Page 9 - 1962-09
P. 9

P R O L E T A R I DIN T O A T E Ţ A R I LE, JJN IŢ I-V A                            Ce propuneji pentru îmbunătăţirea                                                   In şcoală

mulsodalisinulni calităţii mefaiului                                                                                                                                                                                                                                            nouă
                                                             Părerea noastră
                                                                                                                                                                                                                                                                             'Amurgul col)orişe lin pe­
                                                                                                                                                                     Rubrica de discuţii pe tema cred că ar fi bine dacă personalul teh-                                   ste satul Măgura. Trecînă
                                                                                                                                                                  îmbunătăţirii calităţii metalului nico-inginercsc ar acorda mai multă                                    de la o casă la. alta, An-
                                                                                                                                                                  suscită un interes deosebit în atenţie reparării cuptoarelor. Dacă un                                    ărome1 Morarii stătea de
                                                                                                                                                                  rinăurile side,ruroiştilor. se fac cuptor nu-i bine reparat, oţelul nu se                                vorbă cu fiecare cetăţean
                                                                                                                                                                                                                                                                           despre ceea ce trebuia fă­
                                                                                                                                                                                                                                                                           cut a doua zi.

ORGANALCOMITETULUIRECIAL HUNEDOARAAl PIR.Si ALSFATULUIPOPULARRECIAL                                                                                                             propuneri interesante menite să            încălzeşte uniform; înfr-o parte se în­         — Ne lipsesc grinzile, s
                                                                                                                                                                                duca la reducerea rebutului şi             călzeşte prea mult, se arde chiar, în
                                                                                                                                                                                declasatelor, se critică lipsurile         vreme ce în altă parte e rece.                  spunea el. Dulgherii nu >
                                                                                                                                                                                ce se manifestă în procesul de
                                                                                                                                                                                producţie.                                    Legat de problema reparării cup­             pot începe lucrul la aco- ^
                                                                                                                                                                                                                           toarelor, vreau să propun conducerii
                                                                                                                                                                                   Zilele trecute am avut o con-           combinatului să repartizeze secţiei o           periş.                         <>
                                                                                                                                                                                ¦vorbire cu tovarăşii Gaşpar Ră-           echipă de cuptorari, care să lucreze
Anul XIV. Nr. 2393                                          Miercuri 5 septembrie 1962                                            4 pagini 20 bani                              ăoane, Nicolae Niţă şi Ion Trifu,          permanent aici; dc asemenea, să se              — Păi, dacă asta-i situa- ;>
                                                                                                                                                                                 de la laminorul bluming din               manifeste mai multă exigenţă Ia re-
                                                                                                                                                                                                                           cepţionarea cărămizilor refractare care         ţia, mîine merg şi eu in
                                                                                                                                                                                Hunedoara. Iată ce ne-au decla­            mi se par — cel "puţin în ultimul timp
                                                                                                                                                                                                                                                                           pădure, răspunse Nicolae ş

                                                                                                                                                                                                                                                                           Mogoş.

atenţia lucrărilor                                                                                                                                                                                                                                                         In dimineaţa zilei urmă­

                                                                                                                                                                                                                                                                           toare, cînd razele soarelui

                                                                                                                                                                                rat e i:                                   — de calitate necorespunzătoare.                săgetau sarea, mai mulţi

investifii                                                                                                                                                                       GAŞPAR RADOANE, cuptorar. „(fu­           NICOLAE NIŢĂ, IOAN TRIFU,                       ţărani din satul Măgura, s
                                                                                                                                                                                rioso bine laminorul                                              maiştri. „Pentru ca      raionul llia, erau în pădu- }

