Page 90 - 1962-09

pag. g
KasB&efinua aaamBaguma iiasfls^ ^ srromxwnai acm iA ^c^g ro m ^ ^ ^ m a î a ^ m m ang^m iigiiB
in flecare unifafe-canfifăţi cff mai mari de nuiref însiiezaf!
Timpul este înaintat
nu aşteaptă
Datorită sprijinului acordat ceastă privinţă numeroase gos­
de stat prin credite pe termen podării colective nu şi-au orga­
lung şi fără dobîndă şi fo­ nizat bine munca. Drept rezul­
losirii mijloacelor proprii, gos­ tat, ele n-au reuşit să însămîn-
podăriile agricole colective din ţeze decît 3.163 ii a. de porumb
regiunea noastră şi-au sporit in mirişte, mult prea puţin faţă
considerabil efectivele de anima­ de posibilităţile existente.
le proprietate obştească. Existen­
ţa unui efectiv mare de animale Faţă de această situaţie se im.
creează condiţii pentru sporirea punea ca pentru asigurarea unei
bogate baze furajere să se folo­
producţiei de lapte, carne şi li­ sească pentru însilozat toate re­
nă. Realizarea acestui obiectiv sursele locale de nutreţuri.
este condiţionată Insă de crea­
rea rinei baze furajere cores­ Anul acesta, din datele exis­
punzătoare, de asigurarea în fie­ tente la Consiliul agricol re­
care gospodărie a unei rezerve gional, reiese că s-an prevăzut
importante de furaje. să se însilozeze de către G.A.C.
din regiune 200.000 tone porumb
Dacă In timpul verii majori­ siloz şi alte nutreţuri. Din pă­
tatea gospodăriilor colective din cate, pentru strîngerea la timp
regiune, cu toată seceta care a şi însilozarea diferitelor nutre­
existat au av*ut asigurată hrană ţuri, bogate în substanţe hră­
pontru animale, nu acelaşi lucru nitoare, nh s-a manifestat peste
II putem spune despre preocupa­ tot atenţia cuvenită.
rea ce ar trebui să existe pen-
trh crearea unei rezerve însem­ 'Pentru a spori producţia de
nate de furaje pe timpul iernii. lapte şi carne, pentru a avea asi­
Se ştie că cea imai ieftină sursă gurate furajele necesare anima­
de furaje sînt păşunile şi fî- lelor pe toată perioada de sta-
neţele. Dar, în regiunea noas­ bulaţie, colectiviştii din regiu­
tră, mai ales în raioanele Ha­ nea noastră trebuie să acorde
ţeg şi Sebeş, nici cositul finului cea mai mare atenţie însilozării
nu s-a făcut la timp. încă şi unei cantităţi cît m ai mari de
acum în numeroase gospodării furaje. Ţinînd seama de faptul
din raioanele amintite stau ne-
coisfte sute de hectare eh fineţe. că timpul este destul de înaintat,
Dacă ar fl existat o preocupare
mai mare din partea consiliilor trebuie să se mobilizeze toate
forţele şi mijloacele pentru Sn-
silozarea porumbului sau a al­
tor nutreţuri care în amestec,
sau chiar singure, ar putea da
un siloz de bună calitate. Dar,
realizările de pînă acrim sînt
mult sub posibilităţi. Pînă la
de conducere ale G.A.C., a spe­ 2 6 septembrie S-:ari însilozat
cialiştilor, finul putea fi recol­ doar 70.727 tone, ceea ce repre­
tat mai devreme. în felul acesta zintă abia 35,36 Ia sută din can-
s-ar fi obţinut un furaj de mai titatea planificată.
bună calitate şi s-ar fi evitat
orice pierdere. Pentru a însiioza la timp po­
rumbul şi celelalte nutreţuri,
O altă sursă importantă care cum era şi firesc, trebuia asigu­
putea să ducă la sporirea bazei rat în primul rînd spaţiul de
furajere în gospodăriile colec­ însilozare, iar tocătorile trebu­
tive o constituiau culturile du­ iau să lucreze cu toată capaci­
ble, mai ales a porumbului însă- tatea, atît ziua, cît şi noaptea, necesar ca in gospodăriile co­
mînţat în mirişti. Dar şi în a- în privinţa pregătirii gropilor lective, mai ales în , cele rămase
Una pe hîrtie, alfa în realitateîn urună, să se treacă cu toate
Situaţia Tnsllozăril în G. A. t. ia 26 sep te m b rie a. c.
