Page 83 - 1962-09

Nr. 2412
*4Éito2rss^^^4Uv;^EMr^$yasaflssaa
SIîrşiiul anului să ne găsească cu planul depăşii la top indici
îndeplinirea planului fa foţi indicii
o îndatorire de onoare
(U rm are din pag. l-a )
_..,st p la n if ic a t . C e n u ş a d in c ă r ­
b u n e le e x tra s de u n e le c o le c tiv e
d in V a le a J iu lu i d ep ăşeşte p ro ­
c e n tu l a d m is .
A c e s te n e re a liz ă ri s-axt d a to ra t
p r in tr e a lte le in s u fic ie n te i p re ­
o c u p ă ri a c o le c tiv e lo r re s p e c tiv e n e lo r şi o rg a n iz a ţiilo r de p a rtid ,
p e n tru b u n a o rg a n iz a re a m u n ­
c ii, p e n tru fo lo s ire a d in p lin a
a g re g a te lo r şi in s ta la ţiilo r, p e n ­
tru in s titu ire a u n u i sever re g im
de e c o n o m ii. A b a te rile de la d is ­
c ip lin a m u n c ii şi te h n o lo g ic ă ,
sla b a p re o c u p a re p e n tru p ro m o ­
v a re a te h n ic ii n o i, p e n tru fo lo ­
s ire a u n o r m e to d e a v a n s a te de
m u n c ă , p e n tru în d e p lin ire a in ­
te g ra lă a p la n u rilo r de m ă s u ri
te h n ic o -o rg a n iz a to ric e s în t a lte
ca u ze c a re a u dus la n e re a liz a -
re a s a rc in ilo r de p la n .
R ec en t în re g iu n e a n o a s tră a
a v u t lo c , p e r a m u r i d e p r o d u c ­
ţie , d e zb a te re a c ifre lo r d e p la n
pe 1983. în c a d ru l acesto r dez­
b a te ri s-a fă c u t o a m p lă a n a liz ă
a în d e p lin irii p la n u lu i p e an u l
c u re n t, s -a u scos în e v id e n ţă
lip s u rile c a re a u îm p ie d ic a t des­
fă ş u ra re a n o rm a lă a m u n c ii, s-au
p re c o n iz a t m ă s u rile n ecesare a
se lu a în v e d e re ; c re ă rii c o n d i­
ţiilo r p e n tru în d e p lin ire a r itm i­
că d in p r im a zi, a p la n u lu i de
p ro d u c ţie p e n tru a n u l v iito r.
D e z b a te rile a u a ră ta t că o
c o n d iţie im p o r ta n tă p e n tru b u n a
p re g ă tire a p ro d u c ţie i a n u lu i
v iito r o c o n s titu ie re a liz a re a in ­
te g ra lă a s a rc in ilo r de p la n p re ­
v ă zu te p e a n u l în cu rs .
P în ă la s fîrş itu l a n u lu i a r ă ­
m a s m a i b in e de U n trim e s tru ,
în acest tim p se m a i p o t fa c e
m u lte în în tre p rin d e rile în ca re
s-au în re g is tra t ră m în e ri în u r ­
VOM H C U P E K i
L! A M I N E R E A S I U R M A
In prim ele luni ale anului tn curs
în secţia a I-a furnale treburile n-au
mers bine. Planul a răm as neîndepli­
nit, totalizînd la sfîrşitul trimestrului
I un minus faţă de plan de peste
6000 tone fontă. Fireşte, acest lucru
a creat greutăţi oţelarilor, laminato-
rilor, beneficiarilor.
De această răm înere în urm ă se face
v inovată -în m arc m ăsură conducerea
secţiei. Aceasta pentru că agregatele
n-au fost bine întreţinute şi deci n-au
funcţionat după cerinţe, planul de
măsuri tehnico-organizatorice a ră­
mas neîndeplinit, s-au manifestat
multe cazuri de indisciplină ctc.
