Page 85 - 1962-09

......
Mi vmlsocasmiiliii
Anal XIV. Nr. 2413
Să realizăm şi să depăşim în 1962
in dicii de ntiiizare prevăzuţi pentru anul 1965
V alorificin d din plin
rezervele in tern e
După aproape 9 ADOLF DRUCKER
luni de muncă, d ectorgl Uzinei „Victoria preocupare de sea­
furnaliştii uzinei C ă la n
noastre se prezintă __
cu un rodnic bilanţ de realizări. P la­
nul de producţie- pe cele trei trim es­
tre a fost realizat cu 23 zile m ai de­
vreme, indicii de utilizare au fost
sporiţi cu peste 46 la sută faţă de
anul 1959, iar procentul de declasate ajunge la aceste rezultate s-au luat
a fost redus cu peste 30 la sută faţă o serie de m ăsuri dintre caic am in­
de admis.
Congresul al III-lea al partidului
a pus în faţa fum aliştilor sarcina dc
a îm bunătăţi continuu indicii de uti­
lizare ai agregatelor, astfel incit pînă
în 1965 să se obţină o creştere a lor
cu 40 la sută faţă de anul 1959.
Colectivul nostru dc furnalişti, în­
drum at îndeaproape de organizaţia
de partid, a analizat cu m ult sim ţ de
răspundere posibilităţile ce le arc în
această direcţie şi a ajuns la concluzia
că traducîncl în viaţă măsuri tehni-
co-organizatorice eficiente, desfăşu­
rând larg întrecerea socialistă, va pu­
tea realiza şi depăşi sarcina trasată
de Congres încă în anul acesta. In
acelaşi tim p şi-a propus ca paralel
cu sporirea indicilor dc utilizare să
reducă la maximum procentul de de­
clasate şi să realizeze o economie
cît m ai m arc la preţul de cost.
Pentru înfăptuirea acestor obiective
s-a trecut la o analiză am ănunţită a
posibilităţilor dc valorificare a re­
zervelor interne, întocmindu-se în
acest scop un plan' cuprinzător de
măsuri tehnico-organizatorice. La ba­
za acestui plan au stat multe pro­
puneri valoroase, făcute de furnaliş­
tii noştri, atît în privinţa îm bunătăţi­
rii tehnologiei de elaborare cît şi în
privinţa perfecţionării continue a m e­
todelor de reparaţii planificate şi pre­
ventive.
Cunoscînd faptul că îm bunătăţirea
in d ic ilo r d e —u tilizare se p o ate re a ­ nu. d at rezultate bune în acest an,
liza prin m ărirea timpului dc func­
ţionare efectivă a agregatelor şi prin
intensificarea procesului dc elaborare,
furnaliştii au acţionat încă de la în­
ceputul anului în aceste două direc­
ţii. Pentru m ărirea tim pului efectiv dc
funcţionare au luat m ăsuri eficace dc
reducere a m ersului încetinit şi a o-
pririlór, prin bana întreţinere a agre­
gatelor şi utilajelor.
Ridicarea indicilor dc utilizare a
agregatelor a fost determ inată şi dc
scurtarea duratei intervenţiilor şi re ­
paraţiilor planificate, prin asigurarea
din tim p cu piese dc schimb (şi chiar
subansamblc întregi), a utilajelor che­
ie şi organizarea echipelor de între­
ţinere pe grupuri dc agregate. In a-
cest sens sînt elocvente urm ătoarele
două exem ple: în anii trecuţi schim­
barea unui şuber dc aer cald necesita
o oprire a furnalului de 3-4 ore, iar
astăzi, un astfel de şuber se schimbă
în maximum o o r ă ; înainte schim­
barea cablului dc la m acaraua dc
şarjare necesita 6-7 orc oprire, iar
acum, această operaţie se execută în
maximum o oră fără oprirea furna­
lului.
Pentru intensificarea procesului dc
producţie s-a m ărit debitul dc aer in­
suflat prin folosirea în paralel a su-
flantclor dc rezervă şi s-au redus pier­
derile dc aer din instalaţia de in­
suflare prin etanşarea la nivel co­
respunzător a conductelor şi şubere-
lo r de aer rece şi cald. S -au luat
măsuri pentru omogenizarea m inereu­
rilor, îm bunătăţirea cernerii cocsului,
dozarea corectă a şarjelor după re­
ţete comune am belor furnale, men­
ţinerea nivelului de încărcare prescris,
respectarea strictă a graficelor de des­
cărcare a fontei şi zgurei etc. S-a
asigurat astfel la furnale un mers uni­
form , intens şi fără deranjam ente dc
ordin tehnologic.
