Page 84 - 1962-09

PAG. 4
S e s i u n e a Adunării
G e n e r a le a # 0M. U.
NEW YORK 26 (A gerpres). -
Ia cadrul şedinţei din după-atniaza tru lichidarea colonialismului. El a
zilei de 25 septem brie a A dunării G e. propus ca acest term en să fie 24 oc­
nerale au continuat discuţiile generale. tombrie 1953 (Ziua O.N.U.).
.Ministrul afacerilor externe al Birina- Delegatul Guineei a subliniat că
nieî U Thi Han, care a luat primul cu- problema dezarm ării generale şi tota­
vînlul, a subliniat că reglem entarea în
cursul ultimelor luni a trei mari pro-
bleme — problema Algeriei, problema
Irianului de vest şi problema Laosu-
lui — dau speranţa că şi celelalte pro­
blem e litigioase pot ii rezolvate pe dezvoltate. El a form ulat ideea creării
calea tratativelor paşnice. Referindu-se Com unităţii economice a ţărilor africa­
la tratativele de la Geneva, reprezen­ ne în scopul apărării intereselor lor in m entale cu privire Ia agricultură, în
tantul Birmaniei şi-a exprim at păre­
rea că s-a înregistrat un oarecare pro­
gres în problema încetării experienţe­
lor nucleare. El a declarat că delegaţia au vorbit despre îngrijorarea popoa­ rinţe de presă, m inistrul agriculturii al te m b r ie , în a in t e d e în c h e ie r e a
Birm aniei intenţionează să ceară Adu­ relor lor in legătură cu continuarea Indoneziei, Sadjar.vo, a declarat că în p r im e i ş e d in ţe a A d u n ă r i i n a ţ i o , A d u n ă r i i N a ţ io n a le a fo s t a le s îl însoţesc.
nării Generale să sprijine m em orandu­
mul celor opt ţări neangajate, prezen­
tat C om itetului celor 18 în scopul de
a ap ro p ia poziţiile celor două p ărţi la triei, B. Kreisky, a consacrat cea
viitoarele tratative.
Apoi, a luat cuvîntul m inistrul afa­
cerilor externe al Guineei, Louis Lan-
sana Beavogui, care a subliniat că
problem a m enţinerii păcii este strîns
legată de procesul eliberării ţărilor
dependente de sub jugul colonialismu­
lui. EI a arătat că politica colonială
a Spaniei, Republicii Sud-A fricane şi
Portugaliei, constituie o primejdie pen­
tru pacea generală. M inistrul afaceri­
lor externe al Guineei a arătat că
O.N.U. trebuie să ia m ăsuri urgente
tn vederea acprdării independenţei
Rhodesiei, Nyassalandului, Kenyei, Ba-
sutolandului, Beciuanalandului, Swa-
zilandului şi altor teritorii africane. De. ţele economice şi sociale ale dezarm ă­
oarece ultracolonialiştii continuă să
ignoreze D eclaraţia Adunării Generale
cu privire la acordarea independenţei
ţărilor şi popoarelor coloniale, a spus
reprezentantul Guineei, este necesar
Şedînfa Subcomitetului celor trei puteri
pentru încetarea
experienţelor nucleare
G ENEV A 26 (Agerpres). —
L a 25 septem brie a avut loc o nouă
şedinţă a Subcomitetului celor trei pu­
teri pentru încetarea experienţelor nu­
cleare.
Reprezentanţii puterilor occidentale
Stelle (S.U.A.) şi Sm ithers (M arca
Britanie) pornesc evident de la pre­
misa absurdă că repetarea la nesfîr-
şit a aceloraşi argum ente false poate
face ca aceste argum ente să devină
convingătoare. In orice caz şi >n ca­
drul acestei şedinţe ci au continuat să
facă reclam ă proiectului lor de tra­
tat din 27 august cu privire la înce­
tarea tuturor experienţelor, deşi la
baza acestui document ci au pus pro­
punerea, inacceptabilă de la bun în­
ceput, cu privire la stabilirea unui
sistem de control internaţional cu totul
inutil, incluzînd o inspecţie obligato­
rie. R eprezentanţii S.U.A. şi Angliei
doresc cu orice chip să atragă dele­
gaţia U.R.S.S. în discutarea detalii­
lor acestui proiect, deşi în ansamblu
cl sc bazează pe vechi concepţii ale
puterilor occidentale.
Reprezentantul U niunii Sovietice,
S. K. Ţ arap k in , a am in tit reprezen­
tanţilor puterilor occidentale că după
cum a m ai declarat în repetate rinduri
in modul cel mai categoric guvernul
sovietic, în actualele condiţii aceste
concepţii nu pot servi ca bază pentru
o înţelegere.
