Page 88 - 1962-09

PAG. 4
In U.8.S.S. a fost lansat un nou satelit
artificial ai Păm lntuiui— „Cosmos-9“
M O S C O V A 27 (A g e rp rc s ). — T A S S tra n s m ite :
L a 27 s e p te m b rie 1962, în U n iu n e a S o v ie tic ă a fo s t la n s a t
u n n o u s a te lit a r tific ia l a l P ă m în t'u lu i, „ C o s m o s -9 “.
L a b o rd u l s a te litu lu i s în t in s ta la te a p a ra te ş tiin ţific e des­
tin a te c o n tin u ă rii c e rc e tă rii s p a ţiu lu i c o sm ic în c o n fo rm ita te
c p p ro g ra m u l a n u n ţa t de a g e n ţia T A S S la 16 m a rtie a.c. S a ­
te litu l s-a p la s a t pe o o rb ită cu u rm ă to rii p a r a m e tr i: p e rio a d a
in iţ ia lă de r e v o lu ţie — 90 ,9 m in u t e ; d e p ă r ta r e a m a x im ă d e
s u p ra fa ţa P ă m în fu lu i (la a p o g e u ) — 353 k m .; d e p ă rta re a m i­
n im ă (la p e rig e u ) — 301 k m .; u n g h iu l d e în c lin a ţie a l o rb ite i
fa ţă de E c u a to r — 65 de g rad e.
L a b o rd u l s a te litu lu i s în t in s ta la te : u n e m iţă to r ra d io c a re
fu n c ţio n e a z ă p e fre c v e n ţa 1 9 ,9 9 4 M .H Z ., u n s is te m ra d io te h -
n ic p e n tru m ă s u ra re a p re c is ă a e le m e n te lo r o rb ite i, u n s is te m
ra d io te le m e tric p e n tru tra n s m ite re a p e P ă m în t a d a te lo r p r i­
v in d fu n c ţio n a re a d is p o z itiv e lo r şi a jg ^ to a ta ju lu i ş tiin ţific
a fla te Ia bo rd .
A n a liz a d a te lo r o b ţin u te a r a tă că a f p K t a ju l in s ta la t la
b o rd u l s a te litu lu i fu n c ţio n e a z ă n o rm a l.
C e n tru l de co o rd o n a re şi c a lc u l p re lu c re a z ă in fo rm a ţiile
o b ţin u te .
In cinstea zilei de 7 Noiembrie
Importante realizări
ale oamenilor muncii sovietici
! j |j M‘ O S C O V A 27 (A g e r p r c s ). —
Z iarele sovietice aduc noi veşti
despre succesele oam enilor m u n ­
cii din U niunea Sovietică.
L a U zina m etalurgică din Ena-
kievo, regiunea Donbas, a fost
term inală m ontarea noului blum ing
1.100 de m are capacitate. T o a te
procesele de producţie ale noului
agregat sînt autom atizate. E l va
produce de trei ori m ai m ulte la­
m inate decît blum ingurile existente
p în ă în prezent în U .R .S.S. şi va fi
deservit de un num ăr foarte m ic
de oam eni.
C onstructorii noului furnal-gi-
gant de la U zina siderurgică „V.
I. L en in “ d in K rivoirog au hotă-
rît să dea fu rn a lu l în exploatare
cu două luni înainte de term enul
prevăzut. P otrivit planului, con­
strucţia trebuia să fie term inală la
sfirşitu l anului curent, dar colec­
tiv u l de constructori şi-a luat an­
gaja m entul s-o term ine înainte de
7 N oiem brie.
C olaboratorii In stitu tu lu i unional
„ Stalproiekt“ au elaborat proiec-
M OSCOVA’ ’AST,Ă.ZI. P IA Ţ A K R E M L 1N U L U I ÎN A PR O P IE R E A
GĂRII „IAROSLAVSK“.
Scurte ştiri® S curte ştiri • Scurte ştiri
V 1 E N A . — In d ru m spre ţară, la
în a p o ie r e a sa d i n E lv e ţia , a c a d . 'I u d o r lea contingent al trupelor O .N .U . fo r­
A rg h ezi a făcut o v izită de cîteva
zile in capitala A ustriei. Cu acest
prilej, A sociaţia A ustria — R om î-
nia a organizat la p alatul „A uers-
berg“ d in V iena o seară literară d e­
dicată m arelui scriitor rom în. A u par­
ticipat num eroase personalităţi din
viaţa literară, artistică şi ştiin ţifică din
V iena.