  Minerii din Teliuc au sarcina            reprezintă realizarea planului a-                                                                                                     pentru că lucrez                                                    să scadă rebutul      re. 'Au trecut doar cîteva L
de a asigura turnatele din Hu­             nual doar în proporţie de 35,7                                                                                                        aici de la intrarea                                                 la laminare e nece­   ore, şi pe drumul şerpuit <
                                           la sută.                                                                                                                              sa în funcţiune.                                                    sar ca toate lingou­  ce vine de la Făirag, ei >
nedoara şi Călan eu minereu de                                                                                                                                                  Ştiu deci ce trebuie                                                 rile să fie încălzi­  se îndreptau spre sat cu )
fier în cantităţi tot mai mari               La mina Teliuc se motivează                                                                                                        făcut pentru îtm                                                     te uniform şi de la   carele încărcate cu lemne. S
                                           această rămânere în urmă prin                                                                                                        bunătăţirea calităţii laminatelor.         iemperaiiira de Î.150 grade Gelsîus în
şi de bună calitate. Pentru rea­           anumite greutăţi întîmpinate în                                                                                                                                                 sus. De asemenea, e nevoie ca mane-             In faţă era deputatul An- i
lizarea acestei sarcini e necesar                                                                                                                                                  Noi, cei de la cuptoare, nu sîniem      vranţii să respecte schemele de lami­
ca paratei cu lucrările de ex­             semestrul I şi în special prin                                                                                                       totdeauna mulţumiţi de calitatea lin-      nare; altfel se produc împăturiri şi            dronic Gropean. FA făcea >
ploatare, avind în vedere per­             lipsa de utilaje (excavatoare şl                                                                                                     gourilor şi în special de cele venite
spectiva, să acorde toată aten­            autobasculante). Cu alte cuvinte                                                                                                     de Ia Reşiţa. Aceasta pentru că n-au       suciri.                                         acum al patrulea trans­
                                                                                                                                                                                                                                                                           port.

  ţia lucrărilor de deschidere şi          cauze obiective. Este adevărat că                                                                                                    compoziţia chimică . cerută de norme; Propunem ca cilindrii să se schimbe                  Prelucrarea lemnului a--
  punere in exploatare a noilor
  fronturi de lucru. Să vedem în           exploatarea a avut greutăţi. Tot                                                                                                     au puţin mangan şi din această cau­        din două în două săptămîni şi nu                dus nu a durat mult. Grin­
   ce măsură această sarcină a             atît de adevărat este însă şi                                                                                                        ză se arde materialul în cuptoare. Aşa­    odată la lună cum se procedează în              zile au şi fost ridicate pe
  fu* dusă în acest an la înde­            faptul că ea a scăpat din aten­                                                                                                      dar o primă propunere: oţeîarîî să         prezent. Neschîiribarea la timp a ci­           zlcb. Cu fiecare zi ce trece,
  plinire.                                 ţie problema descopertării, orien*                                                                                                   elaboreze numai oţeluri care întrunesc     lindrilor duce la producerea unor la­