Pentru a scoate tratativele din im ­
pas, U niunea Sovietică ar fi dispusă
să ţină seama de poziţiile puterilor
occidentale şi să semneze de îndată
un acord cu privire la încetarea ex­
perienţelor în atmosferă, în Cosmos
şi sub apă. D a r este necesar să sc
aju n g ă la o înţelegere — şi să sc
consemneze acest lucru în acord — că
tratativele trebuie continuate în vede­
rea obţinerii unei înţelegeri şi asu­
pra interzicerii experienţelor subterane
cu arm a nucleară şi că în tim pul a-
F o rtă re a ţă tfp C hom be.
R edacţia şi ad m in istraţia v ir u l u i ; ştr. 6 M artie nr. 9. le le to n ; 18», 189, 75, 674. la x a p lătită in num erar c o n te n ii aprobării D irecţiei G enerale R. i.l.R . nr. 263.328 din 6 noiem brie 1949, — tip a r u l: Întreprinderea Roti y ialio â „1 M a r — Deva.
să se stabilească un ultim term en pen­
le, care este de im portanţă vitală, nu
poate fi rezolvată fără participarea Re­
publicii Popuiare Chineze. L. L. B ea­
vogui a cerut O.N.U. să acorde un aju­
tor economic mai efectiv ţârilor slab
com erţ.
Reprezentanţii Ecuadorului şt Uru-
guayului, Ia fel ca şi ceilalţi delegaţi,
cursei înarm ărilor.
M inistrul afacerilor externe al Aus­
mai m are parte a expunerii sale pro­
blemelor m inorităţii naţionale austrie­
ce din Tirolul de sud italian.
•k
NEW YORK 26. - De la trim isul
A gerpres:
La 26 septembrie şi-a început activi­
tatea Comitetul nr. 2 al O.N.U. pentru
problemele economice şi financiare. In
prim a şedinţă co'nîi[etul a adoptat o
serie de măsuri privind organizarea
activităţii sale în actuala sesiune. Pe
agenda comitetului figurează 72 puncte
printre care m erită a fi cu deosebire
subliniate cele referitoare la consecin­
rii (analizate de grupul de experţi ai
O.N.U.), propunerea sovietică cu pri­
vire Ia organizarea unei conferinţe in ­
ternaţionale asupra problemelor comer­
ţului, precum şi grupul de chestiuni în
legătură cu dezvoltarea economică şi
asistenţa tehnică acordată ţărilor slab
dezvoltate.
cestor tratative puterile nucleare tre­
buie să se abţină de la efectuarea
experienţelor nucleare sub păm înt. De­
şi U n iu n ea Sovietică este convinsă
că o înţelegere pe această bază nu
este suficientă, totuşi această înţe­
legere ar constitui un m arc pas îna­
inte.
U rm ătoarea şedinţă a Subcomitetului
are loc la 27 septem brie.
Sfat a l „prospea’îtăfsl ggesseraie66
pentru ••• 2 la s u ia clasa c e tă ţe n i
LONDRA 26 (A gerpres). —
P este 1,1 m ilioane de englezi — 42
Ia suta din întreaga populaţie sa la­
riată — cîştigă sub 10 lire sterline pe
săptâm înâ, sau mai puţin de 500 de
lire pe an, în tim p ce 2 la sută au un
venit anual care- depăşeşte 2.000 de lire 20.000 încasează între 10— 20 de mii
sterline.
Aceste date oficiale de anul trecut,
publicate de Direcţia centrală de sta­
tistică spulberă afirm aţiile propagan­ care m ăsură anul trecut. D ar această
dei burgheze că Anglia este un stat al
„prosperităţii generale“.
Nici 10 lire sterline pe săptăm înă
— şi aceasta fără a pune la socoleală
Laburiştii cer dezbateri
parlamentare în
problema aderării
Angliei la Piaţa comună
LONDRA 26 (A gerpres). —
La 25 septembrie, în cadrul unei
conferinţe secrete Comitetul parlam en­
tar al partidului laburist a hotărît să
ceară organizarea unor dezbateri de
două zile în parlam ent în problema
aderării Angliei la P iaţa com ună.
După cum relatează observatorul po­
litic al agenţiei Preş Asociation, cotni- York constituie o nouă dovadă a stag ­
teh.il s-a pronunţat îm potriva aderării
Angliei Ia P iaţa com ună în condiţiile
pe care le form ulează „cei şa se“.