W A S H IN G T O N . — 'A nsam blul ro-
m înesc de cîntece şi dansuri „Rapso­
d ia R o m î n ă “, d u p ă ce a s u s ţin u t o
serie de spectacole în D anem arca, a
sosit în S .U .A .
L a 25 septem brie a avut loc în sala
operei din oraşul Scallle prim ul spec­
ta c o l d in c a d r u l tu r n e u lu i d e p e ste 11
săplăm îni pe care artiştii rom îni îl
întreprind în S .U .A .
M O SC O V A . — P rezidiul Sovietu­
lui Suprem al U .R .S.S. a hotărît să
se sărbătorească în fieca re an la 10
n o ie m b r ie „ Z iu a m i l i ţ i e i s o v ie tic e “.
M iliţia sovietică a fo st creată din
iniţiativa lui L en in a treia zi după
instaurarea P uterii Sovietice, la 28
octom brie (10 noiem brie) 1917. A n u l
acesta se vo r aniversa 45 d e ani de
la. în fi i n ţa r e a m i l iţ i e i s o v ie tic e .
N E W Y O R K . — P otrivit relatărilor
corespondentului din H ollandia al a-
R edacţia şi ad m in istraţia zia ru lu i: str. 6 M artie nr. a le le io n : 188, 189, 75, 674. Taxa p lătită în num erar conform aprobâru D irecjiei G enerale P. I.I.R . iu. 263.328 din 0 noiem brie 1949. - tip a r u l: în treprinderea Hon „ratică „1
tu l unor noi convertizoare pu ter­
nice. E le vor fi cele m a i m ari
agregate de acest tip din U .R .S.S.
şi vo r produce anual circa un
m ilion tone de oţel, adică de două
ori m ai m ult decît produc con-
vertizoarele actuale.
L a fabrica de cim ent din Sebria-
kovo, regiunea V olgograd, a fost
dat în exploatare un nou cuptor
ro ta tiv de m are capacitate. E l va
produce 450.000 tone d e cim en t pe
an. P înă la 7 N o iem brie aici va
fi dat în exploatare încă un cup­
tor ro ta tiv de m are capacitate.
Succese im portante obţine şi co­
lectivul uriaşei fabrici de anvelope
din Ia ro sla vl,. care pregăteşte pro­
ducţia în serie a noului lip de
anvelope foarte durabile — anve­
lope „R .S.“. E l va produce încă în
cursul acestui an 50.000 de a n ­
v e lo p e d e tip „ R .S .“. P în ă la s fîr -
şilu l scptenalului, producţia de an­
velope de tip „R. S .“ şi „R" fa ­
bricate la Iaroslavl va trebui să
a ju n g ă la 1.100.000 d e bucăţi.
genţiei U nited Press Internaţional in
Iria n id de vest a sosit cel d e-al doi­
m at din 150 de m ilita ri pakistanezi.
Peste cîteva zile trupele O .N .U . vo r fi
am plasate pe întreg teritoriul Iriaitu-
lu i de vest.
P A R IS. — D upă cum anunţă cores­
pondentul din A tm n a n al agenţiei
Erance Presse, prim ul m inistru al Ior­
daniei, W a sfi-el-T a ll, a dem isionat la
26 septem brie.
R egele H usein a sem nat decretul
cu p rivire la dizolvarea p a rla m en tu ­
lui, de la data de 1 octom brie.
N u au fo st anunţate m o tivele dem i­
siei p rim ului m inistru şi dizolvării
parlam entului.
C A R A C A S . — Lucrătorii din regiu­
nea feroviară San F elix care lucrează
la întreprinderile societăţii nord-am e-
ticane „O rinoco M in in g “ au declarai
grevă. C onfederaţia oam enilor m uncii
din V enezuela a dat publicităţii o
declaraţie în care îşi afirm ă solidari­
tatea cu greviştii şi arată că „socie­
tatea im perialistă nord-am ericană „ 0 -
rinoco M ining" încalcă perm anent
drepturile m uncitorilor".