Nr. R aionul (oraşul regional) P lan (tone) R ealizat •/.
crt. (tone)
1 SEBEŞ 3 5 .0 0 0 23.450 67,00
2 ALBA 3 0 .0 0 0 16.377 54,59
3 ORAŞ DEVA 1 5 .0 0 0 4 .0 1 0 2 8 ,7 3
4 O R Ă ŞT IE 3 5 .0 0 0 8 .7 9 0 2 5 ,1 1
5 ORAŞ HUNEDOARA 1 5 .0 0 0 3 .4 3 4 2 2 ,8 9
6 HAŢE® 2 5 .0 0 0 5 .7 0 0 2 2 ,8 0
7 ILIA 3 5 .0 0 0 7 .1 1 6 2 0 ,3 3
8 BRAD 1 0 .0 0 0 1.850 1 8 ,5 0
TOTAL 2 0 0 .0 0 0 70.727 35,36
Iitvă^înd d in e x p e r ie n ţa
anului trecui
O c o n d iţie h o tă rîto a re p e n tru le g u m in o a s e în a m e s te c cu a lte
re a liz a re a s a rc in ilo r p riv in d sp o ­ fu ra je .
rire a e le c tiv e lo r de a n im a le şi a
p ro d u c tiv ită ţii a c es to ra o cons­ D a to rită p re o c u p ă rii p e rm a ­
titu ie în s ilo z a re a a c ît m a i m a ri n e n te m a n ife s ta te d in p a rte a
c a n tită ţi de n u tre ţu ri. E x p e ­ c o n d u c e rilo r şi a o rg a n iz a ţiilo r
rie n ţa a a ră ta t c ă h ră n in d a n i­ de p a rtid , în u n ită ţile a m in tite
m a le le , în d e o s e b i v a c ile de la p ­ s au lu a t d in tim p m ă s u ri p en ­
te cu fu r a je în s ilo z a te se o b ţin tru a s ig u ra re a s p a ţiilo r n ecesare
p ro d u c ţii d e carn e, la p te şi li­ p e n tru în s ilo z a re a în tre g ii c a n ­
n ă to t m ă i rid ic a te . In ţe le g în d tită ţi de n u tre ţu ri p la n ific a tă .
în s e m n ă ta te a a c ţiu n ii de în s ilo ­ T o to d a tă în v e d e re a în s ilo z ă rii
fu ra je lo r la tim p u l o p tim a fo s t
z a re a fu r a je lo r , c o n d u c e rile şi s ta b ilită o rd in e a de re c o lta re a
o r g a n iz a ţ iile d e p a r t id d in n u ­ n u t r e ţ u r ilo r p e p a r c e le şi a u fo s t zilnică de furaje a anim alelor îl o- podărie care s-a preocupat prea pu­ mai îndeaproape acţiunea de inşilor clă sem izaharată, sfeclă furajeră, do­ nutreţ suculent în cantităţile necesare.
o rg a n iz a te e c h ip e d e m u n c ito ri
m e ro a s e u n ită ţi a g ric o le a u d es­ şi c o le c tiv iş ti o a re a u lu c ra t p e r­
fă ş u ra t o la rg ă m u n c ă p o litic ă m a n e n t la tra n s p o rtu l şi în s i-
şi o rg a n iz a to ric ă m o b iliz ln d co­ lo z a tu l fu ra je lo r. B u n ă o a ră , la
le c tiv iş tii s ă fo lo s e a s c ă to a te re ­ g o s p o d ă ria de s ta t d in A p o ld u l
s u rs e le d e fu r a je e x is te n te , să
d e S us, u n d e m u n c a a fo s t b in e
a s ig u re fu n c ţio n a re a c o n tin u ă a o rg a n iz a tă , c o m b in e le u n iv e rs a le
to c ă to a re lo r m e c a n ic e şi a c e lo r­ p e n tru s ilo z şi to c ă to rile m e c a ­
la lte m ijlo a c e p e n tru în s ilo z a re . n ic e a u fu n c ţio n a t d in p lin , re a -
E x e m p le b u n e în ac ea stă p r i­ liz în d a s tfe l z iln ic în s ilo z a re a a
100 to n e fu ra je . L a fe l de b in e
v in ţă se p o t d a d in m u lte gos­ a u m u n c it şi m u n ces c c o le c ti­
p o d ă rii a g ric o le c o le c tiv e şi de
s ta t d in re g iu n e . v i ş t ii d i r P i a n u l d e J o s , u n d e c u 60 vaci de lapte şi un num ăr însem ­ nu treţ suculent.