(Desen din „Krocodil“).
m v s n m m c m u s t/iu L v i
* ULTIMELE ŞTIPI * ULTIMELE STÍP1 * ULTIMELE ŞTIRI
INDONEZIA:PâmîntUi— A fost proclam ata R epublica
ce1or ce-1 muncesc D em ocrată P opulară A lgeria
DJAKARTA 26 (A gerpres). — A L G E R 26 (A g e rp re s ). —
Cu prilejul proclamării legii funda­
D u p ă c u m a n u n ţă c o re s p o n ­ C o n s titu a n tă a ales p re z id iu l,
întreaga Indonezie a fost sărbătorită d e n ţii d in A lg e r a i a g e n ţiilo r de
la 24 septembrie, Ziua ţărănim ii. p re s ă , în s e a ra z ile i de 25 se p ­
Luînd cuvîntul în cadrul unei confe­
prim a e tap ă a reform ei a g ra re vor fi n a le c o n s titu a n te a A lg e rie i,
distribuite ţăranilor săraci 225.000 de F e rh a t A bfcas, a p r o c la m a t în
hectare de păm înt arabil. In etapa ur­ m o d o fic ia l R e p u b lic a D e m o c ra ­
m ătoare, care va lua sfjrşit in 1965 va tă P o p u la ră A lg e ria .
fi distribuit şi restul păm lntului arabil.
R id ic în d u -s e în p ic io a re , d e ­
„Aceasta va însem na lichidarea m ari­ p u ta ţii a u s a lu ta t p rin o v a ţii
lor latifundii care au oprim at tim p de a c e a s tă p ro c la m a re . In ş e d in ţă
sule de ani masele de muncitori agri- s-a fă c u t cu n o sc u t, de asem en ea,
coli indonezieni", a spus el. că de a c u m în a in te , A d u n a re a
n a ţio n a lă c o n s titu a n tă d e v in e
Legea cu privire la reform a agrară „ u n ic u l o rg a n s u v e ra n a l A lg e ­
prevede că suprafaţa maximă care rie i, a tît în p ro b le m e le in te rn e ,
poate fi deţinută de proprietarii agri­ c it şi în ce le e x te rn e " .
coli nu poate depăşi 20 de hectare.
=03. i
Washingtonul ticluieşte
o „nouă doctrină“ anticubană
NEW YORK 26 (A gerpres). - S.U.A. nu mai pot justifica în ochii
„Statele Unite se văd puse în faţa opiniei publice mondiale aplicarea doc­
necesităţii urgente de a elabora o nouă trinei Monroe — care prevede neames­
politică faţă de Cuba“, scrie cunoscu­ tecul S.U.A. în treburile ţărilor din
tul com entator am erican !ad Szulc, alte continente, rezervîndu-le însă drep­
tul de am estec în America Latină —
într-un com entar consacrat problemei
cubane care continuă să se afle acum cînd ele au creat în întreaga
în centrul atenţiei presei din Statele lume o reţea de baze m ilitare şi sînt
Unite. Această „necesitate urgentă" principalii anim atori ai pactelor agre­
sive N.A.T.O., S.E.A.T.O. şi G.E.N.T.O.
s-ar datora, potrivit comentatorului, După cum arată Szulc, „noua doctri­
faptului că faim oasa doctrină Monroe nă" pe care se străduieşte să o pună
nu se poate aplica la cazul Cubei sau acum la punct W ashingtonul urm ăreşte
că este o doctrină necorespunzătoare în fond acelaşi scop, anum e de a „fun­
realităţii zilelor noastre, totuşi purtă­ dam enta" o intervenţie m ilitară direc­
torii săi de cuvînt, spune Szulc, „au tă în Cuba sub o nouă etichetă. In
arătat limpede că preşedintele nu cre­ acest scop, spune Szulc, noua doctrină
de că această doctrină este aplicabilă va putea prevedea sprijinirea făţişă de
în îm prejurările actuale“. Cercurile ofi­ către S.U.A. a unui „război dem ocratic
ciale am ericane recunosc singure că de eliberare n aţio n ală1în Cuba", adi­
că a unor noi aventuri contrarevolu­
ţionare de genul aceleia care a eşuat
atît de lam entabil Ia Playa Giron. In
- « n tiu acest sens, subliniază comentatorul,
Congresul a înlesnit sarcina preşedin­
telui, aprobînd rezoluţia care îl încura­
jează să sprijine pe „cubartii iubitori
de’’'liberia te".
achitarea impozitelor care înghit o
bună parte din cîştigul m izer. Şe .ştie In continuarea articolului său Szulc
că din cei 2 la sută de englezi „bo-. se plînge de faptul că S.U.A. „nu g ă ­
g aţi“ (peste 500.000 de persoane), 5.000 sesc un sprijin real în America Lati­
au venituri de 20.000 lire sterline pe nă, şi încă şi mai puţin în rîndurile
an şi chiar mai mult, iar aproape aliaţilor lor din pactul atlantic pentru
o acţiune energică îm potriva Cubei...".
de lire sterline pe an.