A T E N A . — A genţia France Presse
relatează că asupra părţii centrale
a G reciei s-au abătut in cursul zilelor
Leonid Brejnev întîmpinat
ca căldură în portul iugoslav Split
S P L IT 27 (A gerpres). —
L a 27 septem brie locuitorii slrăve
chiuiţii port iugoslav S p lit au făcut o
p r im ir e c o r d ia lă lu i L . 1. B r e jn e v ,
preşedintele P rezidiului Sovietului Su-
rr n c q
prem a . . .
La g a r ă î n a lt u l o a s p e te s o v ie tic a
fo st întîm pinat de conducătorii R e-
public ii P opulare C roaţia şi a i regiu-
L a L eip zig v a a v e a lo c C onferinţa
sin d icală internaţională con su ltativă
PRA G A 27 (Agerprcs). —
Intre SI octombrie şi 2 noiembrie
la Leipzig va avea loc Conferinţa
sindicală internaţională consultativă
care va dezbate urinările social-eco-
nomice ale Pieţei comune. Acest lu­
cru a fost com unicat la 26 septem­
brie dc Louis Saillant, secretar gene­
ral al F.S.M., în cadrul unei confe­
rinţe de presă pentru ziariştii ceho­
slovaci şi străini.
Caracterizând sarcinile conferinţei
Ia care sînt invitate organizaţii sin­
d icale din 22 de ţă ri europene şi 16
sindicate din ţările altor continente,
Louis Saillant a subliniat necesita­
tea unităţii dc acţiune a tuturor sin­
dicatelor şi activizarea luptei lor în
faţa prim ejdiei pc care o implică la Leipzig.
In C o n g re s u l S.U .A . a fo s t a d o p ta tă
rezo lu ţia privind folosirea O.S.A,
îm potriva C ubei
W A S H IN G T O N 27 (Agerpres). -
După senat, Camera Reprezentanţi­
lor a Congresului american a apro­
bat rezoluţia provocatoare anticubană
care constituie o am eninţare directă
la adresa Republicii Cuba.
In rezoluţie se subliniază intenţia
S.U.A. de a folosi O rganizaţia Sta­
telor Americane pentru aventuri mi­
litare îm potriva Cubei.
Discutarea acestei rezoluţii a durat
Rezultatele votului de învestitură
a p•rimu,lui -m. J inwi.MstrUui* MaaFl*gé; 4r,)t.iXye+n-‘.
ALGER 27 (Agerpres). —
După cum s-a mai anunţat A duna­
rea N aţională Constituantă a Republi­
cii D em ocrate Populare A lgeria l-a
investit în funcţia de prim -m inistru al
republicii pe Ahmed Ben Bella. Au
participat la vot 189 de deputaţi din
196. 141 de d eputaţi au vo tat „pen­
tru ". 13 — „c o n tra", ia r 31 s-au ab ­
ţinut de la vot. Patru buletine au
fost anulate. A genţia Reuter relatea­
ză că Ia 27 septem brie prim ul m i­ m ocrate Populare A lgeria.
Kennedy îngrijorat de situajia
economică a S.U.A.
W ASHINGTON 27 (A gerpres). -
După cum relatează Reuter, Iuîtid dezvoltare eco n o m ia care se află cu m ul „aşteptat" în care sînt form u­ tre m iniştrii de război.
cuvîntul la 26 septembrie cu prilejul
unei conferinţe a redactorilor rubrici­
lor economice ale ziarelor americane,
preşedintele .Kennedy a declarat că pe
frontul economic al Statelor Unite exis-
tă unele sectoare „care trebuie să ne
dea serioase îngrijorări".
„Avem un procent al şomajului — a
spus Kennedy — care este inaccepta­
bil de ridicat. Avem o capacitate in­
dustrială care nu este folosită în în­
tregime, industria oţelului constituind
exemplul cel m ai evident. Avem o stag ­
nare economică persistentă în anum ite
regiuni şi m ai avem încă un deficit în ­
grijorător al balanţei noastre interna­
de m a rţi şi m iercuri puternice ploi
to ren ţia le. In reg iu n ea Larisa, riturile
au rupt digurile şi s-au revărsat asu­
pra oraşului, d istm g in d 20 d e case,
L a V oios, partea d e răsărit a G re­
ciei, num eroase case au fost, da ase­
m enea, distruse d e fu ria apelor, iar
com unicaţiile rutiere au fost între­
rupte. Ca urm are a fu rtu n ii, circulaţia
feroviară şi aeriană de la A ten a spre
oraşele de provincie a fo st întreruptă.
