Page 89 - 1962-09
P. 89
í nit'M iO xéeâ
I 'Regională
i H í.ip < '< io a?a« riev a \
P R O L E T A R I V I N T O A T E T A R I LE, U N I Ţ I - V A Cu plamd pe 9 l
MW* îndeplinit
w M S in n r is s e w n Pe seama creşterii productivităţii muncii
Amil XIV. Nr. 2414 Sîmbătă 29 septembrie 1962 4 pagini 20 bani ® tu fiecare unitate — cantităţi cit mai m ari de M inerii d in D eva au m ie la p r e ţu l de c o st de
nutreţ însilozat! (pagină specială) (pag. 2-a) ; d esfă şu ra t a m il acesta a p ro a p e u n m ilio n lei.
o rodnică a ctivita te. Or-
e N. ANDRONACHE : A dunări de dare de seam ă g a n izin d u -şi m a i bine Z ilele trecu te m in erii
şi alegeri în organizaţiile de partid — Analiză te m unca in abataje şi fo din Deva au în reg istra t
meinică activităţii econom ice!; losind cu pricepere u - u n nou şi valoros su c
tilajele, ei au sp o rit ces ; ei au în d ep lin it
o D. NAN, V. ALBU : Pe urmele unor scriso ri; co n tin u u vitezele de a- p la n u l p e 9 lu n i la e x
® Din m unca cu film ul; vansare ale lucrărilor tracţia de m inereu. Joi
e La clubul minerilor din V ulcan; m iniere. Ca urm are, d im in e a ţă p la n u l pe trei
® Comuna Sîntăm ăria-Orlea — Postul de cores p roductivitatea m uncii trim estre era depăşit cu
pondenţi voluntari ne informează (pag. 3-a) ; a s p o r it cu 18 la s u 10 la su tă . M e ritu l p e n
• De peste hotare (pag. 4-a). tă faţă de cea p la n ifi tru obţinerea acestor
cată. ’ Pe a cea stă cale, su ccese e s te d e sig u r al
Plecarea spre !mdomesia şi india ..... ..... precum . şi pe scam a re în treg u lu i colectiv. E vi
tovarăşilor Gheorghe Gheorghiia-DeJ ducerii ' co n su m u rilo r den ţieri deosebite se c u
I & '< , sp ecifice la en erg ie şi vin to tu şi brigăzilor co n
şa Son Gheorghe Maurer la m a teria le, c o le c tiv u l duse de m inerii G he-
de m uncă al E. M. D e za n L adislau, T ro ia n
V in e r i 'd im in e a ţa , p re ş e d in te le C o n s iliu lu i de x a n d ru D ră g h ic i, A le x a n d ru M o g h io ro ş , llu m i- va a obţinut o econo- D ioancă şi N icolae R a-
S ta t a l R e p u b lic ii P o p u la re R o m în e , G h e o rg h e tr u C o lin , L e o n te R ă u th , L e o n tin S ă lă ja n , Ş te ths.
G h e o rg h iu -D e j, îm p re u n ă cu p re ş e d in te le C o n fa n V o ite c , M ih a i D a le a , m e m b ri a i C .C . al
s iliu lu i de M in iş tri, Io n G h eo rg h e M a u re r, şi P .M .R ., a i C o n s iliu lu i de S ta t şi a i g u v e rn u lu i, Muncind organizat
m in is tru l a fa c e rilo r e x te rn e , C o rn e liu M ă n e s c u , c o n d u c ă to ri a i in s titu ţiilo r c e n tra le şi ai o rg a
a u p ă ră s it C a p ita la , p le c în d în tr-o v iz ită în n iz a ţiilo r o b ş te ş ti, o a m e n i de ş tiin ţă şi c u ltu ră , C olectivul u n ită ţii B a rio a d ă c u 4 la su tă .