Intr-adevăr, suma generală a venitu­
rilor personale a crescut într-o oare­
sporire a fost anulată aproape total de Atac armat al părfii americane
preţurile majorate. Numai în decurs de la linia de demarcate din Coreea
trei an i — 1958— 1961 — costul bile­
telor de călătorie pe calea ferată a cres­
cut cu 27 la sută, chiriile s-au m ajo­ PH EN IA N 26 (Agerpres). —
ra t cu 14 la sută, preţurile la produ­ G eneral-m aior Cian Cijon H van,
sele din tu tu n au sp o rit cu 11 la sută, reprezentantul delegaţiei părţii coreea-
taxele pentru încălzit şi ilum inat — cu no-chineze în comisia m ilitară de ar­
14 la su tă , p reţu rile la îm brăcăm in te mistiţiu, a protestat cu hotărîre îm­
au crescut cu 3 Ia sulă, preţurile ali­ potriva noii provocări săvîrşite recent
m entelor s-au m ajorat cu 2 Ia sută. de partea am ericană pc linia m ilita­
ră de dem arcaţie. D upă cum tran­
Stagnare în producţia smite A genţia centrală telegrafică a
economică a S.U.A. Coreei, la 5 septem brie 1962 un grup
în arm at fo rm at d in 17 persoane a în ­
NEW YORK 26 (A gerpres). - treprins un atac prin surprindere îm­
Noile scăderi considerabile înregis­ potriva poliţiei civile a R.P.D. Coree­
trate la bursa de acţiuni din New ne care patrula ca de obicei pe linia
m ilitară de dem arcaţie. In timpul ata­
M w uw a fast şi d e n É p aa al poporului ie r n i
nării care se manifestă în viaţa eco­
nomică din S.U.A. Potrivit indicilor ofi­
ciali ai producţiei industriale, aceasta
a înregistrat în luna august o nouă
scădere faţă de luna precedentă. Com­ C ariera de politician, A d en a u er şi-a
paniile siderurgice folosesc num ai 56 inceput-o în u im ă cu peste 55 de
Ia sulă dfn capacitatea lor de produc­ ani. In a n u l 1906 ocupa d e ja funcţia
ţie faţă de 69 la sută îri urm ă cu un de asesor, consilier la curtea d e apel
an. Activitatea în industria construc­ d in K öln. In acelaşi an, la cererea lui,
ţiilor comerciale şi industriale a înre­ şi d a to rită încrederii de care se bucura
g is tra t o scădere în lunile iunie şi iulie. d in partea autorităţilor, a d even it a-
jutor de prim ar al aceluiaşi oraş, apoi
Datele statistice publicate de centra­ conducătorul celor m ai im portante ser­
la sindicală A-F.L.-6 .I.O. arată că ta vicii a d m in istra tive ale oraşului. R e­
mijlocul lunii a.ugust şom ajul a depă­ lua asupra sa d in ce în ce m ai m ulte
şit procentul de 5 Ia sută din num ărul sarcini.
braţelor de muncă pentru a 57-a lună
consecutiv. Volumul vînzărilor cu am ă­ D upă cîţiva ani, m ai precis în anul
nuntul a fost în august cu 0,5 la sută 1917, el d evine prim arul general al
sub cifra lunii precedente, iar al vîn­ oraşului K öln, ca apoi, în acelaşi an
să in tre în cam era seniorală a P ru­
zărilor bunurilor durabile —, chiar cu siei, cel m ai reacţionar fo r al P rusiei
3 la sută. din acea perioadă.
Crah la bursa P rin felu l de a fi şi a se com ­
porta, A d en a u er se bucura de o apre­
vest-berlineză ciere d in ce in ce m a i m are din
partea autorităţilor, a m arii burghe­
BERLINUL OCCIDENTAL 26 (A ger­ zii, fa p t p en tru care i se încredinţau
pres). — sarcini de şi m ai m are ră sp u n d ere;
punctul său d e vedere atîrna lot m ai
La bursa vest-berlineză s-a înregis­ greu în soluţionarea problem elor p o ­
trat o nouă scădere considerabilă a litice şi adm inistrative din G erm a­
cursului acţiunilor. Ziarele anunţă scă­ nia.