A ş a s p r e e x e m p lu g o s p o d ă r iile s p r i jin u l i n g i n e r u lu i a g r o n o m , nat de oi şi porci. D in balanţa fu ra­
de s ta t d in P e tre ş ti, A p o ld u l de c o le c tiv iş tii au id e n tific a t to a ­
S us, G -a ld a şi a lte le a u în s ilo z a t te re s u rs e le de fu r a je e x is ­
fie c a re in tre 2400 şi 3700 to n e te n te în g o s p o d ă rie şi a u tre c u t
fu ra je . la în s ilo z a re a lo r. In p re z e n t a ic i
se în s ilo z e a z ă co cen i de p o ru m b
D e asem en ea, g o s p o d ă rii co­
le c t iv e c u m s î n t c e le d i n P i a n u l î n a m e s t e c c u d o v le c i, v r e j i d e scurt, m ai ales că gospodăria are şi
d e J o s , P e t r e ş t i, M ie r c u r e a , c a s t r a v e ţ i, f o i d e v a r z ă , p o r u m b tocătoare proprie. Rău este însă că cocenii răm aşi să fie grabnic însilo-
D o ş ta t, ra io n u l Sebeş, C iu g u d , fu ra je r c u ltiv a t d u p ă re c o lta re a
T e iu ş , ra io n u l A lb a , B re te a M u - c a rto filo r tim p u rii etc. D e ase­
re ş a n ă , ra io n u l Ilia , B e rth e lo t, m en ea, p e n tru a a s ig u ra c a n ­
S a rm is e g e tu z a , r a io n u l' H a ţe g , tită ţi c ît m a i m a ri de n u tre ţ în ­
S în ta n d re i, C p e ra z a o ra ş u lu i s ilo z a t p e n tru v a c ile de !ap te ,
re g io n a l D e v a şi a lte le a u in s i- c o le c tiv iş tii d in P e tre ş ti fo lo s es c
lo z a t a p ro a p e în tre a g a c a n tita te la în s ilo z a re a c o c e n ilo r de p o ­
de n u tre ţu ri p la n ific a tă . ru m b re s tu ri de la g ră d in a de
le g u m e , m e la s ă şi s fe c lă de z a ­
M e rită to to d a tă să fie e v i­ h ă r. T o to d a tă în n u m e ro a s e u n i­
d e n ţia t e x e m p lu l g o s p o d ă riilo r tă ţi s -a în c e p u t în s ilo z a re a co ­
c o le c tiv e d in R ă h ă u şi P e tre ş ti, c e n ilo r de p o ru m b cu s a ra m u ră ,
ra io n u l Sebeş, S in ta n d re i, de pe c re în d a s tfe l c o n d iţii p e n tru o
ra z a o ra ş u lu i re g io n a l D ev a, V e- b u n ă fu ra ja re a a n im a le lo r pe
ţel, ra io n u l Ilia , O ră ş tie şi a l­ tim p u l ie rn ii şi p e n tru s p o rire a
te le c a re in a fa ră de p o ru m b au p ro d u c tiv ită ţii acesto ra.
În s ilo z a t În c ă d in lu n ile d e v a ră
Sf, T ÎR C O B
tafcfifflssiâ oantităţî Rtete
DRVMve v o vm u svtm m
pentru siloz o situaţie mai bună
a existat şi există în raioanele
Sebeş, Alba şi Orăştie.