     De la bun început precizăm            tîndu-se în special asupra pro­                                                                                                      toate condiţiile tehnice. Gei diri Hune­ minate cu exterior deformat din cauza             lucrările avansează.
  că planul lucrărilor de investi­
  ţii — şi ne vom referi numai la          ducţiei. Afirmaţia e justificată                                                                                                     doara ar fi bine să respecte graficul      uzurii calibrelor.                                Pentru construirea noii
  lucrările în regie — n-a fost în­        printre altele şl de faptul că au­                                                                                                   de transport al şarjelor pentru a se         In scopul evitării amestecării mate­          şcoli, statul a acordat, un
   deplinit. Pentru exemplificare          tobasculantele au fost aféctate                                                                                                      evita pierderea căldurii,                                                                  ajutor de 25.000 lei, ajutor
  amintim că in trimestrul n la            cu prioritate producţiei. Apoi,                                                                                                                                                 rialului e nevoie să se facă marcarea           la care, cetăţenii au răs­
  luorările miniere planul a fost          de faptul că nu s-a îngrijit să                                                                                                        La cuptoare e nevoie să se respecte      corectă şi vizibilă a şarjelor, să se           puns cu peste 1.500 ore de
  îndeplinit doar în proporţie de          asigure toate autobasculantele                                                                                                       întocmai tehnologia de încălzire. In       evatueze la .timp laminatele de pe pa­          muncă patriotică. Miron
   40,19 la sută. In lunile iulie          din timp cu şoferi.                                                                                                                  general acest lucru se face; totuşi mai    turile de răcire. Neevacuarea materia­          'Halga, Nicolae Dărăbuţ, ion
  şi august situaţia a început să                                                                                                                                               sînt unii cuptorari care au abateri.       lului de pe paturi duce la strîmbarea           Moraru şi învăţătorul Ni­
  se îndrepte, fără însă a îi la             Revenind la utilaje şi referim                                                                                                     Dar pentru respectarea cu stricteţe a      laminatelor.                                    colae Ianăş au fost tot­
   nivelul posibilităţilor existente       du-ne la excavatoare, menţio­                                                                                                        tehnologiei avem nevoie de aparate de                                                      deauna In fruntea acţiuni­
  şi a cerinţelor.                         năm că la începutul anului au                                                                                                        control, care să ne poată indica tem­         Gredem că dacă înfregul nostru co­
                                           fost închiriate de la baza Hu­                                                                                                                                                  lectiv de muncă va depune o activi­
     Aceasta nu înseamnă că nu s-a         nedoara a T.U.G. două excava­                                                                                                        peratura din cuptoare. In acest fel,       tate mai susţinută, dacă vom primi
  muncit. O seamă de realizări
  cum ar fi subdepoziţul de ex­                                                                                                                                                 putem elimina arderile, precum şi
  ploziv de la mina Pădurea Ora­
  şului, remiza de locomotive de           toare din care unul s-a defectat                                                                                                     scoaterea din cuptoare a materialului sprijinul cerut din partea celor cu care             lor patriotice.
  la orizontul 180, postul trafo
  subteran, creşterea volumului ex-        Ia foarte puţin timp de la in­                                                                                                       rece.                                      conlucrăm, vom reuşi să îmbunătăţim             O dată cu începerea nou­
  cavaţiilor la descopertă la circa
  20.000 — 25.000 m.c, lunar, a            trarea în funcţiune. La sfîrşitu!                                                                                                    Galifatea laminatelor depinde însă calitatea laminatelor".                                 lui an şcolar, copiii din
  avansărilor Ia deschiderea zăcă­
  mântului minei centrate sub ni­          lunii mai a intrat în funcţiune                         PEISAJ INDUSTRIAL                                                            şi de starea agregatelor, în cazul nos­                         *                          Măgura, raionul llia, vor
  velul orizontului 180 m. de la                                                                                                                                                tru de starea cuptoarelor. Iată de ce                                                      păşi pragul unei şcoli noi,
  29 m.I. galerie în iunie la peste        un utilaj de mare productivita­                                                                                                                                                 "Propunerile luminătorilor de
  100 m.I. în august, arată că mi­         te, excavatorul S.E.-3 de 3 m.c.
  nerii care lucrează la investiţii                                                                                                                                                                                        Ia bluming sînt interesante, va­ în care ani de-a rlndul vor
  se străduiesc să-şi îndeplinească        In luna iunie, ou ajutorul ace­
  sarcinile. Nume câ acele ale co­                                                      »-.BACI HITREA POVESTEŞ'Cu tâmplele argintate de nu­                                                                               loroase. E nevoie însă ca ele să
  muniştilor Oprea Cojocaru, Ra­           stuia, s-a reuşit să se efectueze             1mărul anilor, cu vorbă domoa-                                                                      H                             fie luate în studiu de comitetul                culege un bagaj rodnic de
   du Crăciunesou, Ioan Z. Pop,            un volum de 27.400 m.c. săpă­                                                                                                                                                   de partid şi conducerea tehnică                 cunoştinţe.
   Constantin Luipu, sînt aprecia­         turi. Din păcate în lunile urmă­                                                       parte anii cină eram de vîrsta                Intr-una din sitele trecute, cină  $       a secţiei, de conducerea combi­
  te şi stimate de întreg colectivul       toare randamentul acestui utilaj                                                       lor...                                        mă aflam în birourile C.L.D.C.                                                                              R. BĂLŞAN
                                           a scăzut cu 3.500—4.000 m.c. pe                                                                                                                                                                                                                 corespondent
y »ninei Teliuc.