derea cursului acţiunilor societăţilor de
automobile, de produse chimice, a ac­ Ca duşm an înrăit al m işcării revo­
ţiunilor industriei electrotehnice şi ale luţionare, progresiste s-a a firm a t în ­
băncilor mari. că d in anul 1918, cîn d au început în
G erm ania luptele revoluţionare orga­
Se subliniază îndeosebi scăderea nizate, drept in flu en ţă a M arii R evo lu ­
cursului acţiunilor întreprinderilor de ţii Socialiste d in O ctom brie. însu şi el
autom obile „V olksw agenw erk“ — 11,5 a d ecla ra t în a u to b io g ra fia sa că „in
puncte, ale întreprinderii „Daimler- noiem brie 1918, cînd au început tulbu­
B enz" — 15 puncte şi ale în trep rin d e­ rările.... a fo st h o tă rît să com bată a-
cea stă ră sco a lă p r in to a te m ijlo a c e le “.
rii „BMW“ — 3 puncte. Cursul acţiu­ tn acea perioadă se adresa conducerii
nilor societăţilor electrotehnice „AEG"
şi „Siem ens" a scăzut respectiv cu de stal c etin d in m o d insistent să fie
6,5 şi 7 puncte. trim is acolo unda „e m a i g reu ", cit
\
)?u*muwyru )u tssu'X9BiB ir» i
'A p o i A d u n a r e a N a ţ io n a lii
co m p u s d in tr-u n p re ş e d in te , tre i
v ic e p re ş e d in ţi şi s e c re ta ri.
t n f u n c ţ ia d e p r e ş e d in te a l S u p rem al U .R .S.S. şi persoanele cm c
în u n a n im ita te F e rlia t A bbas,
v ic e p re ş e d in ţi au fo s t a le ş i H a d j ţii unde s-a în treţin u t cu m uncitorii,
B en A lia — p r im v ic e p re ş e d in ­
te ; A m e n o k a l B ey A g a k h a m m u k
— a l d o ile a v ic e p re ş e d in te ; R o ­
g er R o th (e u ro p e a n ) — a l tre i­
le a v ic e p re ş e d in te . A u fo s t ale ş i, lor au fo st în so ţite de o va ţii şi acla-
de as em en e a, p a tru s e c re ta ri.
tn în c h e ie re a d e z b a te rilo r,
F e rh a t A bbas a a n u n ţa t că p re ­
ş e d in te le g u v e rn u lu i jiro v iz o riu
a l R e p u b lic ii A lg e ria , Y o u s e f
B en K h e d d a şi p re ş e d in te le o r­
g a n u lu i e x e c u tiv p ro v iz o riu A b -
d e rra h a m F a re s , ş i-a u depus
m a n d a tu l, tra n s m iţîn d p u te re a
A d u n ă rii N a ţio n a le C o n s titu a n ­
te a R e p u b lic ii A lg e ria .
L a 26 s e p te m b rie , la A lg e r
s -a d e sch is c e a d e -a d o u a ş e d in ­
ţă a A d u n ă rii N a ţio n a le C o n s ti­
tu a n te . P e o rd in e a d e zi a fig u ­
r a t n u m ire a ş e fu lu i g u v e rn u lu i.
B e n B e lla , m e m b ru a l B iro u lu i
P o litic a l F ro n tu lu i de E lib e ra ­
re N a ţio n a lă a fo st n u m it p rim -
m in is tru a l g u v e rn u lu i a lg c ria n .
B u n d y Tn m is iu n e „fu lg er“
ia Bonn
BONN 26 (A gerpres). — TASS
transm ite :
Vizita lui Bundy, consilier special al
preşedintelui Kennedy pentru proble­
mele securităţii naţionale, la Bonn,
poate fi num ită vizită „fulger“ : ea a
durat aproxim ativ 24 de ore. Cercu­
rile guvernante vest-germ ane acordă
acestei vizite o im portanţă deosebită.
Potrivit ziarului „Frankfurter Allge­
meine“, Bundy „ocupă o poziţie cheie
Ia Casa Albă. El participă activ în
trasarea liniei politice externe am erica­
ne pe o perioadă îndelungată. Nimeni
nu ştie m ai bine decît el, punctul de
vedere al preşedintelui în acest dome­
niu".
In cercurile politice ale capitalei
vest-germ ane se consideră că în cursul
convorbirilor care au avut loc la Mi­
nisterul de Război, Bundy s-a decla­
rat îm potriva creării axei tranco-vest-
cului au fost omorîtc cîtcva persoane. tal la 25 septembrie.
Două persoane au fost răpite cu for­
ţa şi în prezent sînt reţinute de par­
tea am ericană.