U n rol im portant l-a avut şi ge­
neralizarea metodelor bune dc mun­
că. Au fost organizate schimburi dc
experienţă cu m aiştrii şi m uncitorii
fruntaşi în întrecerea socialistă. Ini­
ţia tiv a grupei sindicale nr. 4,> de a
lucra o zi pe lună cu cocs economi­
sit şi cea a grupei sindicale nr. 2, dc
a creşte tem peratura vîntului a i 20° C
în fiecare lună, au fost extinse la
toate celelalte grupe. Pentru aplica­
rea lor cu succes, m ontatorii secţiei
au conceput aparate dc înregistrare
a nivelului de încărcare, a funcţio­
n ării g u rilo r de v în t etc. A şa se
explică scăderea consumului dc cocs
cu peste 10 la su tă fa ţă dc anul 1961
şi cu peste 14 la su tă fa ţă dc 1959.
Reducerea consumului dc cocs a
creat posibilitatea ca la aceeaşi in­
tensitate de ardere producţia de fontă
în unitate dc timp să fie mai mare.
Pentru aplicarea acestor im portan­
te măsuri şi pentru conducerea aten­
tă a procesului de producţie merită
a fi subliniate eforturile depuse de
comuniştii secţiei ca ing. loan Stoicoi,
Nicolae Pilly, Gheorghc Ştefan, Toma
Paraon, M arcel Semciuc, loan Blaj,
Sim ion Stănculea şi alţii.
Vineri 28 septembrie 1962
Aminteam că o
mă a fum aliştilor
a fost şi îm bună­
tăţirea continuă a calităţii producţiei.
Rezultatele obţinute în anul acesta
arată că protentul dc declasate este
cu m ult sub nivelul adm is şi mai
m ic decît anul trecut. P e n tru a se
tim : încredinţarea alcătuirii şarjelor
unor echipe de dozatori bine calificaţi
dintre absolvenţii şcolii profesionale;
verificarea zilnică a vagoanelor cîntar
pentru şarjare, cvitîndu-sc astfel even­
tualele erori la form area şarje­
lor ; organizarea controlului teh­
nic al calităţii pe toate fazele
procesului tehnologic; separarea du­
blă a zgurii la furnale şi bandă ; îm ­
bunătăţirea fontei prin perfecţionarea
sistemului de introducere a sodei în
o a lă ; m ărirea duratei de staţionare
a fontei în oală la 30 m in u te; omo­
genizarea fontei lichide prin descărca­
rea ambelor furnale în aceeaşi oală
ctc.
U n pas înainte faţă dc anii tre­
cuţi îl constituie şi asigurarea bene­
ficiarilor cit m ărcile dc fontă solici­
tate. Acestea se execută pe baza unui
grafic întocm it pe scmidecade de că­
tre serviciul desfacere, după preten­
ţiile beneficiarilor.
Realizările de pînă acum nu în­
seamnă că am folosit toate posibili­
tăţile dc îm bunătăţire a indicilor dc
utilizare şi a calităţii fontei. M ai avem
încă rezerve nefolositc şi spre desco­
perirea lor se va îndrepta toată aten­
ţia noastră în viitor. Planul dc stat
pentru anul 1963 prevede o creştere
a indicilor de utilizare cu peste 3 la
sută faţă de anul 1962. Pen­
tru realizarea şi depăşirea lor
vom continua cu m ăsurile care
precum şi cu aplicarea altora dintre
care am intim : sporirea intensităţii dc
ardere a cocsului prin punerea în
funcţiune a suflantei AKA, de o ca­
pacitate dc cca. 20 la sută mai mare
decît a celor actu ale; m ărirea consu­
mului de gaz dc furnal la cauperc
prin punerea în funcţiune a dezinte­
gratorului de 60.000 m.c. N /h. A-
ccasta va crea posibilitatea m ăririi
tem peraturii aerului insuflat şi micşo­
rarea în continuare a consumului spe­
cific dc cocs.