     Cum se face atunci că situaţia        lună.                                        lă, baci Mitrea Romulus, mi­ O clipă bâtrînul se lăsă fu­ Aici îndrumătorii cu cartea,                                             natului, pentru a deveni fapte.                                       vxi
  realizării planului de investiţii
  este cu totul nesatisfăcătoare?            La mină se apreciază că si­                ner la E. M. Barza, poveste­ rat de amintiri. In sufletul lui statisticienii, erau absorbiţi de
  Vom căuta In cele ce urmează             tuaţia se va îmbunătăţi în vii­              şte plin de bucurie, cu emoţie işi făcură loc imaginile unor lumea cifrelor aşternută atent
  să răspundem la această între­           torul apropiat prin intrarea în              în glas..                                 întâmplări, din copilăria şi. ti­ pe coaiele albe din faţa lor.                                           în miomiî Alba
  bare.                                    funcţiune a unui al doilea exca­
                                           vator S.E.-3, care se află în curs           — Uite — spune el — cu­ nereţea lui pline de griji. Vor- Scriu, fac calcule. Cile şcoli
     Una din principalele lucrări          de montaj.                                   rmă se vor deschide porţile                                                             sînt, cîţi elevi, clte manuale             Campania de toamnă mal
   care trebuiau executate in re­
  gie este descoperatarea zăcămân­           Acestea in ee priveşte descc-              şcolilor. 'Am 3 copii. Unul este          Din cairTOiuiJ reporterului j                 au fost difuzate pină acum.  a             temeinic pregătită !
  tului de la suprafaţă. Pentru a-         pertâ.                                       elev în clasa a Ill-a. altul                                                              Centrele de distribuire
                                                                                        într-a VII-a. iar cel mai mare
  nul acesta era prevăzut un vo­             Referitor Ia, lucrările miniere            e ucenic la şcoala profesio­                                                          cărţilor şcolare, prin C.L.D.C.                Campania însăthînţărilor de                   Deşi din această suprafaţa o
                                           obiectivul principal 11 constituie           nală, învaţă meseria de mi­               bea rar. Acum vorba îi scăpa şi. cooperativele dc consum, au                             toamnă se apropie. Pentru ob­                   mare parte va reveni griului,
  lum de excavaţii de 280.000 m.c.                                                      ner. Incepînd de anul trecut,             mai greu din gură, ca-n alte difuzat pină acum manuale,                                  ţinerea şi in anul viitor a unor                pină în prezent doar 500 ha. au
                                           deschiderea zăcământului minei                                                         ăăţi: în valoare de aproximativ                                                                                                          fost fertilizate cu gunoi de grajd
  După 8 luni de muncă s-au rea­                                                        cei doi copii mai nuci cui pri­                                                                                                    producţii sporite la hectar tre­                şi anume la gospodăriile colec­
                                           centrale sub- nivelul orizontului            mit cărţi în mod gratuit. Şi-n            — Am lăcuit cu chiu şi vai 1.600.000 lei. Aproape 300M0 de                               buie ea in aceste zile. în toate                tive din Henig, Cricău, Berghin,
  lizat abia 100.000 m.c., ceea ce                                                      acest an vor primi la fel. 75 de                                                                                                   unităţile agricole socialiste, să               Cistei şi Alba Iulia. Slab se des­
                                           180, respectiv la orizonturile 140           lei, atâta m-ar costa tmanua­             şi eu ' o clasă. A doua n-am 'manuale au fost repartizate in                                                                             făşoară fertilizarea terenului la
  R aid—a n ch etă                                                                      lele pentru cei doi copii. Cu                                                                                                      se facă pregătirile necesare.                   gospodăriile colective din Hă-
                                           şi 100 m. Aşa stând lucrurile ar fi                                                    mai apucat să o termin şi mod gratuit elevilor din clasele                               Terenul arat din timp şi îngră­                 pria, Mihalţ, Teiuş şi altele.
                                           de aşteptat, ca la acest obiectiv            aceşti bani economisiţi pot
                                           al planului de investiţii situa­             cumpăra alte lucruri trebui­              asia fiindcă părinţii, nevoiaşi I—VIII din regiunea noastră.                             şat, sămânţa din soiuri de mare                 Deşi gospodăriile colective din
                                                                                                                                  cum erau nu aveau să-mi dea rAst.fel. de această înlesnire, a-                           productivitate selecţionată şi                  Mihalţ şi Teiuş au posibilităţi
                                           ţia să se prezinte cum nu se                 toare ¦pentru familie. De cel                                                                                                                                                      mari pentru fertilizarea terenu­
                                                                                        mai mare, de care am zis că               încălţări şi cărţi, ca să mă. mai semenea minerului. Mitrea B'o-                         tratată cît şi respectarea epocii               lui, dispunînd atît de braţe de
                                           poate mai bine. Realitatea e cu              este elev la şcoala profesiona­           poală purta la şcoală. Şi a- mulus, se bucură mii şi mii                                 optime de însămînţări, sînt con­                muncă şi atelaje, cit şi de can­
                                           totul alta.                                  lă. nici- nu mai. vorbesc. Aici           poi trebuia să-i ajut la mun­ de părinţi, din ţara voastră,                              diţii ce trebuie respectate cu toa­             tităţi mari de îngrăşăminte o r­
                                                                                        el primeşte nu numai cărţi ci             că. Am învăţat, să scriu şi să ai căror copii primesc manua­                                                                             ganice, totuşi pînă acum aici
                                             Şi la această lucrare se argu-             şi hrană, cazare şiS rechizite                                                                                                     tă stricteţea în vederea obţine­
                                                                                                                                  citesc abia la 30 de ani, sub le şcolare gratuite, expresie a                            rii unor recolte bogate.
                                                                            A JURCA
                                                                                                                                  regimul democrat-popular... grijii partidului pentru edu­                                  In toamna aceasta o supra­
                                                     (®on1inuare In pag. 3-a)                                                                                                                                              faţă însemnată cu cereale pă­
                                                                                                                                  Chipul şi vorbele minerului caţia tinerei generaţii.