In d o n e z ia şi In d ia , la in v ita ţia p re ş e d in te lu i g e n e ra li şi o fiţe ri s u p e rio ri, o a m e n i a i m u n c ii ia de C riş a co o p era ti C ele m a i b u n e r e z u lta
şi p rim u lu i m in is tru a l R e p u b lic ii In d o n e z ia , d in în tre p rin d e rile şi in s titu ţiile C a p ita le i. vei „M oţul“ din Brad a te au fo st o b ţinute de
di*. S u k a v n o , şi p r e ş e d in te le R e p u b lic ii In d ia , în d ep lin it şi depăşit cu Lazăr O prişa de la tă l-
d r. S a rv a p a lli E a d h a k ris h n a n . A u fo st d e fa ţă lu s u f B a d ri, în s ă rc in a t cu a p ro a p e 1 la sută. s a r p u it, M agdalena Popa
a fa c e ri a d -in te rim a l R e p u b lic ii In d o n e z ia , c in ile de p la n p e cele de ta r ic h tu it, V asile'
Pe c lă d ire a a e ro g ă rii B ăn e as a, e ra u a rb o ra te K . M . K a n n a m p illy , în s ă rc in a t cu a fa c e ri a d - 9 lu n i ale anului. P rin D anciu şi M arcu A slă u
'd ra p e le le d e s ta t a le R .P . R o m în e , R e p u b lic ii in te rim a l R e p u b lic ii In d ia , şefi a i a lto r m i tr-o m ai bună organi de la c ro ito rie , T e re n te
In d o n e z ia şi R e p u b lic ii In d ia . s iu n i d ip lo m a tic e a c re d ita ţi în R .P . R o m în ă . zare a lucrului în bri C ăsălean şi T eo d o r F ili-
m e m b rii a m b a s a d e lo r R e p u b lic ii In d o n e z ia şi găzi, aplica rea u n o r m e p a ş de la tîm p lă rle , care
L a p le c a re , p e a e ro p o rt e ra u de fa ţă to v a R e p u b lic ii In d ia . tode noi de croit şi ri au fo st declaraţi şi fr u n
ră ş ii G h e o rg h e A p o s to l, E m il B e d n ă ra ş , P e tre dicarea ra n d a m e n tu lu i taşi. în în tr e c e r e a s o c ia
B o rilă , N ic o la e C eau şescu , C h iv u S to ic a , A le - (A g e rp re s ) de lu cru al m aşinilor, listă .
p ro ductivitatea m uncii
Telegramă de pe bordul avionului a crescut în aceeaşi p e V IO R E L IE Z A N
D e pe bordul avio n u lu i tovarăşii G heorghe p u blica Ind o n ezia , vă ru g ă m , dragi tovarăşi, să corespondent
'G h eo rg h iu -D ej şi Io n G h eo rg h e M a u rer a u a d re p r im iţi exp resia se n tim e n te lo r n o a stre de caldă
sa t urm ă to a rea telegram ă tovarăşilor N ikita p rie te n ie şi cele m ai b u n e u ră ri p e n tru dv. şi Cu 5 zile mai devreme
H ru şcio v.şi Leoniă B r e jn e v : „Z b u rîn d deasupra în tr e g u l p o p o r so v ie tic “.
te rito riu lu i U niunii Sovietice, în d ru m spre R e C o le c tiv u l fa b ric ii de lu n i d in acest an In
h îr tie „1 M a i“ d in P e -
tre ş ti, sub în d ru m a re a z iu a de 26 s e p te m b rie
o rg a n iza ţie i de p a rtid a
în drum spre SîiÉMiezia şi India tovarăşii Oterghe GhsorghiihDej re u ş it, d a to rită tra d u a .c .