Com itetul de partid de la combi­
nat, conducerea tehnico-adm inistrati-
vă a combinatului, au luat măsuri
pentru îndreptarea situaţiei în secţie.
Şi ca urmare, planul de producţie a
¦ început să fie realizat şi depăşit. In
luna mai s-a realizat o depăşire de
II tone, în iunie 2524 tone, în iu­
lie 1601 tone fontă... A şadar, atunci
. cind există preocupare, cînd eforturile
întregului colectiv sînt canalizate spre
acelaşi scop, cînd se prim eşte tot
sprijinul din partea forurilor tutelare
şi secţiilor cu care conlucrăm , sc pot
obţine realizări frumoase.
Prin urm are din minusul înregistrat
la începutul anului mai avem de re­
cuperat în lunile august şi în lunile
urm ătoare cca. 2000 tone fontă, care
se puteau realiza într-o lună: Iată
insă că în luna august abia am reu­
şit să îndeplinim planul, pentru ca
în septembrie să răm înem din nou
sub plan. Ce se întîm plă?
In luna august colectivul care se
ocupă cu întreţinerea agregatelor a
muncit mai slab; unii oameni au fost
in concediu, iar ceilalţi au neglijat
unele lucrări. Şi atunci agregatele
au început să aibă defecţiuni, mai ales
că unele dintre ele (furnalul nr. 4 de
pildă), se găsesc într-un înaintat grad
m ă în tr-u n d o m e n iu s a u a ltu l de
a c tiv ita te . E ste n ecesar ca la
aceste u n ită ţi e c o n o m ic e să se
in s is te în m o d d e o s e b it a s u p ra
lu ă r ii a c e lo r m ă s u ri te h n ic e şi
o rg a n iz a to ric e ca re să creeze
m u n c ito rilo r c o n d iţii o p tim e
p e n tru re c u p e ra re a ră m în e rilo r
în u rm ă . S ub în d ru m a re a o rg a ­
c o n d u c e rile în tr e p r in d e r ilo r re s ­
p e c tiv e a u d a to ria ca p e b a z a
u n e i te m e in ic e a n a liz e a s itu a ţie i
re a liz ă rii p la n u lu i, a re z e rv e lo r
e x is te n te , să ia de u rg e n ţă m ă ­
s u ri ca re să d u că la în lă tu ra re a
d e fic ie n ţe lo r. V a tre b u i in s is ta t
în m o d * d e o s e b it a s u p ra s p r iji­
n irii în m a i m a re m ă s u ră a sec­
to a re lo r ră m a s e în u rm ă , a s u p ra
m o b iliz ă rii c it m a i la rg i a re ­
z e rv e lo r d e la fie c a re lo c de
m U n c ă . O a te n ţie d e o s e b ită v a
tre b u i a c o rd a tă în c o n tin u a re
îm b u n ă tă ţirii o rg a n iz ă rii m u n ­
c ii, fo lo s irii d in p lin a a g re g a ­
te lo r şi in s ta la ţiilo r, s tim u lă rii
a v în tu lu i c re a to r şi in iţia tiv e i
m a s e lo r de o a m e n i a i m u n c ii.
O rg a n iz a ţiile de p a rtid au s a r­
c in a să lu p te n e o b o s it p e n tru
m o b iliz a re a m u n c ito rilo r, te h n i­
c ie n ilo r şi in g in e rilo r la lu p ta
p e n tru p la n , p e n tru re a liz a re a
a n g a ja m e n te lo r lu a te în în tre c e ­
re . C o le c tiv e le de în tr e p r in d e r i
ca re a u o b ţin u t p în ă în p re z e n t
re z u lta te b u n e au d a to ria ca p e
b a z a e x p e rie n ţe i a c u m u la te , să
le d e zv o lte în c o n tin u a re .
P este to t, în fie c a re în tre p rin ­
d e re , s e c to r, s e c ţie , a te lie r, lo c
de m u n c ă , tre b u ie să se d ea b ă ­
tă lia p e n tru re a liz a re a p la n u lu i
la to ţi in d ic ii, p e n tru p re g ă tire a
în c ă de p e a c u m a c o n d iţiilo r
n ecesare în d e p lin irii! s a rc in ilo r
d in a n u l v iito r.