A D E N . — L a 26 septem brie „Car­
tea alb ă “ referitoare Ia aderarea A d e-
r .u lu i la „ fe d e r a ţia A r a b i e i d e s u d “ riale a celor cc muncesc păm întul, şi
a fo st strecurată cu m u ltă greutate
prin C onsiliul legislativ al A denului.
A g e n ţia F rance P resse rela tea ză că 15
d ep u ta ţi au v o ta t in favoarea „cărţii
albe", iar 8, in sem n de protest, au
refuzat să participe la vot. T reb u ie su­
bliniat fa p tu l că cei 8 m em brii ai
C onsiliului legislativ, care au refuzat
sa participe la vot, fac parte dintre
cei 12 m em bri aleşi ai C onsiliului le­
g isla tiv .
V A R N A . — L a Z la tn i P easîţi şi-a
încheiat lucrările cel de-al 5-lea co­
locviu pentru problem ele dreptului
cosm ic, organizat d e In stitu tu l In ter­
naţional pentru dreptul cosm ic de pe
lingă F ederaţia Internaţională de A s-
tr o n a u tic ă .
DRUMUL SOCIALISMULUI
n ii Split. E l a fost apoi prim it cu
deosebită căldură d e m uncitorii şan-
tierului naval d in S p lit pe care oas-
p eţii sovietici l-au vizita t după so-
» re a lor in acest oraş. L a m itingul
c a r e a a t,u ^ l° c a u ^u a t c u v ^n iu *’ L . L apologia pactului agresiv S.E-A.T.O.
B rejn ev şi I. F ranicevici, preşedintele
C om itetuhli regional S p lit al U niunii
Socialiste a poporului m uncitor din
Iu g o sla v ia . a actualei structuri a Organizaţiei Naţiu­
complotul im perialiştilor care şi-a gă­
sit expresia, printre altele, în crea­
rea Pieţei comune.
Louis Saillant şi-a exprim at păre­
rea că este necesar să se creeze un
comitet sindical m ondial consultativ
care să contribuie la activizarea luptei
sindicatelor îm potriva ofensivei impe­
rialiştilor contra intereselor vitale ale
oam enilor muncii.
In le g ătu ră cu pro p u n erea lu i N . S.
Hruşciov de a fi convocată o con­
ferinţă internaţională în problemele
comerţului, Louis Saillant a decla­
rat că această problem ă va fi dis­
cutată, de asemenea, la conferinţa sin­
dicală internaţională consultativă de
=*s=
peste patru orc. U nii congresmani mai
belicoşi au insistat să se introducă în
rezoluţie cererea cu privire la blocada
com pletă îm potriva Cubei şi alte ac­
ţiuni directe îm potriva ci. Totuşi C a­
m era Reprezentanţilor a adoptat cu
m ajoritate dc voturi rezoluţia în for­
ma în care ca a fost aprobată săp-
tăm îna trecută de Senat.
Rezoluţia a fost trim isă spre a fi
semnată de preşedintele Kennedy.
nistru Ahm ed Ben Bella s-a consul­
tat cu conducători ai Frontului de Eli­
berare N aţională al Republicii Demo­
crate Populare A lgeria, în legătură cu
form area guvernului.
Se aşteaptă ca componenţa guver­
nului să fie anunţată în cursul urm ă­
toarelor 48 dc orc, după care va fi
prezentată spre aprobare Adunării N a­
ţionale Constituante a Republicii D e­
ţionale de plăţi, precum şi un ritm de tea guvernului francez m em orandu­ trebuie să aibă loc întrevederi în­ m are parte oam eni săraci, şi-au găsit
m ult în urm a altor ţări industriale im­
portante".
In legătură cu aceasta, preşedintele se între cele două tari. L a Bonn a- trebuie să devină o alian ţă dc sine se d e fu ria apelor.