şi ion Gheorghe Starea* s-au oprit ia Taşkent c e rii în v ia ţă a p la n u
lu i de m ă s u ri te h n ic o - In ac e a s tă p e rio a d ă ,
o rg a n iza to ric e şi d e s fă
ş u ră rii. u n e i s u s ţin u te p rin red u cerea consu
în tre c e ri s o c ia lis te , să
în d e p lin e a s c ă s a rc in ile m u r ilo r s p e c ific e de
de p la n p e p rim e le 9
T A Ş K E N T 28 (A g e rp re s ). — a l P a rtid u lu i C o m u n is t d in U z - p a rtic ip a t c o n d u că to ri de p a rtid m a te rii p rim e şi m a te
In d ru m sp re In d o n e z ia , to b e k is ta n , I. M . N a jo s k in , jp rim - şi de s ta t a i R .S .S . U zb ece, r e
ria le , c o le c tiv u l a re a
v a ră ş u l G h e o rg h e G h e o rg h iu - v ic e p re ş e d in te al C o n s iliu lu i de p re z e n ta n ţi a i v ie ţii c u ltu ra le şi liz a t o e c o n o m ie de
D e j, îm p re u n ă cu to v a ră ş ii Io n M in iş tr i a l R .S .S . U zb e ce , p r e o b şteşti d in T a ş k e n t. p e s te 150.000 Ie i.
cu m şi a lţi re p re ze n ta n ţi ai o r
G h e o rg h e M a u re r şi C o rn e liu g a n e lo r de p a rtid şi de s ta t. A1 T o v a ră ş ii Ş a ra f R a ş id o v şi D U M IT R U C R IN T E A
fo st, de asem en ea, p re ze n t N ic o
iM ă n e s c u , m in is tr u l a fa c e rilo r la e G u in ă , a m b a s a d o ru l R .P .R . G h eo rg h e G h e o rg h iu -D e j au corespondent.
în U n iu n e a S o v ie tic ă . ro s tit to a s tu ri.
e x te rn e a l R .P . R o m în e , s-au L E chipa com plexă de re- j
S ea ra, to v a ră ş u l , Ş a ra f R a ş i J
o p r it la T a ş k e n t, c a p ita la R .S .S . dov a o fe rit în c in s te a o a s p e ţi [ p a r a ţii de la D ep o u l C .F .R . J
lo r ro m în i o re c e p ţie la c a re au ( Sim eria. condusă de cornu- ţ
U zbece. In c u rs u l re c e p ţie i, c a re s -a ^ Lucrările din c a m pa nia a gricolă
d e sfăş u rat în tr-o a tm o s fe ră de ( n istu l G heorghe Sîrbu, a } de„to a m n ă —la timpul optim
In În tâ m p in a re a lo r, la a e ro c a ld ă p rie te n ie , a fo s t p re z e n ta t ţ
u n fru m o s p ro g ra m a rtis tic . L redus în prim a ju m ă ta te a
d ro m a u v e n it to v a ră ş ii Ş a ra f e lu n ii septem brie tim p u l de
R a ş id o v , p r im -s e c r e ta r a l C .C . [ im obilizare a locom otive-
C e propuneţi penfru îm bunătăţirea c a lită ţii m etalului [ lor cu 5 la sută. In aceeaşi j Au însămsnfaf craul Ia G .A .S . d in M in tia , tr u p u l L ă - b rig a d a d in O e lm a r a s e m ă n a t
p u ş n ic , în S ă m în ţa re a p ă io a s e lo r 36 h a . cu o rz şi 28 h a . cu g riu .
L perioadă a rep a ra t în p lu s ] şt secara fu ra je ră se d e s fă ş o a ră d in p lin . P în ă la
25 s e p te m b rie , cu s p rijin u l m e T o t la b rig a d a d in G e lm a r s-a
foaie deficientele ^ trei locom otive. F otografia 1 M e m b rii g o s p o d ă rie i a g ric o le c a n iz a to rilo r de la S .M .T . d in re c o lta t p o ru m b u l de p e lo tu l
[ noastră p rezin tă pe m em - 1 c o le c tiv e „ U lp ia T ra ia n ă " d in D o b ra au fo s t în s ă m in ţa te 30 p e n tru 5.000 k g . b o a b e la h a .,
L b r i i e c h i p e i d u p ă t e r m i n a - ~i S a rm is e g e tu z a s-a u p re g ă tit d in h a. cu o rz şi 10 h a . cu s e c a ră o b ţin în d u -s e o p ro d u c ţie m e d ie
tim p p e n tru b u n a d e s fă ş u ra re a fu ra je ră . d e 5.270 k g . d e p e în tr e a g a s u
C o le c tiv u l la m in o ru lu i de 650 jo r şi p e s c h im b u l de n o a p te . tu ra o p e ra tiv m u lte d e fic ie n ţe . l rea lucrului. ^ lu c ră rilo r a g ric o le de to a m n ă . p ra fa ţă .