„ -FIS
de uzură. Numai furnalul nr. 4 a avut
în august patru opriri neplauificate, iar
în septembrie alte două. Desigur, în
timpul acesta s-a pierdut m ultă fontă.
In afară de aceasta, nici m inerii din
Teliuc şi G helar nu ne-au aju tat; de
astă dată ei ne-au trim is m inereu cu
mult steril, ceea ce a îngreunat pro­
cesul de elaborare a fontei şi a mic­
şorat indicii de utilizare’ ai furnalelor.
O rganizaţia dc partid de la sec­
ţia I-a furnale a analizat din nou
cauzele pentru care se înregistrează o
nouă răm înere în urmă. Fireşte, au
fost luate noi m ăsuri şi ca urm are se
observă îm bunătăţiri în procesul dc
producţie.
A stfel, s-a h o tă rît ca zilnic să se
urmărească etanşarea cauperelor. Răs­
pund de aceasta inginerul Ioan Bolo-
ga, ad ju n c t al şefului de secţie şi
maistrul M ihai Bimel, amîndoi mem­
bri de partid. De asemenea, conduce­
rea tehnică a secţiei a prim it sarcina
să ia măsuri pentru ca întreţinerea să
sc concentreze asupra utilajelor ce ne­
cesită reparaţii mai urgente (benzi dc
încărcare, rotirea pîlniilor la furnale
etc). L a furnalul nr. 3 s-a pus deja
bandă nouă, iar între furnalele nr. 2
şi 3 s-a m ontat o bandă interm ediară.
M em brii şi candidaţii de partid cu
calificarea cea mai înaltă, fruntaşi în
producţie, au fost repartizaţi să mun­
cească la locurile cele mai importante
dc muncă. Aşa, de exemplu, candida­
tul de partid Ioan Doru a fost numit
prim -încărcător în brigada a S-a, post
în care dă rezultate bune; maistrul
Petru Puţinelu, membru de partid, a
fost trecut, de asemenea, în brigada
a 3-a, unde se constataseră o seamă
de deficienţe.
Pentru asigurarea unei temperaturi
ridicate a aerului insuflat în furnale
la cauperul nr. 3 s-a instalat un ven­
tilator nou, iar la cauperul nr. 2
s-a făcut o ram ificaţie cu un ventila­
C olectivul sectorului III L u-
peni a dat 55.000 to n e cărbune
cocsiţicabil peste plan. L a acest
succes a contribuit şi brigada
com unistului D u m itru Ulail. IN
F O T O G R A F IE : D um itru V lad
stînd de vorbă cu m em brii unui
schim b.
tor nou. Ca urinare, tem peratura ac­
rului insuflat în furnale a crescut.
Fireşte, toate aceste măsuri se re­
flectă favorabil în procesul de pro­
ducţie. F urnalele sînt m ereu calde şi
au o funcţionare bună. Treburile ar
putea merge însă şi mai bine dacă
din partea combinatului am prim i mai
mult sprijin în rezolvarea unor pro­
bleme.
Dorim, între altele, ca să se ia m ă­
suri p en tru asigurarea fu rn alelo r 1— 4
cu suficient aer. Dc asemenea, trebuie
să se ia astfel de măsuri care să
asigure reparaţia capitală a furnalului
nr. 4 într-un timp scurt şi de bună
calitate. L a fel la caupereîe nr. 10
şi 11.
Sînt unele caupcrc care au zidărie
slabă; se observă că ele se roşesc la
baza cupolei şi la ştuţurile de intrare
Ia şuberele de aer cald. A r trebui ca,
pe rînd, să fie oprit cîte un cauper
şi să i se refacă zid ăria defectă.
In fine, e necesar să sc repare cup­
toarele de prăjire care au o uzură
înaintată.