Din păcate însă nu peste tot
a existat o preocupare susţinu­
tă pentru pregătirea şi desfă­
şurarea campaniei de însilo­
zare. în unele gospodării cum)
sînt acelea din Sălaş, Rîu de
Mori, Clopotiva, Săsciori, Lan-
crăm, Tărtăria, Oarda de Jos şi
multe altele, pregătirile s-au fă­
cut eu întîrziere din care cauză
a întîrziat şi acţiunea de însi­
lozare. Aşa se explică de ce în
unele raioane ca Brad, Ilia şi
Haţeg s-au însilozat pînă acum
doar 1.850, 7.116 şi respectiv
5.700 tone de porumb sau alte
furaje, faţă de 10.000 ; 35.000 şi
respectiv 25.000 tone cît se p la­
nificase. Ce părere au consiliile
de conducere ale gospodăriilor
colective amintite şi consiliile a.
gricole raionale despre această
rămînere în urmă ?
Trebuie arătat că dacă în ge­
neral acţiunea de însilozare a
furajelor în gospodăriile colec­
tive merge încă greoi, acest lu­
cru se datoreşte şi inginerilor
agronomi din unităţile rămase
în urmă.
în aceste zile, atenţia colecti­
viştilor şi a specialiştilor din a-
griculiura regiunii noastre tre­
buie să se concentreze spre obiec­
tivul nr. 0. — grăbirea însilo-
zăriî porumbului şi a celorlalte
furaje. în acest scop munca la
însilozare trebuie organizată pe
schimburi. Pentru a se însiioza
o cantitate cît mai mare de fu­
raje este necesar să se pună la
siloz toate coîetele de sfeclă, res­
turile din grădina de legume,
capitúlele de floarea-soareTui
precum şi diferitele buruieni de
pe marginea drumurilor, din li­
vezi etc., surse încă nefolosite
cu destulă chibzuinţă 2n multe
unităţi agricole.
Timpul este înaintat — am pu­
tea spune chiar foarte înaintat.
El nu aşteaptă. De aceea este
forţele Ia însilozatul frirajelor.
Organele locale de partid şi de
stat au datoria ca prin intensi­
ficarea muncii de îndrumare şi
control, să ajute mai substan­
ţial gospodăriile colective în furajelor necesare anim alelor. Ga ur­ S itu a ţia pe teren se prezintă în să A ceştia rep rez in tă o m are rezervă de litri a p ă să ra ta la 100 kg^ coceni.
desfăşurarea muncii de însilo­
zare, în aşa fel ca în fiecare Imi­
tate să se asigure cantităţi co­
respunzătoare de furaje pentru
iarnă. Numai în felul acesta se
vor putea obţine producţii bo­
gate de lapte şi carne, iar veni­
turile colectiviştilor vor fi din
ce în ce mai mari. Consiliile a-
gricole regional, raionale şi oră­
şeneşti trebuie să se îngrijească
mai mult ca în această direcţie
să fie acum mobilizate toate
forţele.
V. 3PÎŢAN
im -
Dacă erau folosite
toate forţele...
In cele mai m ulte gospodării agri­
cole colective, sub îndrum area per­
m anentă a organizaţiilor de bază, con­
siliile de conducere s-au preocupat ai
răspundere de strîngerea furajelor,
depozitând în bune condiţii finul na­
tural, fîr.ul de trifoi şi lucerna. A lă­
turi de fînuri un loc de frunte în raţia
cupă nutreţul însilozat. Colectiviştii
cunosc bine rolul pe care acest nu­
treţ îl are la sporirea producţiei de
lapte. De aceea ei se străduiesc să
însilozeze cantităţi cît m ai m ari de
furaje.
Există însă unităţi agricole unde
acestei probleme nu i se acordă a-
tenţia cuvenită. U n asemenea exem­
plu n i-1 oferă g ospodăria ag rico lă co­ turi de porumb să însilozeze şi mo­
lectivă din satul Roşcani, raionul I-
lia. Sectorul zootehnic al acestei gos­
podării cuprinde 163 bovine din care
jeră, reiese că acestor anim ale le sînt
necesare pentru perioada de stabulaţie
325 tone nutreţ însilozat. Cu forţele
de care dispune gospodăria colectivă
din Roşcani această cantitate de nu­
treţuri se putea realiza într-un timp
tocătoarea şade ncfolosită zile întregi
în vreme ce colectiviştii din Roşcani
au însilozate (pînă la data de 25 sep­
tembrie) doar 60 tone nutreţuri.