m m . al C. S. H u ned oara a depus A şa in c it to a te p ro b e le se fo r Ş i m a i m u lt, a r f i b in e să se E i a c o rd ă acu m o m a re a te n ţie
a n u l acesta e fo rtu ri s u s ţin u te je a z ă z iu a , c re în d s itu a ţii d ifi u rg e n teze c o n tru c ţia la b o ra to ru Sin m u faniGuSâr în s ă m în ţă rii c u ltu rilo r. D re p t P e n tru o b ţin e re a u n o r p ro d u c D e asem en ea, pe în tre a g a gos
p e n tru îm b u n ă tă ţire a c a lită ţii c ile Ia liv r ă r i. lu i de la P eş tiş. r e z u lta t p în ă a c u m au fo s t în - p o d ă rie , au fo s t în s ă m in ţa te şi
p ro d u c ţie i. D re p t u rm a re , cu e x L a p a rc h e tu l V a le a M ic ă (sec s ă m ln ţa te 40 h a. cu o rz şi se ţii s p o rită ,...ţie s u p ra fa ţa în s ă - 25 h a. cu secară fu ra je ră . A cu m ,
c e p ţia lu n ii tre c u te , re b u tu l a D in lip s a ’u h u l la b o r a to r p e n In a ju s ta j, în g o a n a - d u p ă to ru l de e x p lo a ta re G ră d iş te , al c a r ă , f u r a je r ă ia r in p re z e n t se to a te b rig ă z ile zoresc re c o lta tu l
f o s t m e r e u s u b p r o c e n t u l ¦a d m i s . tr u a n a liz e n o i tr im ite m p ro b e le c a n tita te , e c h ip e le de în c ă rc a re I.F . O ră ş tie ), s -a in s ta la t de cu- lu c re a z ă la s e m ă n a tu l secarei m îriţa tă ,' o d a tă cu a ră tu ra , au p o ru m b u lu i.
de o ţe lu r i la c o m b in a t. D e cele adesea n u lic h id e a z ă ş a rje le în r în d u h ritfii fiin ic u ia r de tip M î- p e n tru boabe. U n s p rijin p re ţio s
C e e a ;ce v re a u să a r a t în s ă m ai iim ite o ri fac em acest lu - în tre g im e . D a to rită ac es tu i fa p t n e c iu , p e o lu n g im e de 1,5 k m ., In a c e a s tă d ire c ţie îl d a u m e c a AUREL' RO M CEA
în m a te ria lu l de fa ţă este fa p în c a rc ă m a i m u lte c a lită ţi, ceea n iz a to r ii de la s e c ţia S .M .T . H a
t u l c ă m ai- e x is tă d e fic ie n ţe , a t ît ce a-duce r e c la m a ţii de la b e n e ţe g a fla ţi la a c e a s tă g o s p o d ă rie . fo s t în c o rp o ra te în sol şi în s e m corespondent
în a c tiv ita te a s e c ţie i p ro d u c tiv e , !? § € W Y I! !I fic ia ri. c a re v a sco ate de a ic i în tre a g a • V. Z G ÎR C E A n a te c a n tită ţi de în g ră ş ă m in te Se pufea semăna mai mult
c it şi a n o a s tră , ca re lic h id a te , m a s ă le m n o a s ă p la n ific a tă p e n corespondent
vo r duce Ia scăderea şi m a i m u lt cru no ap tea, cu a ju to ru l m a ş in ii O g re u ta te In m u iic a n o a s tră tru an u l 1963. o rg a n ic e . ,, C o le c tiv iş tii d in s a tu l T u ş te a ,
a re b u tu lu i. de s e rv ic iu a s e c ţie i. Ş i, c u m es o c o n s titu ie şi lip s a a p a ra te lo r Cu sprijinul ra io n u l H a ţe g , s -a u c o n v in s d in
te şi fire s c , d eo arece la b o ra to ru l de m ă s u ră şi c o n tro l. L a 60 de P rin in s ta la re a acestu i m e c a irie c a n iz a fo rE ic r La g©spodărra coîecfivă p ro p rie e x p e rie n ţă că în s ă m in -