Se va căuta ca pentru controlul ca­
lităţii m aterialelor care alcătuiesc în­
cărcătura furnalelor să se am enajeze
o casă de probe, iar pentru controlul
calităţii produselor să se reorganizeze
laboratorul central, şi să se doteze cu
aparatura necesară determinării ga­
zelor din fontă şi analiza acestora.
U n ajutor preţios la îndeplinirea
sarcinilor n o astre de v iito r n i-1 p o t da ciile n aturii n-au p u lu l să le frîn g u
însă constructorii I.C.S.H. prin term i­
narea încă din acest an a tuturor
lu c ră rilo r de investiţii restante şi m i­
nerii dc la Tcliuc prin livrarea
ritmică a m inereurilor la nivelul pla­
nului şi de bună calitate.
întregul colectiv de furnalişti al
uzinei noastre este hotărît să valori­
fice în viitor toate posibilităţile dc
îm bunătăţire a indicilor dc utilizare
a furnalelor şi a calităţii fontei. Pe
baza experienţei acum ulate anul acesta,
vom depune toate eforturile ca sfîr-
şitul anului 1962 să ne găsească cu
planul depăşit considerabil la toţi in­
dicii.
U na d in p re o c u p ă rile a c tu a le ale lu c ră to rilo r d e la g o s p o d ă r ia a g rico lă de sta t d in
O răştie o co n stitu ie şi strîn g e re a recoltelor.
IN F O T O G R A F IE : 'A sp ect d e la re c o lta re a c a rto filo r.
E ch ip a c o n d u să de C o n sta n tin id is Ia v is d e la fa b rica de ag lo m era re a C. S. H unedoara,
fa ce p a rte d in brigada m a istru lui G heorghe O stafie, care e ste declarată brigadă fru n ta şă pe
aglom erator.
IN F O T O : şe fu l de e c h ip ă C o n sta n tin id is Ia n is explică citorva oam eni din echipă cum
se face reglarea vitezei m a şin ii or şi m a n ip u la rea agregatelor.
t2.ii ştlanuL ţit 9 iani îndeşdinit
o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o o <>o o o o o <x >o o o <xxx>o o o o <x >o o o o o o o o >ooooo'o o o <>ckkxx>o o oo o o oo o o oc.'
«TMUP ÎNTREGULUI COLECTIV
Ca şi a lfi oam eni ai m uncii din C rîsnaru, şef dc
regiunea noastră, au realizat suc­ m u lţi a lţii au fo st to td ea u n a acolo
cese de scam ă şi forestierii de unde situaţia era m ai grea. La lo­
Ia I. F. H unedoara. Z i de zi, lună cul d c m uncă al lui G heorghc
de lună, acolo, în in im a m u n ­ B oam beş s-a constatat că există
ţilor, ei s-au întrecut pen tru a co n d iţii p en tru a se scoale o pro­
m unci m ai bine, pentru realizarea ducţie sporită dc m asă lem noasă.
ritm ică a fiecărui in d ice d e plan. O rganizarea m uticii existentă însă
P la n u l de producţie depăşii, eco­ . n u .p erm itea acest lucru. Ş i a tu n ci,
n o m ii Ia p reţu l dc cost, pro d u cti­
v ita te ridicată — iată, exp rim a t in
cilcva cuvinte, bilanţul unei a c­ crul in două schim buri. Lucrul aces­
tiv ită ţi de aproape 9 lu n i de zile. ta s-a fă cu t şi a dat rezultate d in ­
Z ilele trecute, m ai precis in 2 1
septem brie, forestierii hunedoreai
au raportat îndeplinirea pla n u lu i dc
prodxicţie pe prim ele 9 lu n i ale
anului. Ş i o dală cu aceasta în d e ­
plinirea p lanului anual la so rtim en ­
tele lem n de steja r pentru m ină,
lem n de stejar p en tru construcţii,
lobde pentru distilerie şi buşteni
d e stejar. D c asem enea, în p rim e­
le 8 lu n i ale anului productivitatea
m uncii planificată a fo st depăşită
cu 6,4 la sută, iar la p reţu l de cost
s-au înregistrat econom ii sup lim en ­
tare de aproape 150.000 lei.