Considerăm că această cantitate este
foarte mică. Am căutat să aflăm care
sînt cauzele pentru care colectiviştii
din Roşcani nu asigură animalelor
suficient nutreţ însilozat. Preşedintele
gospodăriei agricole colective cît şi
brigadierul zootehnic ne-au inform at
că însilozarea decurge nesatisfăcător
din cauza lipsei braţelor de muncă.
Intr-adevăr, m ajoritatea bărbaţilor
din sat sînt angajaţi. Dar, acest fapt
nu îngreunează deloc procesul însilo­
zării. La însilozat munca poate fi
uşor făcută chiar şi de către femei.
Consiliul de conducere al gospodăriei
s-a m ulţum ii însă că arc la înde-:
Nr. 21414
'xjtv&:?jrxvx7iiiHaagacgnKaa
Posibilităţi sînt, dar... P ia e lfic a t 7.000 de to n e —
nevalorificate
r e a l i z a t ... m a m ic _
Avînd condiţii prielnice şi o bună tîrziere, nu se acordă atenţia cuvenită
In gospodăriile agricole colective în d r u m a t c o n s iliile 'de ;c o n d u c e r e ' !ale
unde consiliile de conducere, sub în ­
G .A .C . şi n-au luat m ăsuri prnţru
tradiţie în creşterea animalelor, mem­ nici acţiunii de însilozare a furaje­ d ru m a re a o r g a n iza ţiilo r d e p a rtid , au ca g o sp o d ă riile d e p e ra za cdîStljnei
brii gospodăriei agricole colective din lor. Aici nu au fost luate din vreme
satul Presaca, raionul Sebeş, au sta­ măsuri pentru asigurarea spaţiilor ne­ lu a t m ă s u ri d in tim p p e n tr u p re g ă ­ să -şi în d e p lin e a s c ă sa r c in ile 'de p la n
bilit în planul de producţie să spo­ cesare însilozării întregii cantităţi de
rească sim ţitor electivele de animale, furaje planificată. Din această cauză tirea spaţiilor necesare şi pen tru re­ p rivin d însilozările.
astfel îneît la sfîrşitul anului să de­ tocătoarea gospodăriei a stat nefolo­
ţină ca proprietate obştească 250 bo­ sită cîteva zile. De asemenea, pentru coltarea şi însilozarea unor cantităţi A sigurarea hra n ei a n im a lelo r este
vine, din care 87 vaci de lapte, 600 însilozare nu se folosesc diferitele ier­
ovine şi un num ăr însem nat de por­ buri, coîetele de sfeclă şi alte surse de sp o rite d e n u tr e ţu r i s-a u în silo za t o sa rcin ă d e o se b it 'de im p o r ta n tă şi
cine şi păsări. furaje existente în gospodărie.
pînă acum m ari cantităţi. N um ărul ea trebuie p rivită cu toată răspunde­
La întocmirea balanţei fura­ O situaţie asem ănătoare se poate în­
jere s-a stabilit că pentru o bună tâlni şi la g o sp o d ăria colectivă din Gut, acestor gospodării este m are. D in ¦ pă­ rea. L a Sălaş insă ea este tratată cu
hrănire a anim alelor gospodăriei sînt unde cantităţi însem nate de floarea-
necesare, în afară de nutreţurile gro­ sosrelui, rogozuri şi alte ierburi au ră­ cate nu peste to t se m a n ifestă însă superficialitate. E ste de dato ria co­
siere şi concentrate şi 360 tone fînuri mas nevalorificate în cîmp. Lucrurile
şi 675 tone suculente. nu stau m ai bine nici la gospodăriile a c e la şi in te r e s p e n tr u c a s a r c in ile p r i ­ m i t e t u l u i c o m u n a l ‘d e p a r t i d , a sfa->
colective din satele Sebeşel şi Săsciori.