S -o lu ă m p e flu x u l teh n o lo g ic . n o a p te a n u lu c re a ză , re z u lta te le c o n tro lo ri a v e m d o a r 4 ş u b lere n is m de sc o ate re şi a p ro p ie re a din Geoagiu ţîn d la tim p şl In c o n d iţiile ce
D e la b lu m in g ş a rje le v in a - ne sosesc cu în tîrz ie re , aşa in şi o ru le tă , cu to tu l in s u fic ie n te . le m n u lu i se o b ţin e o c re ş te re a C o re s p o n d e n tu l n o s tru , to v. ru te de a g ro te h n ic ă , o b ţin p r o
p ro a p e în to td e a u n a n e c o m p le te . c it a tu n c i c în d a p a re o d e fi p r o d u c tiv ită ţii m u n c ii de 30 la A c h im C ib u , ne in fo rm e a z ă că Z ile le acestea, au în c e p u t în - d u c ţii s p o rite de ce re a le . D e
In te lu l acesta creşte p e ric o lu l cie n ţă , ea p e rs is tă tim p în d e •Am în s ă c o n v in g e re a c ă , în s u tă , ia r p re ţu l de cost se re- s ă m în ţa tu l o rz u lu i şi a g riu lu i aceea, în aceste z ile e i d e p u n
d e am e s te c la ş a rje le ca ld e . lu n g a t. A r î i b in e ca co n d u ce d ru m a ţi în d e a p ro a p e de b iro u l d u ce cu 50 la s u tă . şi c o le c tiv iş tii d in G e o a g iu , r a e fo rtu ri s p o rite ca şi în to a m n a
re a c o m b in a tu lu i să ne a s ig u re o rg a n iza ţie i de b a ză şi p r in tr -o io n u l O ră ş tie . P în ă în p re z e n t, ac ea sta să res p ec te ep o ca de se
C eea ce face ca in c u p to a re u n m ijlo c de tra n s p o rt a l p ro c o la b o ra re m a i s trîn s ă cu sec M e c a n iz a re a s c o s -a p ro p ia tu - m ă n a t. C a u rm a re , p în ă in p re
să se în c a rc e de o b ic ei m a i m u l b e lo r în tim p u l z ile i. S -a r în lă ţ ia p ro d u c tiv ă , le v o m lic h id a lu i la acest p a rc h e t, ca şi Ia a l zen t au în s ă m în ţa t 2 h a. cu orz,
te c a lită ţi, es te în s ă lip s a de co c it de e u rîn d . te le , a s ig u ră o p ro d u c ţie ritm ic ă 6 h a . cu s e c a ră fu r a je r ă şi 10
m e n zi s u fic ie n t de m a ri d in tr-o d e b u ş t e n i d e f a g la f a b r ic a „11 h a. cu g riu .
s in g u ră c a lita te . A cest lu c ru co n In g . E U G E N P Ă C U R A R U Iu n ie “ d in O ră ş tie .
duce la n e re s p e c ta re a p ro c e s u lu i S u p ra fe ţe le în s ă m in ţa te p u
şeful grupului G.T.C. lam inorul In g . IA C O B T R A T A M te a u î i în s ă m a i m a ri. D a r
de 650 ram. C. S. H unedoara S .M .T . d in O ră ş tie a trim is a ic i
corespondent n u m ai un tra c to r deşi c o n tra c
tu l în c h e ia t p re v e d e ca la în s ă -
te h n o lo g ic de în c ă lz ire (c ă c i fie m în ţă r i să se lu c re z e a ic i cu
d o u ă tra c to a re . A şa s tîn d lu c ru
ca re c a lita te n e c e s ită o te m p e rile , se im p u n e ca to v a ră ş ii d in
co n d u ce rea S .M .T . să ia m ă s u ri
ra tu ră a n u m ită ) şi im p lic it d u U. M. OJGIR la subredactia noastră voluntari p e n tru re s p e c ta re a p re v e d e rilo r
ce la r e b u t în tim p u l la m in ă r ii. _____________________________ \_____________________________ __________ c o n tra c tu lu i.