In scrisoarea adresată părţii am eri­
cane general-m aior Cian Cijon Hvan
a criticat cu vehem enţă aceste acţiuni
care sînt în contradicţie cu acordul
dc arm istiţiu. El a cerut pedepsirea
cu asprime a iniţiatorilor noilor pro­
vocări m ilitare şi eliberarea de urgen­
ţă a celor reţinuţi în mod ilegal. Cian
C ijon H van a cerut să sc pună ca­
p ăt acestor acte ostile.
arniatu şi arm am ent p en tru a înă­
buşi luptele. A şa că, de num ele lui
A d en a u er este legată o intensă vă r­
sare de singe, m ai precis m iin ile sale
sînt p ătate d e singe încă de atunci,
d in anul 1918. Ca un slu jito r fid el al
m arii burghezii, el a făcut to tu l pen­
tru zădărnicirea luptelor revoluţionare.
In anul 1919, K onrad, îm preună cu
a lţii de teapa lui, pregătea planuri
sinistre. In m od deosebit urm ărea
proclam at ea republicii R enane. P ină în
anul 1923, inclusiv, el a lu p ta t cu
disperare, în com binaţie cu alte per­
soane sau ca separatist pentru ca R e-
nania să d evin ă un sta t separat, cu
m onetă proprie „şi sub ocupaţie in ­
te r n a ţio n a lă ”
P erioada p în ă in anul 1928-29 este
pentru A d en a u er o perioadă de în ­
cercări d e lansare în diverse afaceri,
care de care m ai m urdare. In pri­
m ăvara anului 1928 el apare în pos­
tura u nui speculant la b u rsă ; a cum ­
p ă ra t m a i b in e d e 7.000 dc a cţiu n i
d e la un concern am erican. P entru a
face faţă, recurge la un îm prum ut do
la bancă a stfel că devine debitor p e n ­
tru o perioadă lungă. D eşi în num ai
cîteva lim i a realizat un p ro fit uriaş,
nici nu s-a g în d it să-şi achite dato­
riile. In anii crizei econom ice, cu m i-
logiri şi plecăciuni, m a i prim eşte în ­
că îm p ru m u t, realizează noi p ro fi­
luri dar datoria nu şi-a plătit-o.
In anul 1932, d evin e preşedinteio
C onsiliului dc S ta t al P rusiei. în că de
atunci, fo rţele negre ale fascism ului
s e a fir m a u d in c e în c e m a i m u lt în
ţa r ă ; pregăteau lovitura de stat şi
preluarea întregii puteri. A denauer, ca
Vizita lui L. I. Brejnev
în R. P. F. Iugoslavia
B E L G R A D 26 (Agerpres). —
M uncitorii de la U zina de autom o­ sovietice.
bile „Steagul roşu” din K raguevaţ au
în tîm p in a t cu căldură pc L . I. B rej­
nev, preşedintele P rezidiului Sovietului
L . 1. B r e jn e v a v iz it a t c îte v a sec­ zootehnice şi întreprinderi p en tru p re­
s-a interesat de condiţiile lor de m u n ­
că şi de trai.
La uzină a avut loc un m are m i­
tin g la care au lu a t cu vîn tu l L. I.
B re jn e v şi 1. B ro z T ito . C u v în tu rile
Situaţia din Argentina
BUENOS AIRES 26 (Agerpres). -
Deşi operaţiunile m ilitare au în­
cetat, situaţia politică din A rgentina
continuă să sc m enţină confuză, cer­
turile între com andanţii m ilitari fiind
departe dc a fi aplanate. A genţia Rcu-
ter relatează că m inistrul acrului, ge­
neralul Jorge Rojas Silvcyra, a fost
arestat la 25 septembrie, im ediat du­
pă cc şi-a prezentat dem isia din postul
lui. Agenţia Associated Press, citind
ştiri neconfirm atc, transm ite că un
m are num ăr dc ofiţeri care nu au
v ru t să 3e su p u n ă o rd in elo r p reşed in ­
telui Guido au fost la rîndul lor ares­
taţi.
Starea de tensiune care domneşte
în ţară este alim entată şi de ştirile
privind refuzul com andanţilor m ari­
nei dc a recunoaşte autoritatea noi-
germane, dar a mers în întînipinarea
cererii Bonn-ului referitoare la crearea
„celei de-a patra puteri atomice
N.A.T.O.", adică înzestrarea Bundes-
w ehrului în cadrul N.A-T.O. cu arm a
nucleară. Aceasta întăreşte în mod con­
siderabil poziţia cercurilor militare ale
R.F.G. la viitoarea sesiune a Consiliu­
lui N.A.T.O. de la Paris. In a fa ră de
aceasta, Bundy a cerut sporirea apor­
tului R.F.G. la întărirea blocului agre­
siv N.A.T.O.. adică m ajorarea chel­
tuielilor pentru înarm are.