Bineînţeles, cerem din nou m inerilor
din Teliuc şi G helar să ne trim ită
numai siderită de calitate corespunză­
toare, atît în ce priveşte granulaţia,
cît şi conţinutul de steril.
Noi luptăm în viitor cu toate for­
ţele pentru lichidarea neajunsurilor
ce se vor ivi. Im p o rtan t este faptul
că întregul nostru colectiv de m un­
că luptă acum cu însufleţire pentru
recuperarea răm înerii în urm ă pentru
ca sfîrşitul anului să ne găsească cu
planul îndeplinit. Şi noi sîntem con­
vinşi că vom reuşi să facem acest lu­
cru.Avem încă rezerve interne nefo-
lcsite şi sperăm în ajutorul pe care
n i-1 v a da com binatul.
ION POSTOLACHE
secretarul organizaţiei de partid
din secţia a I-a furnale
C. S. H unedoara
nnuMVn wocmusmtm
D IN SU C C ES
In primele 8 luni de activitate din
acest an colectivul nostru a obţinut
succese frumoase în activitatea de pro­
ducţie. Sarcinile de plan au fost înde­
plinite lună de lună, calitatea repara­
ţiilor s-a îm bunătăţit sim ţitor faţă de
anul trecut. A scăzut m ult timpul de
imobilizare a locomotivelor în repara­
ţie. Astfel, planul la producţia globală
şi m arfă a fost îndeplinit în proporţie
de 100,3 la sută şi respectiv 100,7 la
sută, a crescut productivitatea muncii.
Prin introducerea unui sever regim de
economii la m aterii prime, piese de
schimb şi m ateriale, în 8 luni colec­
tivul nostru a obţinut economii supli­
m entare ta preţul de cost de 1.568.000
lei. In consecinţă, angajam entul anual
la economii a fost m ărit la 1.700.000
lei.
Aceste succese se datoresc, în pri­
mul rînd conducerii cu competenţă de
către organizaţia de partid a activi­
tăţii de producţie; Lunar organizaţia
de partid a analizat îndeplinirea pla­
nului la toţi indicii. Buna organizare
a muncii, controlul perm anent al înde­
plinirii sarcinilor, folosirea chibzuită
a fondurilor de m ică m ecanizare Ş<
îndeplinirea planului de măsuri tehni-
oo-organizatorice sînt alţi factori care
au dus la îndeplinirea planului de
producţie.
P entru anul 1963 în faţa noastră
stau sarcini sporite. Va trebui deci să
pregătim din timp toate condiţiile pen­
Mai multă grijă faţă de brigăzile
rămase sub plan
De mai bine dc două luni sectorul
III al minei Vulcan nu mai candi­
dează la locul de fruntaş în în tre­
cerea cu celelalte sectoare miniere de
la exploatare. Dimpotrivă, rezultatele
slabe înregistrate l-au situat în u r­
mă. Aceasta în ciuda faptului că aici
lucrează brigăzi bine cunoscute pen­
tru hărnicia lor în toată V alea Jiu­
lui. Cele conduse de Gheorghe Drob,
T raian Păcuraru şi Ioan Popesc«,
sînt doar cîteva. D ar aceste 3 bri­
găzi, îm preună cu alte 4, nu şi-au
îndeplinit planul în luna august şi
nici în prim a jum ătate a lunii sep­
tembrie. Cum se explică acest lucru?
Să luăm, de pildă, brigada condusă
dc Gheorghe Drob. In prim a jum ă­
tate a lunii septembrie această bri­
gadă şi-a realizat planul de produc­
ţie doar în proporţie de 82,9 la sută.
Conducerea sectorului motivează acea­
stă situaţie prin lipsa unei galerii
transversale pe care să se facă apro­
vizionarea cu vagonete goale. In tr-a­
devăr, aşa stau lucrurile; în frontul
dc lucru se poate introduce doar cîte
un vagonet şi deci m unca brigăzii
e îngreunată. D ar cine se face vinovat
de această situaţie? Fără îndoială că
şeful de sector şi celelalte cadre de
conducere din sector. Trebuiau luate
din timp măsuri pentru asigurarea
unei bune exploatări a abatajului res­
pectiv, unde se putea munci cu pro­
ductivitate sporită.