Gospodăria colectivă a avut create La Sebeşel, de pildă, nu s-au însilozat vin d însilozarea nutreţu rilo r prevăzute tulul popular, a consiliilor d e co n d u ­
condiţii bune pentru asigurarea aces­ decît 150 tone furaje, iar la S ăsciori
tor cantităţi de furaje. Să vedem însă nici m ăcar nu s-a început însilozatul, in p la n u rile d e pro d u cţie ale G .A .C . cere şi organizaţiilor d e bază, a in ­
ce au făcut colectiviştii în privinţa cu toate că gospodăria are planificat
să însilozeze 500 tone nutreţuri. să ţie îndeplinite. ginerilor agronom i, să ia d e urgenţă
procurării unor cantităţi îndestulătoa­
Timpul fiind destul de înaintat, este A n u l acesta, cele patru gospodării m ăsuri pentru însilozarea tu tu ro r can­
re de furaje, din sortimente diferite necesar ca organele locale de partid şi
de stat, conducerile gospodăriilor co­ agricole colective de pe raza com u­ tită ţilo r de n u treţu ri planificate. N u
şi de bună calitate pentru hrana ani­ lective să ia m ă­
suri pentru grăbirea nei Sălaş, raionul H aţeg, trebuie să trebuie tolerată n ici u n fe l d e tă ră ­
malelor pe timpul iernii. acţiunii de însiloza­
re, prin folosirea m ai însilozeze 7.000 tone n u treţu ri. D ar gănare în această problem ă. C o n siliu l
— La noi balanţa furajeră este asi­ raţională a Artelor
şi a mijloacelor de a tît la G .A .C . d i n S ă la ş u l S u p e r io r , a g r ic o l r a io n a l este, 'd a to r, s ă c o n tr o ­
gurată — spunea tov. Sebastian David, care dispun gospo­
dăriile colective. Sălaşul Inferior, Paroş cit şi la N u c ­ leze şi să îndrum e m a i îndeaproape,
preşedintele gospodăriei. Am însilozat
N. TODICA şoara n u s-a în silo za t p în ă acu m n i­ G .'A.C. în v ed e re a a sig u ră rii fu ra je lo r
120 tone porum b şi poşte cîtcva zile
m ic. S p a ţiile d e d ep o zita re n u s-au p e n tru a n im a le. I n ra io m d H a ţe g si: '
mai însilozăm încă 80 tone.
asigurat d ecît p en tru circa 3.000 de şi a lte g o sp o d ă rii care n -a u însilozat.
A nalizînd însă mai temeinic felul
tone. A ceastă situaţie trebuie să dea nici m ăcar ju m ă ta te din c a n tită ţile
cum conducerea gospodăriei şi orga­
serios d e g în d it consiliilor de condu­ p lanificate. S e im pune, d eci luarea de
nizaţia de partid s-au preocupat de
cere şi organizaţiilor de partid din m ăsuri hotărîte care să ducă la li­
asigurarea hranei pentru animale se aceste unită ţi. D e această stare de
poale trage concluzia că nu s-a m un­ lucruri se face vin o va t a tît com itetul chidarea răm ânerii în u rm ă în acea-,
com unal d e p artid cît şi sfatul popu­
cit cu suficientă răspundere. Pe lingă lar com unal, care n u au controlat şi stă privinţăi
faptul că producţia de fîn este scă­
N .: ¦BA D IU , •
zută, din cauza recoltării lui cu în-
39B=
i\y ^ s j
P en tru ca şt în acest an să obţină p ro d u c­
ţii sp o rite d in sectorul zootehnic, colecti­ F U RAJELE IN T R E E L E :
v iştii d in sa tu l C ut, ra iom tl Sebeş au p revă zu t
să asigure p e n tru hrana anim alelor pe tim p u l — Ce zici surato de p reşed in tele n o stru ? Bun am’ şî m ilos {ani. N u n e -a r toca pen­
ie rn ii p e s te 70 to n e c o n c e n tra te , 408 to n e fîn u ri,
511 to n e g ro sie re şi 823 to n e s u c id e n te . C u to a te tru nim ic în Iunie. T răim fericite. P rie te n ele noastre de la R ăhău au p ă ţit-o rău de tot. Au
că gospodăria d isp u n e de m ijlo a ce su fic ie n te şi
de surse în sem n a te de fu ra je, p în ă in ziua de fost de m ult tocate şi însilozate... • .
25 se p te m b r ie n u a u fo s t în s ilo z a te d e c ît 350
? t o n e n uuttrr<e ţ u r i .