In sfîrşit, un loc im portant în mi­
siunea lui Bundy are problem a Berli­
nului occidental. Ea a fost discutată
atît cu secretarul de stat Lahr, cit şi
cu ministrul afacerilor externe Schroder.
Bundy a căutat să-i încredinţeze pe
politicienii de la Bonn de faptul că gu­
vernul S.U.A. nu-şi va schim ba poziţia
sa rigidă în problem a Berlinului occi­
dental.
Bundy nu s .a lim itat num ai fa asi­ publice, poştei, telecom unicaţiilor şi
gurări verbale, ci a făcut o vizită de­
m onstrativă în Berlinul occidental, în
com pania am basadorului S.U.A. în
R.F.G. El a sosit în Berlinul occiden­
Im ediat după sosirea în Berlinul oc­
cidental, Bundy a procedat Ia o vizită
dem onstrativă Ia frontiera dintre Ber­
linul occidental şi R.D.G.
După întrevederea cu prim arul Ber­
linului occidental, Brandt, el a făcut
o declaraţie care dem onstrează încă o
dată că cercurile guvernante ale S.U.A.
intenţionează să continue vechea lor
politică de a se opune rezolvării paş­
nice a problemei germ ane şi norm ali­
zării situaţiei din Berlinul occidental.
şi a lţii ca el, n u a luat nici u n fe l
de m ăsuri dc bararea drum ului fas­
cism ului.
D upă doi a n i (1934), A d en a u er se
adresează naziştilor, v en iţi la putere,
cu rugăm intea de a i se acorda o
pensie. In cererea sa, cl descria cu
lu x de am ănunte, poziţia sa fa ţă de
forţele naziste, su b liniind d e m ai m u l­
te ori că s-a purtat întotdeauna co­
rect fa ţă de m em brii p a rtid u lu i lui
H itler. In acelaşi tim p arată cum el,
în calitate de preşedinte al C onsiliului
de sta t al P rusiei, a perm is arbora­
rea steagului cu svástica cu p rileju l
unor m anifestări. D in o rdinul lui nu
a fo st executată hotărîrea de pedep­
sire a unor m em bri ai partidului na­
tio n a l-s o c ia lis t.
C işligîndu-şi încrederea, d in 1933
pînă în 1945, A denauer a prim it pen­
sie de la nazişti, în plus i s-au plă­
tit sute de m ii de m ărci pentru case­
le sale d in K öln. In această perioadă
el a participat la d iferite afaceri fi­
nanciare, dubioase în fe lu l lor, dar
gestapoul a interzis anchetarea cazu­
rilor respective.
In perioada de după război a avut
d iferite funcţii, a în deplinit diferite
m isiu n i, iar dup ă constituirea R .F .G .,
cu asentim entul deplin al guvernelor
S .U .A ., A n g liei şi F ranţei, devine can­
celar al G erm aniei federale eu sediul
la Bonn.
Ca politician, în în d elu ngata-i ca­
rieră, a fo st tu t tim p u l apărător al
intereselor m arelui capital, u n aface­
rist, un duşm an înrăit al progresului
social. Faţă de oam enii n u m en nu a
Nr. 2412
m xnatarasaasaaaaa
m a ţii în cinstea prieten iei iugoslavd-
L a 26 septem brie L . I. B rejnev a
vizita t C om binatul agricol-induslrial
„B elic“ d in apropierea oraşului O siek.
C om binatul „B elie“ dispune d e o
m are suprafaţă de păm înt, de ferm e
lucrarea produselor agricole şi anim a­
liere.
L . 1. B r e jn e v a m u lţu m it d ir e c to ­
rului com binatului, m uncitorilor şi
funcţionarilor p entru prim irea cordială
şi le-a ural n o i succese tn m uncă.
lor com andanţi ai arm atei. Potrivit
agenţiei Associated Press, în aştepta­
re a unei c la rific ă ri a p o ziţiilor, 19
am irali care sc opun noii conduceri
a arm atei au demisionat.
D upă cum transm ite corespondentul
din Buenos Aires al agenţiei Fran­
ce Pressc, n o u ă g en erali şi opt colo­
nei consideraţi drept principalii şefi
ai „gorilelor“ (grupul m ilitarilor care
a fost înfrînt în urm a ultim elor eve­
nim ente) au fost arestaţi şi vor fi
transferaţi, cu avionul, în închisoarea
din garnizoana m ilitară M agdalcna.