Ş i, fiin d c ă este v o rb a de În A L E X . L IV IU
c ă lz ire , tre b u ie să a ră t că m u lt
corespondent
re b u t p ro v in e d in la m in a re a în toate sectoarele —
rece, m a i r a r d in cea p re a c a l
dă. D e a ic i reie se că p e rs o n a lu l însemnate economii la preţul de cost
c a re lu c re a z ă la în c ă lz ire n u -i
s u fic ie n t de a te n t.
L a c a ja fin is o a re lu ă m p ro A n u l acesta, în afară de an g a ja m en tele p riv in d creşterea a n g a ja t să re a lize ze in acest an
p ro d u cţiei şi p ro d u c tiv ită ţii m u ncii, îm b u n ă tă ţirea ca lită ţii pro- e c o n o m ii s u p lim e n ta re la p r e ţu l
be d in 10 în 10 b lu m u ri. D a r d u c ţie i şi red u cerea re b u tu rile r, co lectivele de m u n c ito ri, in g i- de c o st a l p r o d u c ţie i d e 350.000 ^ " AVI( ¦ ¦ ¦ ¦ ¦ I I
n eri şi teh n ic ie n i d in to a te sec toarele u zin e i n o a stre s-a u a n - le i.
acestea n u s în t s u fic ie n te . In caz g a ja t să realizeze şi în se m n a te eco n o m ii su p lim e n ta re la p re- C o le c tiv iş tii d in D ra ş o v , r a io n u l S eb eş, a u c u ltiv a t a n u l
ţu l de cost al producţiei. Sub conducerea şi îndrum area or- M o b iliz a t şi în d ru m a t de o rg - acesta tr ifo i p e n tru s ă m în ţă p e 100 h a . E l a fo s t re c o lta t la tim p ,
d e a p a r i ţ i e a r e b u t u l u i , p î n ă -1 ganizaţiilor de p a rtid , în toat e sectoarele se desfăşoară o in - n iz a ţia de p a rtid , c o le c tiv u l n o ia r în u rm ă cu c îte v a z ile s -a în c e p u t tr e ie r a tu l Iu i.
trecere su sţin u tă , p e n tru îndepli nirea a n g ajam entelor. P este tot, s tru a d e s fă ş u ra t şi d esfăşo ară
d e p is tă m , p ro d u c ţia c o n tin u ă . datorită ela n u lu i cu care se m u n ceşte, se o b ţin rezu lta te bune. o în tre c e re s u s ţin u tă p e n tru în în fo to : A spect de la tre ie ra tu l trifo iu lu i.