Kennedy a declarat că guvernul şi cest m em orandum este apreciat ca stătătoare în cadrul sistem ului dc
cercurile de afaceri din S.U.A. trebuie „un rezultat politic concret“ al re­ blocuri economice şi m ilitare occiden­ lui, cea m a i lo vită regiune do ca­
să analizeze m ăsurile ce urm ează să
îie luate pentru a realiza un ritm de
dezvoltare economică care să „absoar­
bă braţele de m uncă rezultate de pe
urm a creşterii populaţiei, precum şi pe
acei oam eni care sîn t dislocaţi din m em orandum , şefii g u v ern elo r celor to a te p ro b ab ilităţile „ la B onn este scos d istru s în p r o p o r ţie d e 80. la su lă .
punct de vedere tehnologic“.
Ia am ploare lupta grevistă
a ţărănim ii italiene
ROM A 27 (A gerpres). —
Lupta grevistă încordată pe care o tindeni întîm pină rezistenţa poliţiei prim ul rînd, cu alianţa dintre R.F.G. apelor sau de prăbuşirea zidurilor ca­
duce proletariatul italian însufleţeşte care sprijină pe moşierii locali.
şi ţărănim ea m uncitoare.
O luptă deosebit de încordată se nească în regiunile care au suferit
desfăşoară în prezent în provincia Fcr-
rara unde 60.000 de m uncitori agri­
coli organizează de cîteva săptăm îni
greve apărîndu-şi interesele lor vitale.
Greviştii au form ulat cereri precise
privind îm bunătăţirea situaţiei m ate­
lozinca lor principală este reform a a- în sprijinul revendicărilor economice am iaza zilei de 26 septem brie, a fost vor fi ştirbite şi mai mult.
grară generală.
In sudul ţării în provincia Cala-
bria sînt în grevă de mai bine de 45
de zile muncitorii agricoli care lucrea­
ză în vii. Ca şi tovarăşii lor din
nord ei organizează zilnic mitinguri
de m asă şi dem onstraţii în sprijinul
P roteste îm potriva p rezen tei
n a zistu lu i M o sley în S.U .A .
NEW YORK 27 (A gerpres). —
Grupuri de studenţi de la Univer­ Ia Auschwitz“, „Mosley, alîţător la ură" tele de G aullc va adresa parlam en­ din ţară cere clasei m uncitoare şi tu­
sitatea de stat din Bufalo (statul New
York), au organizat la 26 septembrie
o dem onstraţie de protest împotriva
şefului naziştilor englezi, Oswald Mos-
ley, care a sosit în acest oraş pentru
a ţine o conferinţă în faţa studenţilor.
Participanţii la dem onstraţie s-au adu­
nat în faţa clădirii universităţii, pur-
tînd pancarte pe care era scris: „Amin-
Sesiunea adunării Generale a O M
NEW YORK 27. — De la trim isul
special Agerpres, 6 . R ăducanu:
La 27 septembrie, A dunarea Gene­
rală şi-a continuat dezbaterea în şe­
dinţe plenare.
Prim ul vorbitor al şedinţei a fost
Em anuel Pelaez, vicepreşedintele Fiii*
pinelor, care a făcut în discursul său
şi a politicii occidentale în Asia de
sud-est.
Lordul Home, ministrul dc externe
al Angliei, şi-a început discursul prin-
tr-un lung apel în favoarea menţinerii
nilor Unite, care de m ult nu m ai co­
respunde situaţiei de fapt din lume.
Lordul Home a repetat binecunoscutele
Şedinţa B iroului Adunării
G enerale
N E W Y O RK 27 (A gerpres). - Dc
la trim isul special Agerprcs — C. R ă­
ducanu.
In seara zilei de 26 septem brie a
avut loc o şedinţă a Biroului A dună­
rii Generale consacrată includerii pe
ordinea dc zi a sesiunii a propune­
rilor făcute de U niunea Sovietică inti­
tulate respectiv „Condam narea propa­
gandei în favoarea unui război nuclear
preventiv" şi „Program ul economic al
dezarm ării". Ambele propuneri au fost
p rezen tate d e A n d rei G rom îko la 21
septembrie în cadrul expunerii făcute
în şedinţa plenară a Adunării Ge­
nerale. F ără obiecţiuni, cele clouă noi
puncte ale ordinci de zi a actualei
sesiuni au fost aprobate de cei 21 dc
membri ai Biroului A dunării G enera­
le, urm înd ca în zilele viitoare a-
ccastă botărîrc să fie discutată şi în
şedinţa plenară a Adunării.