                                                                                        şcolare gratuit. Ehe, sînt de­ Mitrea rni-au venit in minte                                       JURCĂ GHEORGHE

                                                            iiiintuBui                                                            vC; ioase va fi însămânţată şi în ra ­ s-a transportat la cîmp puţin
                                                                                                                                                                                                                           ionul Alba. Cu grîu se vor însă­ gunoi. Consiliile de conducere
                                                                                                                                                                                                                           mânţa 12.000 ha., iar cu orz 300
                                           Să A a                                                                                                                               s!        f     ti                         ha. In vederea însămînţării la                  ale acestor unităţi, cît şi organi­
                                                                                                                                                                                                                           timp şi în bune condiţiuni agro­                zaţiile de bază trebuie să ia de
                                           3 S S C |U ră m C S il'ls tă ' c i t m a i m a r i d e f o r a j e                                                                                                              tehnice a suprafeţelor stabilite,               urgenţă măsurile cuvenite pen­
                                                                                                                                                                                                                                                                           tru intensificarea acestei ac­
                                                                                                                                                                                                                           în raionul Alba s-au făcut inten­ ţiuni.
                                                                                                                                                                                                                           se pregătiri. Avînd in vedere că
                                                                                        tarul organizaţiei, Iov. Nicolae Pie-     Tresabă num ai pe ju m ă ta te                                                           în acest an dintre soiurile de                     Cadrele tehnice agricole din
                                                                                        var, să considte inginerul gospodăriei                                                                                             mare productivitate cete mai                    raionul Alba, ţinînd seama de
       Anul acesta toate unităţile agricole 1din regiunea noastră, prin cumpă-l         în această direcţie şi s-a stabilit ca      In raidul întreprins am trecut şi           acum în această privinţă ? Aproape         bune rezultate au fost obţinute                 condiţiile locale din raion re­
f rări şi din prăsită proprie au sporit considerabil efectivele dc animale              temă a adunării generale ce urma să       pe la gospodăria colectivă din Balomir,       nimic. La data dc 3 septembrie erau        de la soiul Ponea, s-a stabilit                 comandă ca cea mai bună epo­
                                                                                        se ţinu, analiza pregătirii bazei fura­   raionul Orăştie. Aici am rămas plăcut         însilozate doar 50 tone porumb, deşi pe    ca pe 60 la sută din suprafaţă                  că de însămânţat 5 septembrie
  Acest lucru impune luarea celor mai eficiente măsuri care să asigure anima-           jere. Pentru aceasta comunistul Matei     surprinşi de rezultatele bune obţinute        aproape întreaga suprafaţă porumbul        să se însămânţeze griul din soiul               — 1 octombrie. In vederea res­
flclor cantităţi suficiente de furaje pent-u perioada de stabulaţie, obţinereaţ         Bimel, preşedintele G.A.C., a primit      de colectivişti pentru asigurarea frun­       destinat însilozării a ajuns în faza de    respectiv, iar pe restul suprafe­               pectării acestei epoci, gospodă­
( unor producţii ridicate dc lapte, carne şi lină. Pentru a cunoaşte in cei             sarcina să prezinte in faţa adunării      zarelor care în perioada de iarnă vor         lapte-ceară. Gauza rămînerii în urmă       ţei să se cultive şi celelalte so­              riile colective şi-au procurat să-