B ogat bilanţ, po trivii o a m e n ilo r.
h a rn ic i! Ş i forestierilor din H u ­
nedoara li se potriveşte această a-
precierc. P entru că anul acesta, m a i
m u lt decît în alţi ani, ei au fă cu t
din p lin dovada hărniciei. C apri­
elanul, p ricep erea ; zăpada, vîn lu l,
frigul, unele greutăţi de natură
obiectivă, au fost ritul pe rînd în ­
lăturate. P entru că oam eni ca F ran-
cisc Ilcş şi A d a lb e rl Siclq d i, m e ­
canici dc u tila je, G rigore D cm cni
şi M ihai P clrovan, m ecanici dc fu -
niculare, C ibi A dalberl şi G heor­
ghe Boambeş, şefi de brigăzi cu
plata în acord global, G heorghc
Lumină electrică la Ohaba
Z ile le ac es tea c o le c tiv iş tii d in co m u n e i ş i-a u ad u s d in p lin co n ­
O h a b a , ra io n u l Sebeş, au tr ă it
u n e v e n im e n t n o u : p e u liţe şi
în c a s e le lo r s-a a p rin s p e n tru
p rim a d a tă lu m in a e le c tric ă .
P rin m u n c ă p a trio tic ă , c e tă ţe n ii
Telegrame de felicitări adresate
P R O L E T A R I DIN T O A T E T A R I L E . U N lŢ l-V A !
W s J /ig g /IB a .lB .e r fâ ffS .
o Sporind continuu fondul dc
bază, ne întărim gospodăria ;
o Comitetele de bloc — mai
birie îndrum ate şi controlate
(pag. 2-a );
• îndeplinirea sarcinilor de
plan în discuţia comuniştilor.
(A dunări de dare de seam ă şi
alegeri în organizaţiile de partid)
(pag. 3-a) ;
* De peste hotare (pag. 4-a).
4 pagini 20 bani
Uzina cocso-chim ică
exploatare şi Colectivul uzinei cocsochim ice de la
Combinatul siderurgic Hunedoara a
realizat pînă în seara zilei de 26 sep­
tembrie întreaga producţie de cocs me­
talurgic planificată pentru primele trei
trim estre ale anului. In perioada care
s-a scurs de la începutul anului, lu­
crătorii cocseriei au expediat furnalelor
în plus faţă de plan o cantitate de cocs
care poate servi la topirea a 15.300
tone de fontă. Calitatea cocsului a cres­
cut în medie cu aproxim ativ 5 la sută
faţă de anul trecut.
Sporirea producţiei şi productivităţii
exp erim en ta lu l forestier a ven it cu muncii, reducerea cheltuielilor de pro­
o p ro p u n ere: să se organizeze lu ­
ducţie şi mai buna valorificare a sub­
produselor de cocs, au permis colecti­
vului uzinei cocsochimice să realizeze
tre cele m ai frum oase. anul acesta economii peste plan în va­
T o t printr-o bună organizarea
loare de ap ro ap e 6.000.000 lei.
m uncii, colectivul de la exp lo a ta ­
rea Părăul cu Brazi şi D osul V a ­ Oţeluri speciale
d u lu i a d a t p este p la n 1.182 m .c.
buşteni. D e asem enea, organizînd Colectivul oţelâriei electrice a Com­
binatului siderurgic Hunedoara a ela­
parchete de calitate, forestierii dc borat ieri ultimele tone dc oţel special
aici au sporii indicele de u tili­ din sarcinile de plan pe primele 9 luni
zare a m a sei lem noase de la 63 Ia ale anului. Acordind atenţia cuvenită
sută, c ît a fo st p la n ific a t, la 78 realizării ritmice a planului de produc­
la s u tă ! Ş i oam enii apreciază că ţie la toţi indicii, oţelarii care deservesc
m ai sini rezerve. cuptoarele electrice au îm bunătăţit sim ­
ţitor calitatea oţelului şi au redus chel­
M erită relevat, de asem enea, fa p ­ tuielile de producţie. Procentul de re­
tu l că O colul silvic H unedoara a buturi a fost redus în medic cu aproape
term inat planul anual de îm pădu­ 10 la su tă faţă de norm ele adm ise.
