rijin deosebit BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO
în acţiunea d e organizare a m uncii. JU R N A L E : 5.00; 6.00; 7.00; 11.00
13.00; 17.00; 20.00; 22.00; 23-50 (pro
R epartizaţi pe brigăzi şi echipe, co­ g ram u l I) 12.00; 14.00; 16.00; 18.00
m u n iştii d in gospodărie au servit în ­ 21.30; 23.00 (program ul II).
totdeauna un bun exem plu. C andida­
ţii d e p a rtid S ilviu V irvoni, P etru Păs- 28 S E P T E M B R IE 1962
coni şi Ion D ragotescu sîn t brigadieri. D EVA!: 713 cere a te riza re a —
L a chnp, în locul unde se ridică con­ c in em a to g ra fu l „ P atria“ ; T o a ­
strucţiile sau în casele oam enilor u n d e tă lu m ea rîde, c în tă şi d a n sea ­
confruntă fişele lor cu însem nările din ză — cin em a to g ra fu l G rădina
de va ră ; H UNEDOARA : Num ai
carneţelele colectiviştilor — sînt cî- o g lum ă — cin em a to g ra fu l
„ V ictoria“ ; N u vrea u să m ă în ­
teva d in locurile unde zilnic pot fi sor — cin em a to g ra fu l Stadion
în tiln iţi cei trei candidaţi de partid, „C orvinul“ ; SE B E Ş : S-a in tim -
brigadierii gospodăriei. p la t în ziua so lstiţiu lu i — cin e­
m a to g ra fu l „P rogresul“ ; A cade­
A m fi nedrepţi dacă n-a m am inti m ic ia n u l d i n A s ic a n ia — c in e m a -.
m ăcar ceva şi despre m eritele, de­ tograful M . Sadoveanu ; PE ­
spre hărnicia m ecanizatorului M arin T R O Ş A N I : 49 d e z ile î n Paci->
Serbau de la secţia O rlea a S .M .7 . fie — c in e m a to g ra fu l „Al. S a ­
O răştie, care d in vara anului trecut b ia “! F a n to m e le d in S p e s s a r t —
c i n e m a t o g r a f u l „7 N o ie m b r ie “ ;j
— fără întrerupere — efectuează aici
n u m a i lucrări de bună calitate. Faţă
d e m unca sa, co lectiviştii d in P eştea­
na au num ai cuvinte de laudă.
A N UŢA GLIGOR,
PETRU FĂRCAŞIU,
corespondenţi
A L B A IU L IA : P o m p ieru l a to m ic—
cin em a to g ra fu l „ V ictoria“; M u n ­
te le — c in e m a to g ra fu l „23 A u ­
g u st“ ; O R Ă Ş T IE : P lăcerile ora­
şului — cinem atograful „V.
Roaităi“ ; C azul G le iv itz — c in e ­
m a to g ra fu l „F lacăra“ : Lăsarea
n o p ţii — „G rădina de vară“ :
C u m reu şeşte co n d u cerea că­ SIM E R IA : E xpresul de seară —
H A Ţ E G : D ragostea lu i A lioşa —
B R A D : S -a In tim p la t în z i­
ua so lstiţiu lu i — cin em a to ­
stă, în p r im u l rîn d , în s p iritu l g ra fu l „ Steaua ro şie“ : LO N EA :
de ră s p u n d e re cu c a re se m u n ­ C inci zile şi cin ci n o p ţi — c in e ­
ceşte, in c o la b o ra re a s trîn s ă ce m a to g ra fu l „ M inerul“ ; T E IU Ş :
e x is tă în tre m e m b rii c o n s iliu lu i M ai tare ca u ra g a n u l — c i­
de co n d u cere a l c ă m in u lu i c u l­ n em atograful „V . R o a i t ă“:
tu ra l, în tre co n d u cerea c ă m in u ­ Z L A T N Â : A m fo st tin eri —
lu i c u ltu ra l şi c o n s iliu l de co n ­ cin em a to g ra fu l „M u n cito ru l“ ;
d u c e re a l g o s p o d ă rie i co le c tiv e . IL IA : R evista visurilor —
T re b u ie să sc o ate m în e v id e n ţă cin em a to g ra fu l „ G h . D oja“ :
în s ă fa p tu l că b u n e le re z u lta te APOLDUL DE SU S: Oam eni pe
o b ţin u te , c o la b o ra re a de ca re g h e a ţă — c in e m a to g r a fu l „23
vo rb eam in tre fa c to rii a m in tiţi, rA u g u s t “.
se d a to re s c în d r u m ă r ii p e rm a ­
n e n te a c o rd a te de c o m ite tu l o -
ră ş e n e s c de p a i’tid şi s p rijin u lu i PEN TRU 24 O RE
p e c a re îl d ă c o m ite tu l e x e c u tiv
a l s fa tu lu i p o p u la r a l o ra ş u lu i Vreme nestabilă cu cerul mai mult
C ă la n . noros ziua. Tem peratura staţionară, va
fi cu p rin să ziua în tre 19 şi 23 g rad e,
A c tiv iş tii c u ltu ra li d in B a tiz ia r n oaptea în tre 5 şi 12 grad e. V întul
s în t o a m e n i p ric e p u ţi, cu d ra ­ va sufla potrivit cu intensificări locale
go ste de m u n c ă , e n tu z ia ş ti. A -
ceasta n e -o a ra tă în s u ş i ro d u l
a c tiv ită ţii lo r. S a tis fa c ţia cea
m a i m a re p e n tru e fo rtu rile d e -
pluse o c o n s titu ie , d e s ig u r , s u c ­
ce se le p e c a re le o b ţin z i d e dtn esl şi sud-est.
z i în m u n c ă , c o le c tiv iş tii d in PENTRU URM ĂTOARELE
c o m u n ă , a ju ta ţi şî d e c ă m in u l S Z IL E
c u ltu ra l* ; Vreme schim bătoare cu cerul varia*
W1 şi ţc m p e ra ţty a sta ţio n a ră .
, ft Q m s -