} măsură se preocupă conducerile unităţilor agricole, cadrele tehnico-ingine-f          generale o informare privind pregăti­     fi folosite în hrana oilor şi a tinere­       se explică în primul rînd prin slaba       iuri care de asemenea au dat                    mînţa şi ati trimis probe pentru!
Kreşli şi organizaţiile de partid de această problemă, redacţia ziarului nostrui        rea bazei furajere. Comuniştilor li s-a   tului bovin. De pe sălciile, plopii, saî-     organizare a muncii la însilozat. In       rezultate bune Ia recoltări. In ­               analiză la Laborator. Rău estei
iff organizat un raid-anchetă în cîteva unităţi din raioanele Haţeg, Sebeş,j            anunţul din timp ordinea de zi, cc-       cîmii şi răchita care se află din abun­       3 septembrie, bunăoară, lingă gropile      ginerii şi tehnicienii agronomi                 însă că în afară de gospodăriile'
!JAlba, Orăştie şi din oraşul regional Deva.                                            rîndu-li-se să se gîhdeascu la măsurile   denţă pe marginea păşunii gospodă->           de siloz stăteau strînse de mai bine                                                       colective din Berghin, Stremt'
                                                                                        ce vor trebui luate. Astfel pregătită,    riei, colectiviştii au strîns pînă acum       de două zile, circa 5 tone de porumb,      din raionul Alba se preocupă în                 şi Henig nici o altă unitate nu
               constatările făcute cu acest prilej:                                     adunarea organizaţiei a analizat te­      peste 80 de tone frunzare, pe care le-au      supus uscării, iar tocătoarea nu funcţio-  acest an cu mai multă răspun­                   a mai procurat substanţele în-
                                                                                        meinic problema pusă în discuţie şi a     şi aşezat în jirezi. In zilele ce Urmea­      na. întrebat de ce nu se însilozează,      dere dec.it în anii trecuţi de a-               sectofungicide necesare.
N utref de calitate p en tru animali                                                    elaborat un plan de măsuri care, a-       ză — aşa cum preciza inginerul gos­           inginerul gospodăriei s-a grăbit a ne      sigurarea celor măi bune con­
                                                                                        plicat în viaţă, duce la asigurarea       podăriei, tov. Avram Dad —• vor mai           răspunde că aceasta este o cantitate       diţii pentru realizarea unei re­                   Şi în acest an pe tarlalele 'gos­
   Asigurarea an de an a tot mai multe     puţin cîte 10 tone de . nutreţuri însilo­    bazei furajere necesară. La întocmirea    fi strînse încă cel puţin 70 tone de          prea mică pe care ar putea-o însiloza      colte bogate. Astfel. în toate                  podăriilor agricole colective vor
furaje de bună calitate, şi din sorti­     zate pentru fiecare vacă, porumbul re­       planului s-a ţinut cont de indicaţiile    asemenea furaje.                              în numai cîteva ceasuri. Trebuie deci      unităţile agricole din raionul                  fi administrate cantităţi însem--
mente variate, între care o pondere în­    coltat de pe suprafeţele care în toamnă      inginerului gospodăriei, care solicitat                                                 aşteptat — dtfpă părerea specialistu­      Alba au fost stabilite solele pe
semnată au avut-o nutreţurile însiio-      vor fi cultivate cu păioase, care mai        de organizaţia de bază a desfăşurat         Gu multă răspundere au fost sfrîn*          lui — pînă cînd se vor strînge-cantităţi   care se va cultiva grîu în aceas­               nate de .îngrăşăminte chimica
zate, a prrmis Colectiviştilor din satul   are încă un conţinut ridicai de uni.         in continuare o muncă neobosită pen­      se aici şi depozitate în jirezi, peste 30     mal mari şi apoi să se înceapă toca-       tă toamnă. Pentru o bună ro.                    în vederea sporirii producţiei;
Petreşti, raionul Sebeş, să sporească      taţi nutritive, va fi însilozat în ames­     tru organizarea lucrului în vederea       lone fînurî naturale, de trifoi şi. lucerna.                                             dire s-a căutat să se asigure                   Pînă în prezent însă numai gos­
considerabil numărul animalelor pro­       tec cu sfeclă de zahăr, melasă şi foi        îndeplinirii măsurilor stabilite. Iată                                                  rca porumbului şi însilozarea (?!).        griului cele mai bune premer­                   podăria colectivă din Galda de