Nici abatajul unde lucrează bri­
gada condusă de minerul Ioan Po-
pescu n-a fost bine pregătit. Aici nu
s-a avut în vedere distanţa marc de
transport care îngreunează mult munca
în abataj. Acesta, dc fapt, e prin­
cipalul motiv pentru care brigada
condusă dc Ioan Popcscu nu ţi-a În­
deplinit in prim a jum ătate a lunii
F rezorul Io a n H erlaa de la
sectorul m a şad-unelle al U .M .
C ugir îşi depăşeşte lunar norm a
cu 15— 20 la sută. E l se ocupă
cu dragoste de ajutorarea tine­
rilor m uncitori, la lă -l în fo to ­ S în t în c e p u te lu c ră rile de siste­
grafie verificîn d piesele execu­
tate. de D orica G ăinaru, care a
term inat recent şcoala profesio­
nală.
ÎN SU C C ES
tru buna desfăşurare a muncii, să în ­
deplinim în mod exem plar planul pe
anul curent ia toţi indicii. In acest
sens serviciul de producţie, are dato­
ria ca la întocm irea program elor şi
graficelor lunare de lucru, să asigure
un front de muncă continuu tuturor
sectoarelor, să nu programeze pentru
reparaţii locomotivele care n-au sosit
şi ta care nu se cunoaşte volumul de
lucrări.
O altă m ăsură în această direcţie,
deja luată, este dem ontarea din timp
a locomotivelor ce urm ează să fie re­
parate. In felul acesta sectoarelor de
m uncă li se va putea stabili un ter­
men fix de predare a lucrărilor execu­
tate (după natura şi volumul lor).
înfăptuirea acestor m ăsuri va asigura
introducerea unor metode de muncă
mai eficiente, va spori productivitatea
muncii, va da posibilitatea organizării
lucrului pe două schimburi şi aplica­
rea metodei fluxului tehnologic de pro­
ducţie Ia reparaţii.
M obiliztndu-ne mai mult eforturile,
dezvoltînd creator experienţa pozitivă
acumulată, ne vom îndeplini cu cinste
sarcinile de producţie pe anul în curs,
vom pune baze trainice producţiei anu­
lui viitor.
in g . N IC O L A E B O N D O IE
şeful serviciului producţie
NO G Y COLOM AN
m aistru — Atelierele R.M.R.
S im erîa
septembrie planul decit în proporţie
de 76 la sută.
In ce priveşte brigada condusă de
minerul T raian Păcuraru aici rămî-
nerea în urm ă se datoreşte faptului
că şeful de brigadă a organizat slab
munca oamenilor.
In faţa acestei situaţii organizaţia
de partid din sector arc datoria să
analizeze neîntîrziat cauzele care au
făcut ca uncie brigăzi să nu-şi reali­
zeze sarcinile de plan şi să ia m ă­
suri pentru recuperarea minusului de
producţie. E nevoie însă să fie create
condiţii bune de lucru fiecărei bri­
găzi şi atunci sectorul va deveni din
nou fruntaş în întrecere.
N. ROVENŢA
tehnician
La baza succeselor din 1953 —realizarea
integrala a planului de investiţii pe anul încurs
Ş i Ia E .M . G h e la r s a rc in ile ce
sta n în fa ţa m in e rilo r p e n tru
a n u l 1963 s în t s p o rite . E i vo r
tre b u i să d ea s id e ru rg iş tilo r d in
H u n e d o a ra o c a n tita te de m i­
n e re u m u lt m a i m a re d e c ît în
1962. P rin u rm a re va tre b u i să
d ep u n ă to t e fo rtu l p e n trti a p li­
c a re a cu succes a m e to d e lo r de
e x p lo a ta re de m a re p ro d u c tiv i­
ta te , e x tin d e re a te h n ic ii n o i şi
îm b u n ă tă ţire a c o n d iţiilo r de
m uncă.