riri. Prin gospodărirea mai judicioasă a m a­
terialelor şi reducerea, consumului de
L a obţinerea succeselor am intite electrozi şi curent electric, s-a econo­
au contribuit in m are m ăsură şi m isit cîte 10 lei de fiecare lonă de oţel
folosirea cu pricepere a utilajelor, elaborat în anul acesta.
precum şi noile u tila je cu care a
Un succes de seam ă al colectivului
fost înzestrată întreprinderea în a- de oţelari îl constituie de . asem enea
n u l acesta. In tre ele sîn t 2 tra cto a ­ sporirea cu 50 Ia sută a producţiei de
re şi 5 fie r ă s tr a ie „ D ru jb a “. Pe oţeluri speciale pentru rulmehţi şi rea­
lizarea de noi m ărci de oţeluri.) ;
lin g ă acestea, cu p o sib ilită ţi p ro­
p rii, c o le c tiv u l I. F. H u n e d o a ra a
realizat încă 2 funiculare, care
lucrează cu bune rezultate..
F orestierii hunedoreni m uncesc
in aceste zile cu elan sporit. Ei
vo r să d ezvo lte realizările obţinute,
să obţină altele şi m ei frum oase.
N. ANDRONACHE Lucrările din c a m p a n ia agricolă
de to am n ă — la timpul optim
Pe ogoarele colectiviştilor
tr ib u ţia la te rm in a re a lu c ră rilo r
de e le c trifie a re .- din raionul Haţeg
E M IL Ş T F .F F o lo s in d fo rţe le de c a re d is ­
p u n , c o le c tiv iş tii d in ra io n u l H a ­ n ific a tă . D e as em en e a s -a u m a i
corespondent ţe g lu c re a z ă d in p lin la re c o lta ­
re a c u ltu rilo r de to a m n ă . P in ă
ie ri, în g o s p o d ă riile c o le c tiv e
d in ra io n s-a re c o lta t p o ru m b u l
p e n tru b o a b e d e p e 1.322 h a , şi
c a rto fii de pe 603 h a.
C o n c o m ite n t se m u n ceş te şi
la s e m ă n a tu l p ă io a s e lo r. T o t
p în ă la d a ta a m in tită au fo s t
în s ă m ln ţa te 113 h a . cu g rîu -s e -
c a ră , 75 h a , cu o rz şi 231 h a . cu
secară m a să verde.
F ru n ta ş i la re c o ltă ri şi în s ă -
m in ţă ri s în t p în ă a c u m c o le c ti­
v iş tii d in s a te le S în tă m ă ria , B re .
te a -S tre i, T o te s ti, R u ş i şi H a ţe g .
A N A G L IG O R
corespondentă
Îrasamînfărî
pe mari suprafeţe
In to a m n a a c e a s ta m e m b rii
g o s p o d ă rie i a g ric o le c o le c tiv e
„ D ru m u l lu i L e riin “ d in Sebeş
ş i-a u p la n ific a t să c u ltiv e 790
h a. cu g riu , 80 h a . cu s e c a ră şi
75 h a . cu orz. P e n tru în s ă m în -
ţa re a la tim p u l o p tim a ac es to r
c u ltu ri, c o le c tiv iş tii au a s ig u ra t
d in v re m e s ă m in ţa n e c e s a ră şi
au p re g ă tit cu g r ijă te re n u l. C u
a ju to ru l c e lo r 6 tra c to a re a fla ­
tovarăşului Ion Gheorghe Maurer
C u p rile ju l îm p lin irii a 60 de a n i de v ia ţă , to va ră şu l Io n
G heorghe M aurer, m em b ru al B iro u lu i P olitic al C o m itetu lu i
C entral al P a rtid u lu i M u n c ito re sc R o m în , p reşed in tele C onsi­
liu lu i de M in iştri al R e p u b lic ii P opulare R om îne. a p r i­
m it scrisori şi telegram e de felicita re a d resa te de p reşed in ţi
de g u vern e, c o m ite te le c e n t ra le ale u n o r p a rtid e co m u n iste
şi m uncitoreştii.