prietate obştească şi productivitatea      de varză.                                    cîteva: In primul rînd pentru a aco­        Acesta e un lucru bun. Rău este însă           Părerea noastră este cu totul alta.     gătoare. Astfel, după legumi-
acestora.                                                                               peri lipsa fînurilor ce nu se pot asi­    că la G.A.G. din Balomir nu se acordă                                                    no,ase se vor cultiva 3.005 ha.                 Jos a procurat cantitatea nece­
                                              Rezultate bune, în ceea ce priveşte       gura în cantităţile stabilite, s-a luat   aceeaşi atenţie şî însilozării porumbu­       Pe măsură ce se recoltează, porumbul       griu. după nrăşitoare 7.475 ha.,                sară de îngrăşăminte chimice.
   Pentru ca în acest an să realizeze      însilozarea a diferite furaje obţin şi       hotărîrea să se. măi cască cantitatea     lui — principalul furaj pentru perioada                                                  iar după păioase si alte culturi
producţii şi mai mari, avind îndruma­      membrii gospodăriilor colective din          de siloz, să se pregătească frunzare      de stabulaţie. Potrivit prevederilor pla­     trebuie să fie imediat însilozat, altfel   1.520 ha.                                          Pentru' bună desfăşurare ă
rea organizaţiei de partid, colectiviştii  Giugud, Galti'u, şi Alba Iulia. Pină la      care să asigure hrana oilor, să se        nului de producţie la această unitate                                                                                                    campaniei 'de îiisămîiiţăŢi este
aevrdă o deosebită atenţie dezvoltării     3 septembrie, la aceste gospodării erau      sttîngă o mare cantitate de jir din       trebuie însilozate, circa 600 tone po­        îşi pierde din unităţile nutritive, iar      Cu snrijinul mecanizatorilor                  necesar ca organizaţiile de
bazei furajere, îndeosebi însilozării a    însilozate 500, 420 şi respectiv 350 tone    pădurile apropiate pentru ferma de        rumb în amestec cu resturile de la lu­        transportul să fie mai bine organizat.     de la S.M.T. au fost efectuate                  partid, conducerile G.A.C. şi co­
cît mai multe nutreţuri. Pînâ acum au      porumb în amestec cu alte diferite fu­       porci.                                                                                  Este şi aceasta o problemă de care         pînă în urezent în raionul Alba                 mitetele executive ale sfaturilor
fost însilozate 40 tone trifoi, plantă     raje. De menţionat faptul că la aceste                                                 cerna, borceagul şi trifoiul pentru să-       consiliul de conducere al G.A.G. tre-      peste 7.000 hă. arături de vară.                populare să se ocupe cu şi mâi
bogată în proteină, în amestec cu me-      unităţi se acordă o marc grijă şî asi­          întocmit, cu chibzuinţă-, planul de    mînţâ, rogoz etc. Ge s-a făcut pînă
n>să. De cîteva zile s-a început şi in-    gurării de frunzare. La Ciugud, bună­        măsuri adoptat de comunişti a fost a-                                                           (Conlimtarc în pag. 2-a)                                                           multă răspundere de efectuarea
-'o ^tul porumbului în amestec cu res-     oară, s-au strîns. şi denozitat peste 30     preciat de întreaga masă a colecliviş-                                                                                                                                             tuturor pregătirilor.
                                           tone frunze, iar ia gospodăria               ţilor.
    , de Ia grădina de legume şi frunze    colectivă din Alba Iulia, cîte 20 de co­                                                                                                                                                                                                                 I. COSTEA
de floarea-soarelui. Datorită bunei or­    lectivişti recoltează zilnic frunze de. ar­     Ca să mărească cantitatea dc siloz,
ganizări a muncii, recoltatul porumbu­     bori. După cum .se vede, în unităţile        încă din lunile iunie şi iulie au în­
lui se face pe parcele şi se însilozează   arătate mai sus, dezvoltarea' bazei,         ceput să însilozeze, folosind toate re­
cînd are cea mai bună suculenţă            furajere prin valorificarea tuturor re­      sursele. Peste 200 tone siloz au fost
(65—75 la sută apă). Gu multă grijă        surselor de furaje existente în gospo­       pregătite din paiele de orz, ovăz verde
                                           dării, constituie O problemă de rezolva­     şi lucerna din parcelele de vie izo­
au fost recoltate şî depozitate şi ce-,    rea căreia consiliile dc conducere şi        late, rogoz, toată masa ' verde din
                                           organizaţiile de partid se preocupă cu
lelalfe nutreţuri. Acum se lucrează la