? w w w w » .' A V > A A A A A A A A A O / V / V W
Cocenii de porumb»
un nutreţ valoros
Anul trecut colectiviştii din satele I octombrie. Potrivit situaţiilor existen­
Lunca Moţilor, G ărăstău, Garaciu, Ţe- te la sfatul popular rezultă că pînă U nităţile agricole din regiunea noa­ loz — cu po m p e y erm o relei ®>u stro ­
bea, R işca şi B aia de <3riş, to ate de pe acum s.a însilozat mai mult de jum ă­ stră p ro d u c an u al o can titate de pe-i pitori obişnuite cu o soluţie de sare
raza comunei Baia de Griş, n-ah a- tate din cantitatea planificată pe în­ ste 250.000 tone coceni 'de porumb'. dc 1,6— 2 la sută folosindu-se 60—80
cordat im portanţa cuvenită asigurării treaga comună.
mare, în cursul iernii, furajele au fost altfel. Din cele cinci gospodării doar nutreţ. Folosindu-i întregi în hrana însilozarea cocenilor cu sfeclă sau
term inate fiind necesar să se procure una şi-a realizat planul de însilozări: animalelor, ei nu sînt consumaţi de­ cu dovleci se face respectând propor­
cantităţi m ari de furaje de la alte Lunca Moţilor. După părerea tov. T ra­ cît parţial, răm înînd neconsumate tul­ ţia 'd e : O p a rte coceni şi 1,5 — 2 p ă rţi
unităţi. H rănirea animalelor s-a făcut ían Giurgiu, preşedintele sfatului popu­ pinile care reprezintă 50—60 la sută sfeclă sau dovleci. In acest caz co­
nu în condiţiile cerute pentru obţine­ lar comunal, numai la G araciu şi la din coceni. Acest procent duce la o cenii se vor toca cît m ai m ărunt, a-
rea unei producţii de lapte la nivelul Ţebea ar m ai fi de însilozat „cîteva" pierdere dc 125—150.000 tone nutreţ. mcstccul să fie cît m ai uniform , iar
sarcinilor, ci doar li s-au asi­ tone. Din situaţia existentă la statul Această pierdere se poate evita total însilozarea să se facă în aceeaşi zi
gurat condiţii minime de întreţinere. popular, reiese că la Ţebea trebuie în­ d acă cocenii se însilozează. P rin în-: cu tocarea pentru a se evita înăcri-
Trăgînd învăţăm inte din lipsurile anu­ silozate 160 to n e de fu raje şi că s-au silozarc cocenii îşi îm bunătăţesc cali­ rea, pierderea substanţelor hrănitoare
însilozat pînă acum 85 de tone. Aces­ tăţile, îşi m ăresc digestibilitatea şi co- sau alte ferm entaţii dăunătoare.
lui trecut, gospodăriile colective de pe te cifre sînt inexacte deoarece planul m estibilitatea şi sînt consumaţi în pro­
de producţie al G.A.G. Ţebea prevede porţie de 95 la sută. P rin însilozarea Ha fel se pot însiioza cocenii şi cu
raza comunei au planificat să însilo- însilozarea unei cantităţi de 320 tone cocenilor se asigură o cantitate mai borhot de sfeclă de zahăr. însilozarea
furaje, iar pînă acum au fost însi- m arc de nutreţ suculent şi totodată cocenilor uscaţi de porum b sc face şi
zeze anul acesta 900 tone de furaje- lozafe doar 60 tone. se reduce preţul de cost al producţiei cu melasă provenită de la fabricile
anim aliere. de zahăr. M elasa se diluează cu 5— 6
Din planul de m ăsuri al comitetului Preşedintele ' sfatului popular, pre­ părţi apă obţinîndu-sc o concentraţie
şedinţii G.A.G., inginerii agronom i Tehnica însilozării cocenilor uscaţi dc 2 la sută. Cu această soluţie sc
executiv al sfatului popular comunal de porumb nu este diferită dc cea a amestecă cocenii uscaţi. La însilozare
justifică răm înerea sub plan motivînd e bine să se adauge „Lactobacterin"
privind însilozările, reiese, că această însilozării furajelor verzi. Trebuie insă care ajută procesul fermentaţiei. Sc
că se aşteaptă recoltarea cocenilor. Tre­
acţiune trebuie term inată ccl târziu la ca să se respecte aceleaşi reguli p ri­ poate folosi o doză . de „Lactobac­
buie să arătăm că nu este asigurai nici
vind spaţiile de însilozare, tocarea, terin“ la un vagon coceni uscaţi.