De asem enea, au trim is fe lic ită ri num eroşi oam eni ai m u n ­
c ii. o r g a n i z a ţ i i d e p a r t i d , i n s t i t u ţ i i d e s t a t şi. o r g a n i z a ţ i i o b ş t e ş t i
d in ţara noastră. T ovarăşul io n G heorghe M aurer m u lţu m e şte
p e această cale tu tu ro r celor care i-a u a d resa t scrisori şi te ­
legram e de felicita re.
i'm i
D elegaţia de deputaţi japonezi
a >ărăsit C a p ita la
D e le g a ţia de d e p u ta ţi ja p o ­
nezi condusă de R . W aseda,
p re ş e d in te le C o m ite tu lu i p e n tru
c o m e rţ şi in d u s trie d in C a m e ra
R e p re z e n ta n ţilo r d in J a p o n ia ,
S esiu nea ştiinţifică de chim ie p e ţa ră
a cadrelor didactice
din în v ă ţă m în tu l su p e rio r
L a U n iv e rs ita te a „B a b e ş -B o -
ly a i“ d in C lu j a a v u t lo c se­
siu n e a ş tiin ţific ă d e c h im ie p e
ţa ră a c a d re lo r d id a c tic e d in în ­
v ă ţă m în tu l s u p e rio r.
L a ş e d in ţa d e d e s c h id e re a u
lu a t c u v în tu l p ro f. u n iv . A l. r io r , în d o m e n iu l c h im ie i. A lă ­
R oşea, d ire c to ru l g e n e ra i a l în ­
v ă ţă m â n tu lu i u n iv e rs ita r, acad.
p ro f. R a lu c a R ip a n şi p ro f,
u n iv . C . D ră g u le s e u , m e m b ru
c o re sp o n d en t a l A c a d e m ie i R . P.
R o m în e .
In c a d ru l s e c ţiilo r de c h im ie
fiz ic ă , c h im ie o rg a n ic ă , c h im ie
a n a litic ă , c h im ie a n o rg a n ic ă ,
te h n o lo g ie c h im ic ă şi b io c h im ie ,
In semn de solidaritate cu poporul iranian
In legătură cu cutrem urul de pă-
n 'in t ce a avut Ioc luna aceasta în
Iran, preşedintele Consiliului de M i­
niştri al Republicii Populare Romîne,
Ion Gheorghc M aurer, a trimis o te­
legram ă prin care exprim ă primului
m inistru al Iranului şi fam iliilor în­
doliate ccic mai sincere condoleanţe
Culesul si vinificarea
strugurilor
Recomandările Consiliului Superior al A griculturii
L a C o n s iliu l S u p e rio r a l A -
g ric u ltu rii şi M in is te ru l In d u s ­
trie i A lim e n ta re s-au a n a liz a t
d a te le p rim ite d e la re g iu n i p r i­
v in d c u le s u l şi v in ific a r e a s t r u ­
g u rilo r. D in acestea re z u ltă că
p in ă a c u m s -a u c u le s 10.000 h a .
d e v ie şi s -a u v itrific a t p e ste
20.000 v a g o a n e d e s tr u g u r i. î i i
re g iu n e a B u c u re ş ti a fo s t re c o l­
ta tă m a i m u lt d e ju m ă ta te d in
s u p r a fa ţa o c u p a tă cu v ii, ia r în
re g ia iile D o b ro g e a şi O lte n ia
p e ster 30 la s u tă . In aceste re ­
g iu n i, m u lte u n ită ţi a g ric o le so ­
c ia lis te ş i-a u o r g a n iz a t c u le s u l
p o triv it g ra fic e lo r s ta b ilite îm ­
p re u n ă cu c e n tre le de v in ific a re .
A s tfe l e le a s ig u ră c u le s u l în p e ­
rio a d a o p tim ă şi o b ţin e re a u n o r
v in u ri de b u n ă c a lita te .
în u n e le re g iu n i c u m a ri s u ­
p ra fe ţe d e v ii, ca G a la ţi, P lo ­
ie ş ti şi A rg eş , d e şi s tru g u rii s în t
în fa z a d e co ace re d e p lin ă , ia r
c re ş te re a în g re u ta te a b o a b e­
lo r şi a c u m u la re a z a h ă ru lu i a
s ta g n a t, c u le s u l şi v in ific a r e a n u c ia lis te au p o s ib ilită ţi să d e p ă ­
se e x e c u tă cu to a te m ijlo a c e le .