B a r , m a i în tîi de to a te , este
n ecesar să fie e fe c tu a te la tim p
lu c ră rile m e n ite să a s ig u re p ro ­
d u c ţia v iito a re .
T re b u ie a m in tit că în ve d ere a
a s ig u ră rii p la n u lu i d e p ro d u c ţie d u c e re a m in e i c ît şi cea a T ru s ­
p e n tru a n u l v iito r Ia m in a G h e ­
la r s în t în c u rs de e x e c u ţie o
s e rie de lu c r ă r i fo a rte im p o r ­
ta n te . D e p ild ă , Se lu c re a z ă Ia
a d în c ire a p u ţu lu i p rin c ip a l de
e x tra c ţie p rin ca re se v a e x tra ­
ge m in e re u l de la o riz o n tu l 7.
m a tiz a re a re ţe le i d e a e r c o m ­
p rim a t. S e c o n s tru ie ş te o g a le rîe
de tra n s p o rt la o riz o n tu l I I , u n
d e p o z it de e x p lo z iv . O s e rie de
g a le rii de tra n s p o rt se re p ro fi­
le a z ă . D u p ă c u m se vede, fie c a re
d in e le p o a te a v e a in flu e n ţă
] titjBUu&UKUEttÜ SE
Miei © re cla m a d le
de la cum părat® ® ’!
In a fa ră de în d e p lin ire a p la ­
n u lu i de p ro d u c ţie , d e cre ştere a
p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii şi re d u ­
cerea p re ţu lu i de cost — c rite ­
r ii de se am ă in a p re c ie re a a c ­
tiv ită ţii u n u i c o le c tiv — cu f ie ­
care an ca p ă tă o to t m a i m are
im p o rta n ţă fe lu l în ca re c o le c ti­
v u l re s p e c tiv ră s p u n d e s a rc in ii
de Îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii p ro ­
d u c ţie i. D a c ă „ m a rc a fa b ric ii“
e a p re c ia tă , d a că p ro d u s e le în ­
tre p rin d e rii s în t că u ta te de c u m ­
p ă ră to ri, în s e a m n ă , cu c o n d iţia
r e a liz ă r ii şi a c e lo rla lţi in d ic i ai
p la n u lu i, că s -a m u n c it b in e .
D in aceste p u n c te de vedere
c o le c tiv u l fa b ric ii „S e b e ş u l“ d in
Sebeş a o b ţin u t în acest an o
seam ă de re a liz ă ri fru m o a se .
P la n u l de p ro d u c ţie a fo s t d e p ă ­
ş it lu n ă de lu n ă , la p re ţu l de
cost a m o b ţin u t e c o n o m ii f r u ­
m oase. A fo s t de asem enea d e­
p ă ş it şi p la n u l la c a lita te . In
lu n a s e p te m b rie , d e p ild ă , la
g ru p a c io ra p i de b u m b ac c a li­
ta te a l- a p la n u l a fo s t d e p ă ş it
c u 1,1 la s u tă , I a c io r a p i d e r e -
lo n cu 12 la su tă , ia r la tric o ­
t a je d in b u m b a c c u 6,6 la s u tă .
A ceste re a liz ă ri s -a u d a to ra t
u n o r m ă s u ri e fic ie n te lu a te de
c o le c tiv , d e s fă ş u ră rii u n e i e n tu ­ p lu s , la in d ic a ţia c o m ite tu lu i de
zia s te în tre c e ri p e b a za in iţia t i­
vei „ N u m a i p ro d u se de c a lita ­
tea I- a “ . L a in d ic a ţia c o m ite tu lu i
de p a rtid , o rg a n iz a ţiile de b ază
d in s e c ţii a u d e s fă ş u ra t o s u s ţi­
n u tă m u n c ă p o litic ă de m asă
p e n tru a în d ru m a m u n c ito rii şi
m u n c ito a re le să a p lic e in iţia ti­
v a re s p e c tiv ă . E a a fo s t la rg
d e z b ă tu tă în s e c ţii şi în s u ş ită
de u n m a re n u m ă r de m u n c i­
to ri. In p re z e n t peste 200 de
m u n c ito ri de la n o i d au pro d u se
n u m a i de c a lita te a I-a .