Dacă includerea ca atare pc ordi­
nea de zi a sesiunii nu a întîm pinat
opoziţia puterilor occidentale, data
fiind incontestabila însem nătate a ce­
lor două propuneri, o dezbatere vie ,s-a
angajat însă în legătură cu locul un­
de ele vor fi d ezbătute: în şedinţe
plenare -- aşa cum a cerut U niunea
Sovietică, sau în comitetele A dunării,
cum a încercat să im pună delegatul
S.U.A. secondat de alţi delegaţi occi­
dentali. Reprezentanţii Uniunii So­
vietice — Scmionov, ai R. P. Romîn-
ne, — M ircca M â liţa şi ai P o lo ­
niei — Bogdan Lcwandov/ski au ară­
tat că însem nătatea problemei inter­
zicerii propagandei războiului nuclear
preventiv ca şi celelalte probleme p ri­
vind rezultatele economice ale dezar-
P ro p u n erile iui de G a u lle
cu p riv ire la c o n s o lid a rea
„ a x e i P a r i s —B o n n "
B O N N 27 (A gerprcs). - T A SS de d o u ă o ri p c a n — la P a ris şi la te r e n u r ile a g ric o le a fla te în a p r o p ie ­
transm ite :
Ziarele vest-germ ane „Rlieinische
P o st“ şi „S tu ttg arter Zcitung"1, refe-
rindu-se la „surse demne de încrede­
r e “, scrie că B onnul a p rim it d in p a r­ şi culturale. T ot de patru ori pc an
late propuneri în vederea unei co­
laborări m ilitare şi politice mai strîn-
centei vizite a preşedintelui Franţei,
dc G aulle, în R.F.G. şi al tratativ e­
lor duse de el cu oamenii de stat
de la Bonn
P otrivit propunerilor cuprinse în
două state trebuie să se întîlnească în m od practic pc tim p nelim itat dc Cea m a i m are parte din uzinele sa­
revendicărilor lor şi la fel ca p retu ­ crearea alianţei politice europene, în d e oam eni p rin şi în som n d c fu ria
S-a intensificat şi m işcarea ţă ră­
din cauza secetei, m ai ales în provin­
cia M atera, care este cea mai să­
racă provincie din Italia.
La 26 septembrie Consiliului general
al Uniunii naţionale a ţăranilor a pu­
blicat o hotărîre în, care este trasat
program ul noilor m anifestaţii ţărăneşti
ale m uncitorilor agricoli. Consiliul pus în discuţie textul proiectului dc
general subliniază necesitatea inten­
sificării luptei pentru o reform ă agra­
ră generală care să lichideze în în­
tregim e proprietatea moşierească, în
ţa ră şi să dea p ăm în t celor cc-1 m u n ­
cesc.
tiţi-vă de m ilioanele de oameni gazaţi parlam entului. In această zi, preşedin­ om. Cea mai m arc uniune sindicală
şi „Nu vrem nazism aici".
După cum transm ite agenţia Reuter,
organizaţia veteranilor de război evrei
a adresat o telegram ă secretarului de
stat Dean Rusk în care condamnă „ati­
tudinea pasivă a Departamentului de
Stat, care a adm is în ţară un agitator Franţei va fi ales prin vot universal.
fascist notoriu».
explicaţii furnizate de puterile occiden­
tale cu privire la cauzele tensiunii in­
ternaţionale.
Gu stupoare au fost ascultate de
Adunare îndem nurile la „ordine" adre­
sate popoarelor care luptă pentru in­
dependenţă. In lumina acestei teorii
a fost mai uşor înţeleasă satisfacţia
Angliei faţă de noul plan al O.N.U. de
„soluţionare“, adică divizare o Gon-
goutui. In schimb, lordul Home nu a
avut nici un cuvînt de spus despre
soarta teritoriilor care se mai află sub
adm inistraţie britanică.
Trecînd la problem a dezarm ării, mi­
nistrul de externe al Angliei a reluat
teze arhicunoscute ale poziţiei occiden­
tale şi a încercat să arunce asupra
Uniunii Sovietice răspunderea pentru
m ării răsp u n d in teresului u rg en t şi
unanim al popoarelor de a se înlă­
tura pericolul unui ^ ? g fo i atomic,
răspund necesităţii cţiuni nein-
tîrziate a O.N.U. e examiua-
re a în p le n a ra A di a acestor
problem e.