P o triv it d a te lo r In s titu tu lu i m e ­
te o ro lo g ic se p re v e d e p e n tru
s fîrş itu l lu n ii s e p te m b rie şi în ­
c e p u tu l lu n ii o c to m b rie o p e ­
rio a d ă p lo io a s ă şi rec e. L u n a o c­
to m b rie v a f i m a i rec e d e c ît
n o rm a l. In aceste c o n d iţii, c u le ­
sul şi v in ific a re a s tru g u rilo r
tre b u ie m u lt g ră b ite , o rg a n iz în -
d u -se în a ş a fe l m u n c ile In c it p a ­
ra le l cu c e le la lte lu c ră ri a g ric o le
de to a m n ă să se in te n s ific e şi
s trîn g e re a re c o lte i de s tru g u ri.
te la g o s p o d ă rie , d in tr e c a re 3
s in t fo lo s ite la a ră tu ri, u n u l la
d is c u it şi 2 la s e m ă n a t, s-a re u ­
ş it să se în s ă m în ţe z e cu s e ca ră
şi o rz în tre a g a s u p ra fa ţă p la ­
p re g ă tit p este 480 h a . p e n tru
s e m ă n a tu l g r iu lu i şi s-au c o n ­
d iţio n a t a p ro a p e 100 to n e să-
m în ţă d e g T îu . P a r a le l c u a c e s te
lu c ră ri c o le c tiv iş tii a u în c e p u t
re c o lta tu l p o ru m b u lu i şi c a rto ­
filo r.
M e c a n iz a to rii A v ra m C h irc a ,
V a s ile C h ir ilă şi N ic o la e V in tilă
d e p u n m u lt in te re s p e n tru b u n a
d e s fă ş u ra re a lu c r ă r ilo r a g ric o le
d in a c e a s tă c a m p a n ie .
N. TO ADER
corespondent
? c u ltu rile de to a m n ă , p reg ătes c
C o re s p o n d e n tu l n o s tru , tov.
Io a n C o tîrle a n e in fo rm e a z ă că
şi la g o s p o d ă ria c o le c tiv ă d in
s a tu l B o z, ra io n u l Sebeş, s-a
te rm in a t s e m ă n a tu l secarei şi
o rz u lu i.
Şi mecanizat, şi cu
atelajele
 v in d s ă m in ţa şi te re n u l p re ­
g ă tite , c o le c tiv iş tii d in s a tu l
B a m p o to c , r a io n u l Ilia , a u in -
e e p u t z ile le ac e s te a in s ă m în ţa tu l
g r iu lu i p e c e le 120 h a . p la n if i­
cate. P e n tru u rg e n ta re a r itm u ­
lu i în s ă m în ţă rilo r, c o le c tiv iş tii
de a ic i fo lo s e s c p e lin g ă m ijlo a ­
>
c a re n e -a v iz ita t ţa r a la in v i­
ta ţia G ru p u lu i n a ţio n a l ro m în
a l U n iu n ii in te rp a rla m e n ta re , a
p ă ră s it jo i d im in e a ţa C a p ita la .
n u m e ro ş i a c a d e m ic ie n i, p ro fe ­
so ri u n iv e rs ita ri, c e rc e tă to ri au
ţin u t p e ste 180 de c o m u n ic ă ri
ş tiin ţific e o g lin d in d p re o c u p ă ­
r ile m u ltip le a le c a d re lo r d i-1
d a o tic e d in În v ă ţă m în tu l s u p e ­
t u r i de p ro b le m e d in d o m e n iu l
c e rc e tă rilo r fu n d a m e n ta le te o ­
re tic e şi e x p e rim e n ta le , a u fo s t
p re z e n ta te s tu d ii de in te re s p e n ­
tru a g ric u ltu ră , in d u s tria c h i­
m ic ă şi de p re lu c ra re a p e tro ­
lu lu i, p re c u m şi p e n tru a lte sec­
to a re a le e c o n o m ie i n o a s tre n a ­
ţio n a le .
(A gerpres)
din partea guvernului şi poporului
rom în.
Crucea Roşie a R. P. Romîne a tri­
mis fam iliilor sinistrate un ajutor în
m edicamente, alim ente şi obiecte dc
prim ă necesitate.