P rin tre cei arestaţi se află generalii
Labayru, ,Torcnzo, M ontero, Rawson
şi alţii.
între timp, populaţia oraşului Bue­
nos Aires continuă să-şi exprim e pro­
testul faţă dc amestecul m ilitarilor
în viaţa politică a ţării. Agenţia Fran­
ce Pressc relatează că 26 dc persoane
au fost are state în seara zilei cţe 25
septem brie.
Pe scurt Q Pe scurt
MOSCOVA. — La 26 septem brie o
delegaţie a P.G.U.S., în frunte cu Boris
Ponom ariov, secretar al C. C. al
P.C.U.S., a plecat la Roma la invita­
ţia G.G. a l P.Q. Italian .
.MOSCOVA. — Prezidiul Sovietului
Suprem al U.R.S.S. a hotărît transfor­
m area M inisterului Construcţiei de
centrale electrice din U.R.S.S., in Mi­
nisterul unional republican al energeti-
cii şi electrificării al U.R.S-S.
M OSCOVA. —- P rin ţu l -Sutauiivong,
vicepreşedinte al Cotisiliillui°ili:,'M Vdf^i
al guvernului de coaliţie a! Laosului
a sosit la 25 septem brie la Moscova,
venind din Pekin. El va urm a un tra­
tam ent şi se va odihni împreună cu fa­
m ilia în Uniunea Sovietic;
MOSCOVA. — La 26 septem brie a
sosit la Moscova o misiune de bună­
v o in ţă a Republicii N iger, în fru n te c.u
Leopold Kaziende, m inistru! lucrărilor
aviaţiei civile.
BONN. — Guvernul vest-germ an
s-a declarat de acord cu cererea auto­
rităţilor S.U.A. de a interzice vaselor
navigînd sub pavilionul R.F.G. să
transporte m ărfuri între porturile ţărilor
socialiste şi porturile cubane. Germ ania
occidentală devine astfel singura ţară
care dă curs presiunilor făcute dc gu ­
vernul am erican asupra celorlalte ţări
occidentale, pentru a le îm pinge într-o
blocadă econom ică îm potriva Cubei.
ROMA. — Congresul convocat Ia
Roma din iniţiativa O rganizaţiei Na­
ţiunilor Unite pentru problemele în-
văţâm întului, ştiinţei şi culturii
(U.N.E.S.C.O.), urm ează să ' pregăteas­
că un plan de 10 ani pentru comba­
terea analfabetism ului. Campania pen­
tru com baterea analfabetism ului va în­
cepe în anul 1963 sub egida O.N.U.
m a n i f e s ta t n ic i u n s e n t im e n t u m a n .¦
P olitica dusă de cl a avut şi arc un
p ro n u n ţa t caracter reacţionar şi d em a ­
gogic. S -a situat pe p o ziţia revanşar­
dă, fă cîn d tot ce-i stătea în putinţă
p entru pregătirea B undesviehrului in
vederea unui nou război m ondial. Ca
şef al statului vest-germ an a u neltit
şi unelteşte îm potriva propunerilor şi
norm elor privitoare la rezolvarea pro­
blem ei germ ane, îm potriva încheierii
tratatului de pace cu G erm ania, a re­
zolvării problem ei B erlinului occidental
ele.
C u sp rijin u l im perialism ului a îin-
frinzit ţara cu ba±e m ilitare, v reîn­
v i a fascism ul şi depune strădanii p e n ­
tru a ocupa în blocul m ilitai N .A .7 /K
p o z iţii lo t m a i a v a n ta jo a se care- să -i
asigure înfăptuirea scopurilor sale
războinice. Îm preună cu u iţi politicieni
d in ju ru l lui face declaraţii zgom o­
toase provocatoare cu care m enţine
psihoza războinică şi încordarea în
rela ţiile cu ţările lagărului socialist.
P rin conţinutul său, politica Ini
'A denauer nu d iferă cu nim ic de aicea
a lu i H itlcr. Şi calea p e care m erge
el este to t a tît de periculoasă ca a-
ceca a naziştilor. N aziştii, urau p o ­
porul, erau duşm anii înrăiţi ai clasei
m uncitoare. D e aceea au avut şi soar­
ta care au avut-o. A ven tu ra lor
războinică a eşuat. T o a tă şandram aua
clădită de llille r s-a prăbuşit sub lo ­
v itu rile fo rţelor arm iile antifasciste.
U rm în d acelaşi ilrum , a ntrcnîndu-se
în aceleaşi aventuri, A denauer si co­
laboratorii, nu vor putea avea altă
soartă. •