E n tu z ia s m u l o a m e n ilo r a fo s t
la rg s p rijin it de o seam ă de
m ă s u ri te h n ic e si o rg a n iza to ric e
g g şg ll
F u r n a liş tii d in C ă la n a u p r o d u s în a c e s t a n p e s te 11.500
to n e fo n tă p e ste p la n , a u re d u s d ecla sa tele su b a d m is cu 34
la s u tă şi a u o b ţin u t o eco n o m ie su p lim e n ta r ă la p r e ţu l d e
c o s t d e 4.300.000 lei. S u c c e se le a c e ste a se d a to r e s c p r in tr e a l­
te le ş i p r e lu n g ir ii d u r a te i d e f u n c ţio n a r e a fu r n a lu lu i n r. 2, p e
care-l p rezentăm in foto g ra fia ă e faţă.
s u p ra re a liz ă rii p la n u lu i de p ro ­
d u c ţie . S ă le lu ă m în s ă p e rîn d şi
să ve d e m în ce s ta d iu se a flă .
L u c ră rile de a d în c ire a p u ţu ­
lu i p rin c ip a l a u în c e p u t a b ia
lu n a tre c u tă . A c e a s ta d in lip s ă
de p o m p e necesare p e n tru ev a­
c u a re a a p e i. C e le e x is te n te a u
fo st ad use de la E . M . T e liu c .
E le n u c o re s p u n d m iru to tu l ce­
rin ţe lo r, ceea ce fac e ca m u n c a
să se d e s fă ş o a re d e s tu l de g re o i.
P în ă a c u m s-au a v a n s a t d o a r
m a i b in e de 7 m . L u c ra re a este
deci în tîrz ia tă . V o r tre b u i h ia te
c e le m a i e fic a c e m ă s u ri p e n tru
u rg e n ta re a ei. M a i în tîi v o r t r e ­
b u i c re a te c o n d iţii o p tim e de
m u n c ă . E ste b in e c a a tît c o n ­
tu lu i m in ie r D e v a să ca u te să
p ro c u re c ît m a i d e g rab ă p o m p e
c a re să a s ig u re e v a c u a re a în
în tre g im e a a p e i. în caz că se
v o r m a i iv i v iitu r i, c e ea ce este
fo a rte p o s ib il, aceste p o m p e n u
v o r p u te a face fa ţă .
S is te m a tiz a re a re ţe le i de ae r
c o m p rim a t, este o lu c ra re c a re
se ce re e fe c tu a tă de u rg e n ţă .
M in a s-a d e z v o lta t de la a n Ia
an , ia r vechea re ţe a , Ia care
s-au a d ă u g a t de fie c a re d a tă n o i
tro n s o a n e , n u m a i fa c e fa ţă . S is­
FAG. 8
L1
ca re a u c re a t cele m a i b u n e c o n ­
d iţ ii d e m u n c ă . A s tfe l, la secţ-ia
b o b in a t, u tila ju l ve c h i a fo s t
în lo c u it cu a ltu l nou, m o d ern ,
au fo s t puse în fu n c ţiu n e n o i
m a ş in i de tric o ta t, de în c h e ia t,
a p a ra te de v o p s it şi fo r m a t c io ­
ra p i etc. O a te n ţie d e o s e b ită
s-a a c o rd a t rid ic ă rii c a lific ă rii
m u n c ito rilo r nou a n g a ja ţi, s-a u
ţin u t p e s e c ţii c o n fe rin ţe te h ­
n ic e , s -a u o rg a n iz a t s c h im b u ri
de e x p e rie n ţă cu a lte în tre p in -
d e ri etc. c u v e n ită
S -a a c o rd a t a te n ţie
Îm b u n ă tă ţirii a c tiv ită ţii c o n tro ­
lu lu i te h n ic de c a lita te , rid ic ă rii
c a lific ă rii to v a ră ş ilo r de a ic i. In
p a rtid s-a depus o m u n că sus­
ţin u tă p e n tru cre ştere a c o n ş ti­
in ţe i o a m e n ilo r. S e m n ific a tiv în
acest sens este e x tin d e re a m e to ­
dei de a u to c o n tro l, (fie c a re m u n ­
c ito r îş i s o rte a ză p ro d u c ţia p e
c a lită ţi), e fe c tu a re a de c ă tre
m u n c ito ri a c o n tro lu lu i p e n tru j
fa z a de lu c ru a n te rio a ră . A şa
cu m am a ră ta t e fo rtu rile c o le c ti­
v u lu i n o s tru a u fo s t în c u n u n a ­
te de succes. C o n s id e ră m ca o
re a liz a re şi fa p tu l că în acest
an , pe ad resa fa b ric ii n o astre,
n -a so sit n ic i o re o la m a ţie d e
la b e n e fic ia ri p e n tru slab a c a li­
ta te a p ro d u s e lo r.