(A g erp res)
G o s p o d ă riile a g ric o le c o le c tiv e
şi c e n tre le de v in ific a re tre b u ie
să re s p e c te cu s tric te ţe g ra fic e le
de re c o lta re şi v in ific a re . P ro ­
d u c ţia d e s tru g u ri fiin d m a i
b u n ă d e c ît în a n u l tre c u t este
n e c e s a r ca, o d a tă cu. g ră b ire a
c u le s u lu i, c e n tre le d e v in ific a re
să fo lo s e a s c ă în tre a g a c a p a c i­
ta te a u tila je lo r, o rg a n iz în d la
n e v o ie lu c r u l în tr e i s c h im b u ri,
p e n tru în lă tu ra re a p ie rd e rilo r
şi o b ţin e re a u n o r v in u ri d e b u n ă
c a lita te .
în p o d g o riile d in n o rd u l ţă r ii
este n e ces ar să se u rm ă re a s c ă
cu m u ltă g r ijă m e rs u l c o a c e rii
s tru g u rilo r p e n tru c a re c o lta re a
şi v in ific a re a să În c e a p ă p e so ­
iu ri, în p e rio a d a o p tim ă şi să
se te rm in e c ît m a i rep ed e.
In to a te p o d g o riile este in d i­
c a t să se in te n s ific e re c o lta re a
s tru g u rilo r de m a s ă ca să se a -
s ig u re p e n tru c o n s u m u l p o p u ­
la ţie i c a n tită ţi c ît m a i m a ri de
s tru g u ri şi p e o p e rio a d ă c ît
m a i lu n g ă . U n ită ţile a g ric o le s o ­
şească s a rc in ile p riv in d liv r a ­
re a de s tru g u ri de m asă p o tri­
v it c o n tra c te lo r în c h e ia te cu în ­
tre p rin d e rile şi o rg a n iz a ţiile co­
m e rc ia le şi c o o p e ra tis te . A tît
u n ită ţilo r p ro d u c ă to a re , c it şi
c e lo r c o m e rc ia le li se re c o m a n d ă
să d ea to a tă a te n ţia s o rtă rii,
a m b a lă rii, tra n s p o rtă rii şi d e s ­
fa c e rii s tru g u rilo r p e p ie ţe .
(A g e rp re s )
ce le m e c a n ic e , şi a te la je le p r o ­
p rii. A s tfe l, în p r im a zi s-au in -
s ă m în ţa t, n u m a i cu a te la je le ,
10 h a . c u g r iu . F r u n t a ş i la î n -
s ă m în ţă ri au fo s t c o le c tiv iş tii
T r a ia n A lb u , N ic o la e M o ra r, T i-
d ia F ilip şi a lţii. .
T. P E T R E S C U
corespondent
Echipe fruntaşe
S ub în d ru m a re a p e rm a n e n tă
a o rg a n iz a ţie i de p a rtid , m e m ­
b r ii g o s p o d ă rie i a g ric o le c o le c ­
tiv e „ U n ire a " d in A lb a lu lia
d e s fă ş o a ră o m u n c ă s u s ţin u tă
p e n tru e fe c tu a re a la tim p a tu ­
tu r o r lu c r ă r ilo r a g ric o le d in a c ­
tu a la c a m p a n ie . P a ra le l cu r i ­
d ic a re a c o n s tru c ţiilo r z o o te h n i­
ce şi în s ilo z a re a fu ra je lo r, c o ­
le c tiv iş tii re c o lte a z ă cu g r ijă
te r e n u l şi s ă m in ţa şi, c u s p r i­
jin u l m e c a n iz a to rilo r de la
S .M .T . A lb a lu lia , au În c e p u t in -
s ă m în ţă rile . In p rim a zi a u fo s t
în s ă m în ţa te 10 h a . cu s e c a ră f u ­
ra je ră .
C e le m a i b u n e re z u lta te in
e fe c tu a re a la tim p şi de c a lita te
a lu c ră rilo r a g ric o le d in a c e a s tă
c a m p a n ie le -a u o b ţin u t c o le c ti­
v iş tii d in e c h ip e le co n d u s e de
E lis a b e ta F e v a ru , F ilim o n C r a m ­
p a şi L o g h in C o rn e a .
T. PETRU,
corespondent