spaţiul necesar pentru însilozare.
timpul de însilozat, acoperirea silozu­ Practica însilozării cocenilor uscaţi
Acestei stări de lucruri comitetul exe­
rilor, etc. D iferenţa constă num ai în dc porumb s-a extins în multe gos­
cutiv al sfatului popular comunal nu
mînă. o justificare a tărăgănării în- faptul că um iditatea cocenilor este de podării colective. Astfel, în anul tre­
silozărilor şi nu s-a m ai frăm întat i.a acordat atenţia cuvenită. Nu a
asupra folosirii tuturor m ijloacelor e- numai 20—40 la sută şi nu asigură cut gospodăriile agricole colective din
xistente pentru ca lucrul să meargă exercitat un control operativ în gos­
bine şi anim alele să aibă hrana ne­ ferm entaţia şi de aceea trebuie să Sebeş, Pricaz, O răştie şi altele, insi-
cesară în tim pul iernii. podăriile colective Iăsînd ca acţiunea
li sc completeze gradul de um iditate lozind cantităţi m ari de coceni us­
In această problem ă o vină o poar­ de însilozare să se desfăşoare la voia
tă şi organizaţia de p artid din gos­ pînă la 65—75 la sută. Ridicarea caţi de porumb au asigurat anim ale­
întâmplării. In calitatea sa de preşedinte
procentului de um iditate se face prin lor pe toată perioada de stabulaţie
al sfatului popular, tov. Traían Giurgiu
adăugarea de nutreţuri zămoase (sfe­
va trebui ca îm preună cu ceilalţi mem­
bri ai coraitetuiui executiv să sprijine
ţin de îndrum area consiliului în orga­ zare, să facă totul pentru ca gospo­ vleci, tăieţei proaspeţi de sfeclă, bor­ Ca urm are aceste gospodării au reu­
nizarea muncii şi m obilizarea colecti­ dăriile agricole colective de pe raza co­ hoturi), sau soluţii preparate ca sa­ şit să obţină producţii sporite de lapte.
viştilor la lucru. munei să aibă asigurată cantitatea de ram ură sau melasă. Exemplul lor este bine să fie urm at
furaje necesară efectivului sporit de de toate unităţile agricole din re­
Anul acesta la gospodăria colectivă animale. însilozarea cu adaus de saram ură giunea noastră.
din Roşcani porum bul pentru siloz a se face p rin stro p irea cocenilor u s­
dat la hectar o producţie mică, nc-
putîndu-se realiza cantitatea planifi­ I. O IO BAN U caţi — atunci cînd se aşează în si­ ! Ing. E. CERNELEA'
cată. In acest caz consiliul de con­
ducere trebuia să ia măsuri ca ală­ — 1 * 1 » » » V« -
horul de prin culturile prăşitoarc,
pleava şi alte resturi dc furaje, ast­
fel îneît anim alele să aibă suficient
Tim pul este înaintat. Scăderea tem­
peraturii îngreunează procesul însilo­
zării şi duce to to d a tă la p ierd eri dc
furaje. De aceea consiliul de condu­
cere al G.A.C. trebuie să ia măsuri
urgente îneît să asigure animalelor
toată cantitatea de furaje planificată.
îndată ce se recoltează • porumbul,
zaţi. A lături de ei să se însilozeze şi
iarba de prin porumb.
Ing. I. COSTEA
R ezultatele bune dobhidite de sV* *: "i:*;..®..-
către m em b rii gospodăriei co­
lective d in S in ta n d rei în creşte­
rea a n im a lelo r se datoresc în
m are m ăsură fa p tu lu i că an dc
an a crescut ponderea nutreţu­
rilor însilozate folosite în hra­
na anim alelor. P înă acum colec-
tixnştii d e aici au în silo za t 1.180
tone fu ra je, d in cele 1.600 to n e
p la n ific a te .
In foto: A spect da la însilo-
xarea fu ra jelo r la brigada din
Şsuleşti,
— ........................................... ' ¦............... ... f i ii.