N cavînd la dispoziţii nici un alt
argum ent decît existenţa unor sesiuni
asem ănătoare în discuţia comitetelor
— respectiv a celui politic şi econo­
mic — delegaţii S.U.A ., A ngliei şi
Franţei s-au opus discutării propu­
nerilor sovietice în şedinţe plenare,
arătînd astfel lipsa lor de interes
pentru o dezbatere urgentă şi cît mai
eficace. C u 14 voturi p en tru — S îm ­
potrivă şi 4 abţineri Ia prim ul punct,
ia r la a l d o ilea p u n ct 15 p en tru , 3 P o triv it a g e n ţiilo r de p res ă
îm potrivă şi 3 abţineri, s-a hotărît
repartizarea celor două propuneri în
discuţia com itetelor — respectiv la
Com itetul politic şi economic. Joi sca­
ra, această recom andare a Com itetului
G eneral al Biroului A dunării va fi c-
xam inată în şedinţa plenară a A du­
nării Generale.
B ilanţ tragic în u r m a
inun daţiilor din S p a n ia
M A D R ID 27 (Agerpres). —
D upă cum s-a m ai anunţat asupra
Spaniei s-a abătut în cursul nopţii de
m arţi spre m iercuri o puternică fu r­
tună care s-a transform at în tr-0 ade­
vărată calam itate pentru populaţia Ca-
taloniei şi a pă rţii dc N o rd a Barce­
lonei.
Bonn. M iniştrii afacerilor externe tre­ rea flu viilo r Llobregat, Besos, R ipali
buie să se întîlnească cel puţin dc
patru ori pe an şi să discute proble­
mele internaţionale, interne, economice
D in memorandumul guvernului fran­
cez rezultă că „axa Bonn — P aris“
tale. M em orandum ul prevede ca cele
două ţări „să acţioneze în comun în
diferite organizaţii atlantice şi euro­
pene".
Comentînd memorandumul, ziarul
„Stuttgarter Zeitung" scrie că după
pe actuala ordine dc zi politică p ro ­ le au fo st distruse.
iectul alianţei politice -europene a ce­
lor şase state“. „Rlieinische P ost“ su­
bliniază că în propunerile cuprinse în
m emorandum „este exprim ată fără
îndoială voinţa ferm ă dc a începe
şi F ranţa“,
Asupra Franţei p lan ează
pericolul dictaturii personale
PA R IS 27 (Agerpres). —
In şedinţa Consiliului de M iniştri
al Franţei, care a avut loc în după-
lege privind reform a constituţională,
care, la insistenţa preşedintelui dc
G aullc, urm ează să facă obiectul unui
referendum. După încheierea şedinţei,
Fouchet, m inistrul însărcinat cu in­
formaţiile, a declarat că, în linii ge­
nerale, textul proiectului de lege este statului de a întări, lărgi şi perm a­
gata. El va fi aprobat definitiv de nentiza îm puternicirile excepţionale dc
guvern în şedinţa Consiliului de M i­ care dispune. Puterea personală subli­
niştri care va avea loc m arţi 2 oc­ niază C onfederaţia G enerală a
tom brie, adică cu cîterva ore înainte M uncii, se transform ă tot m ai
de deschiderea sesiunii de toam nă a m ult într-o dictatură a unui singur
tului un mesaj.
D upă cum se ştie, prin această re­
form ă constituţională, de Gaulle in­
tenţionează să modifice m etoda dc ale­
gere a preşedintelui republicii. Dacă
planul lui se va realiza, preşedintele
| Astfel se va întări puterea personală
inexistenţa unui acord cuprinzător asu­
pra interzicerii armelor nucleare. Home
a recunoscut că In problema Berlinu­
lui occidental num ai o soluţie negocia­
tă poate duce la o securitate trainică
in Europa, dar nu s-a pronunţat în met
un fel asupra dispoziţiei puterilor occi­
dentale de a negocia o astfel dc soluţie.
De asemenea, vorbitorul a trecut sub tâ.
cere problema acţiunilor agresive ale
S.U.A. îm potriva Cubei.