d e p lin ire a în to c m a i a s a rc in ilo r
L a o ţe lu l ro tu n d p e n tru ţev i Iată, în cîteva rîn d u ri, cum îşi în d ep lin esc a n g a ja m en tele p r i de p la n . In c a d ru l în tre c e rii ce
tre b u ie 'e x e c u ta te p ro b e te h n o lo v in ă eco n o m iile c îteva d in cele m a i im p o r ta n te secto a re ale u zi- se d e sfăş o ară în se cto ru l tu r n ă
g ic e de re fu ta re . E le n u se p o t nei noastre. to rii, n o i am a c o rd a t o a te n ţie
e fe c tu a aşa cu m a r tre b u i d in d e o s e b ită şi a n g a ja m e n tu lu i p r i
lip s a u n e i fo r je ad ecv ate . N o i v in d re a liz a re a de e c o n o m ii la
e x e c u tă m c o n tro lu l d o a r d u p ă
c u ră ţa re . C eea ce ne în g re u n e a
ză este fa p tu l că n u av em fo r -
Angajament îndeplinit p re ţu l de cost. C o le c tiv u l se cto I I 6 şi I I 7. S în t d o u ă b lo cu ri v e nătoare, vecine, au holurtl să por lu cru lu i d in sch im b u l în tîi cu to ţii se
ru lu i n o s tru a re a liz a t p în ă a - cine. „ C ertifica tu l de n a ştere“ l-au nească o în su fleţită întrecere între îndreaptă la panoul întrecerii. Se con
In se cto ru l m a ş in i de cu su t c u m 522.000 le i e c o n o m ii. A c e p rim it pe planşeta de proiectare de la cele două brigăzi pentru term inarea sultă şi discută cifrele, se fac com
se d e sfăş o ară o în tre c e re , s u s ţi ste e c o n o m ii s u p lim e n ta re s -a u I.S .C .A .S . Bucureşti. A cu m ele „cresc" m ai d evrem e a lucrărilor în roşu. paraţii între producţia de ieri şi cea
n u tă p e n tru în fă p tu ire a a n g a ja o b ţin u t pe seam a m ă ririi p ro pe platoul din ju ru l poştei noi din de azi, între cea a zidarilor lu i W e
m e n te lo r. A n g a ja m e n te le p riv in d d u c t iv it ă ţ ii m u n c ii c u p e s te 10 oraşul H unedoara. S in i două blocuri Ce s-a în tîm p la t de atunci în cele ber şi cei ai lu i C arlaonţ. M ai în
s p o rire a p ro d u c ţie i şi p ro d u c ti Ia s u tă , îm b u n ă tă ţir ii c a lită ţii care nu d iferă cu m u lt de celelalte două brigăzi ? fiecare zi ele sîn t indentice. Se în
v ită ţii m u n c ii, îm b u n ă tă ţire a ca p ro d u s e lo r şi m ic ş o ră rii co n su cîteva sute construite aici la H u n e
lită ţii p ro d u s e lo r au fo s t în d e m u rilo r s p e c ific e de m a te rii doara. Ş i lotuşi m istoria lor con ...In brigada lu i C arlaonţ e veselie. tâm plă însă şi altfel. In luna august
p lin ite şi d e p ă ş ite . L a p re ţu l de p rim e şi m a te ria le . structorii au înscris un fa p t deosebii. D in cînd în cînd şeful brigăzii îşi de pildă în tim p ce W eb er a reali
cost n e -a m a n g a ja t să re a liz ă m îndeam nă ortacii. zat un indice d e depăşire de 20 la
în a c e s t a n 500.000 ie i e c o n o m ii. N IC O L A E R U T C O V S C H I ...Sfîrşitul lu n ii iulie. V estea sosi sută. C arlaonţ l-a întrecut, realizînd
In cele 8 lu n i c a re a u tr e c u t rii noilor proiecte i-a în su fleţii pe — E i nea P avele, vezi că le-a în 30 la sută peste norm ă. A cu m însă
m aistru constructorii oraşului H unedoara. La
conducerea şantierului IV al I.C .S.H . trecut m ezinul. Ş i nea P avel Jelişcă lucrurile s-au schim bat oarecum . La
a m în r e g is tr a t 657.947 le i e c o n o Folosind mai bine s-a organizat o şedinfă cu to ţi şefii „veteranul“ brigăzii se uită instinctiv zidăria eta ju lu i II zidarii lui W eber