în c u r a ja ţi de aceste re a liz ă ri,
m u n c ito rii, te h n ic ie n ii şi in g i­
n e rii de la fa b ric a „S e b e ş u l“
s în t h o tă rîţi să m u n cească cu!
şi m a i m u lt e la n p e n tru a m e n ­
ţin e şi în tă r i p re s tig iu l fa b ric ii,
p e n tru a în c h e ia a n u l cu p la ­
n u l în d e p lin it şi d e p ă ş it la to ţi
in d ic ii.
Á N G E L A J IT E A N U
se creta ru l C o m ite tu lu i de p a rtid ,
M IO A R A G O Ţ IA
şefa s e rv ic iu lu i C .T .C .
fa b ric a „S e b e ş u l“ -S eb eş
te m a tiz a re a ei se im p u n e cu a tît
m a i m u lt cu c ît, p a ra le l cu d ez­
v o lta re a e x p lo a tă rii, se e x tin d e
p e rfo ra jn l u m e d , m e c a n iz a re a
în c ă rc ă rii ş .a .m .d . C resc d eci
n e c e s ită ţile de e n e rg ie p n e u m a ­
tic ă în s u b te ra n . P în ă în p re z e n t
au fo st m o n ta te d o u ă c o m p re -
so are : u n u l de 45 m .c . şi u n u l
de 15 m .c. P e n tru c o n tin u a re a
lu c ră rilo r este n e ces ar să se p ro ­
c u r e d e u r g e n ţ ă c o n d u c t e l e d e f>
ţo ii (p e n tru a fi m o n ta te pe p u ţ)
şi de 6 ţo ii. D in lip s a lo r ră m î-
n e re a în u rm ă fa ţă de p la n este
m a re . C o n d u cerea tru s tu lu i va
t r e b u i s ă f a c ă t o t u l p e n t r u a le
u rg e n ta so s ire a .
L u c ră rile Ia d e p o zitu l de e x ­
p lo z iv s în t în tîrz ia te d in c a u za
a p ro v iz io n ă rii n e ritm ic e cu m a ­
te ria le , în d e o s e b i c u c im e n t.
E ste b in e că lu c ru rile Ia g a ­
le ria de tra n s p o rt de la o ri­
z o n tu l I I şi re p ro filă rile s în t
a v a n s a te . A c e a s ta în s ă , este p u ­
ţin . P e n tru a s ig u ra re a re a liz ă rii
ritm ic e a p la n u lu i de p ro d u c ţie
p e 1963 c o n d u c e rile tru s tu lu i şi
a e x p lo a tă rii v o r tre b u i să ia
c e le m a i ju d ic io a s e m ă s u ri în
v e d e re a re c u p e ră rii ră m în e rii în
u rm ă a lu c ră rilo r a m in tite m a i
sus. ,G H . iC Q M Ş U Ţ A ;