A luat apoi cuvîntul Huot Sambath,
m inistrul de externe al Gambodgiei,
care s-a pronunţat cu tărie pentru re­
glem entarea reprezentării în O.N.U. a
Chinei, calificînd situaţia actuală drept
injustă, ridtoulă şi periculoasă. Vor­
bitorul a prezentat apoi lapte convin­
gătoare desprgxcontinua am eninţare la
adresa neutralităţii Gambodgiei din
partea T allardei şi Vietnamului de sud,
înarm ate de S.U.A., despre violarea
frontierelor Gambodgiei de călre ţările
din S.E.A.T.O. Amintind că ţările so­
cialiste au răspuns cu căldură cererii
de recunoaştere şi garantare a frontie­
relor şi neutralităţii Gambodgiei făcute
de prinţul Norodom Sianuk, ministru!
de externe al Gambodgiei a subliniat
că puterile occidentale au refuzat să
răspundă pozitiv acestei cereri legiti­
me a Gambodgiei.
Au mai luat apoi cuvîntul repre­
zentanţii Greciei şi a statului Haiti.
Lovifurâ de sfat mii tiară
în Yemen
S A N N A (Y e m e n ) 27 (A g e r­
p res' ). —
o c c id e n ta le , în Y e m e n s -a p ro ­
dus o lo v itu ră de s ta t m ilita ră .
R e g im u l m o n a rh ic a fo s t în lă ­
tu ra t. Y e m e n u l a fo s t p ro c la ­
m a t re p u b lic ă . Se a n u n ţă că p u ­
te re a în ţa ră se a flă în m îin ile
m ilita rilo r.
L a 26 septem brie un corespondent
special a l agenţiei France Presse a
v izita t această parte a Spaniei, lată
im p re siile sa le tra n sm is)) în (liirsiil
n o p ţii dc 26 spre 27 septem brie.
„Spania a cunoscut în cursul ultim e­
lor 48 de ore cea m ai gravă ca­
la m ita te naturală cunoscută în E uro­
p a în cursul u ltim ilo r 10 ani. Bi­
la n ţu l p ro vizo riu al acestor in u n d a ­
ţii se ridică la aproxim ativ 300 de
m orţi, 400 de dispăruţi, 250 de per­
soane rănite, 42 de uzine distruse
şi zeci dc case avariate de furia ape­
lor. Z eci de kilo m etri de d ru m u ri se
a flă sub apă iar o m are parte din
şi W era , au devenit adevărate lacuri
artificiale. N um eroase „ B idonville“ a-
fla le pe cursul acestor flu v ii au fost
distruse iar locuitorii, în cea m a i
m oartea. C orespondentul m enţionează
că pe şoselele naţionale pot fi v ă ­
zu te zeci de m aşini care au fost p rin ­
P otrivit aprecierilor corespondentu­
la m ita te este regiunea T arrasa,. A ici
pagubele sîn t deosebit de m ari. Peste
lo t p o t f i ză rite ru in ele caselor in
care cu 48 de ore înainte m ai pulsa
viaţa. O raşul Tarrasa, im portant cen­
tru industria l te x til al Spaniei este
La B arcelona situaţia din cartiere­
le m ărginaşe nu este m ai bună. P re­
tu tin d en i pot fi zărite obiecte şi ani­
m a le care plutesc deasupra apei. Pe
ici p e colo îţi apar în fa ţă cadavre
selo r“.
şi se vor consolida m ult poziţiile sa­
le în relaţiile cu cele două Camere
ale Parlam entului ale căror drepturi
O pinia publică dem ocratică din ţară
condam nă proiectele lui dc G aullc.
In declaraţia dată publicităţii dc
Comisia adm inistrativă a Confederaţiei
G enerale a M uncii se arată „noua
prim ejdie serioasă care planează asu­
pra ţării din pricina intenţiei şefului
turor republicanilor adevăraţi să res­
pingă proiectul reformei constituţio­
nale.
Uniunea femeilor franceze a dat de
asemenea publicităţii o declaraţie în
care subliniază caracterul antidem o­
cratic al reformei iniţiate dc dc
G aullc şi cere tuturor femeilor din
Franţa să respingă acest referendum«
Deva.