m ii la p r e ţu l de cost a l p ro d u c timpul de muncă de brigăzi. S-a stabilit pentru fiecare Ia V asile C itipa, cel m ai tîn ă r ortac, m ai aveau după două decade din luna
brigadă ce anum e bloc să înceapă deşi în sine e convins că n tt-l va septem brie două apartam ente de zi
ţie i. A ceste e c o n o m ii a u fo s t o b să construiască. C îte o brigadă la întrece încă m u lt tim p. T eo d o r P oli-
fiecare bloc. B rigăzile conduse de co fronic a p rivit şi el la cei doi. Doar d it, în tim p ce a lui C arlaonţ «-
ţin u te pe seam a c re ş te rii p ro In s e c to ru l s c u lă rie , a n g a ja m u n iştii V asile C arlaonţ şi A ndrei nea Pavel a aşezat pe zid cu ceva
d u c tiv ită ţii m u n c ii, u tiliz ă rii m e n tu l a n u a l p riv in d re a liz a re a W eb er au fost repartizate la blocu m ai m u lte cărăm izi. E deci al doilea proapc trei apartam ente. U n avans
ra ţio n a le a tim p u lu i de lu c ru de e c o n o m ii p e ste p la n a fo s t d in brigadă ca realizări. D ar de ce nu prea substanţial pentru o întrecere
şi a fo rţe i de m u n că, o rg a n iză în d e p lin it şi d e p ă ş it. In n u m a i rile I I 6 şi H 7, b lo cu ri cu c îte 60 n-ar fi p ru n u l? ! Şi întrebarea are
r ii ju d iG io a s e a m u n c ii şi m ic 8 lu n i c o le c tiv u l n o s tru a ob efect im ediat. M îinile îi sîn t m ai în atât d e v ie . M a i ales d a că ţin e m sea
ş o ră rii c o n s u m u rilo r sp e c ific e ţ in u t 585.340 le i e c o n o m ii p e s te apartam ente (cu patru nivele). dem ânatice, m ai harnice. m a de hotarîrea zidarilor lu i C arla-
de scu le, d is p o z itiv e şi v e r ific a p la n . L a acest re z u lta t s -a a - P entru fiecare constructor fa p tu l că on( de a cîştiga întrecerea.
to are. ju n s d a to rită îm b u n ă tă ţirii ca A lă tu ri la H 6 se lucrează la fel
lită ţii p ro d u c ţie i şi m ic ş o ră rii începea un nou bloc însem na un lu de bine. Ilerm an, Z a n d er şi cu M a A celaşi entuziasm de întrecere a
V IO R E L R E M U S ' re b u tu rilo r, re c o n d iţio n ă rii de cru deosebii. Şi, cunoscînd bine fo r nea îşi îndeam nă m ereu tovarăşii din cuprins şi pe zidarii celor două bri
in g in e r ţele brigăzilor lor, ei au fo rm u la t echipă. g ă z i c a re lu c r e a z ă î n s c h im b u l 11.
angajam ente îndrăzneţe. V asile G arla-
L a U .M . C u g ir, p rin tre cei m a i b u n i re g lo rl a i m a ş in ii de Mărind productivitatea S .D .V .-u v i, re d u c e rii m a n o p e re i cnţ. şi A n d r e i W e b e r în să a u a v u t — D a ti-i zor căci ai lui Carlaonţ C ine v a cîştiga întrecerea pînă la
muncii p rin tr-o bună coordonare a ac ceva în plus de adăugat la angaja urm ă e greu de spus. U n lucru e
tiv ită ţii de p ro d u c ţie şi e x ec u m entul de a term ina în două luni ari ceva cărăm izi zid ite în plus. d a r însă de p e acum. A ngajam entul
de zile construcţia la roşu a blocuri celor două brigăzi va fi cu m u lt d e
cu su t se n u m ă ră şi to v . E u g en U rb ăn e sc u p e c a re -î p re z e n tă m T u r n ă to r ii, in g in e rii şi te h n i ţie ra p id ă a c o m e n zilo r. lor. L u crtn d la două blocuri asem ă De sus de pe planşeu A n d rei W e p ă şit, ia r cele d o u ă blo cu ri v o r f i date.
în fo to g r a fia de fa ţă . E l îş i d e p ă ş e ş te lu n a r n o r m a în m e d ie c ie n ii d in s e c to ru l n o s tru s-a u IO S IF C L O N Ţ A ber strigă d e zor la m acaragiu să în folosin(ă înainte d e term en.
cu 20— 25 Ia su tă . in g in e r aducă m ortar şi cărăm idă.
iV. FU R IR ,
D upă-am iaza, o dată cu încetarea