strîngerea otăvii şi la pregătirea frun­

zarelor pentru oi. Pentru a asigura cel toată răspunderea.                              grădina de legume şi resturile dc

C o m u n iştii în plină acţiune                                                        varză, timpurie. Pentru a . completa
                                                                                        capacitatea groapă de siloz (700 tone)

  Planul 'de producţie al G.A.C. din       planificate. Totuşi, hrana animalelor        s-au mai folosit vreji de fasole şi
Pianul de Jos, raicnul Sebeş, prevede      trebuie asigurată.                           castraveţi, porumb siloz şi altele. Ast­
ca în acest an efectivul dc animale                                                     fel s-a reuşit ca pină acum să fie
să crească la 450 vite mari şi 800           Comuniştii au fost primii care vu-         însilozată cantitatea de 700 tone. In
oi. In aceeaşi măsură trebuie să creas­    zind cum se prezintă nutreţurile in          acelaşi timp s-a lucrat la construirea
că şi cantitatea de furaje necesară        acest an, s-au gindit din v'cmc să           unei noi gropi de siloz, lot pentru
                                           îndrume munca consiliului dc condu­          700 tone. In total, în acest an colec­

hrănirii !0". La început, colectiviştii cere spre asigurarea bazei furajere. tiviştii din Pianul de Jos vor însiloza

au stabilit concret ce anume furaje Biroul organizaţiei dc bază a discutat circa 2.000 tone nutreţ. Aceasta, îm­

să realizeze. Dar timpul neprielnic        cu brigadierii zootehnici Mihai Birk         preună cu cele aproape 600 tone fî-            La gospodăria agricolă colectivă din Ciugud raionul %lba,                                Cu ajutorul combinei de siloz, mecanizatorul Stenozei Ioan
din acest an, a împiedicat îndeplinirea    şi Matei Bimel eerîndu-le părerea a-         nuri, cu frunzarele pregătite, vor asi-   pregătirea furajelor se desfăşoară din plin.                                             de la G.Â.S. din Petreşti a recol tat şi pregătit pină aeram pentru
planului. In special la fineţe nu se       supra acestei probleme. In aceeaşi şe­       gtira pe timpul iernii hrana necesară                                                                                              însilozat porumbul de pe mal bine de 35 ha.
vor mai putea realiza cele 1QJ)0. tont     dinţă de birou s-a hoUbît ca secre­          animalelor gospodăriei.                        In foto: aspect de la însilozarea porumbului.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14