Page 92 - 1962-09
P. 92
PAG. 4 m tv n tv B m tm tr s M ü ir n Nr. ?414
ŞTIR I * U L T IM E L E Ş TIR I * U LTIM E LE ŞTIR I
a a n r ím r : iw i T r iim i m M ii i u i m a a u v m m a m r x r fa im tc e á n
Dezbaterii® Adunării Generale Vizita lui Leonid Brejnev Prim ul Congres n aţion al
în Iugoslavia al F ederaţiei fem eilor eu bane
a O . N. U. S P L IT 28 (A g e rp re s ). — TA S S H A V A N A 28 (Agerpres). — irizaţiilor dc fem ei d in num eroase ţări
tra n s m ite : L a 27 se p tem b rie, la T e a tr u l „ C ha- ale lum ii. D in R. V. R om înă p a rtici-
NEW YORK 28 (A gerpres). — Astăzi cauza păcii, a spus Adam p lin “ d in H avana s-a deschis prim ul pă tov. S ta n a D răgoi, vicepreşedintă
In şedinţa plenară din dupâ-am iaza Rapacki, este legată inseparabil de re P re ş e d in te le P re z id iu lu i S o v ie a C onsiliului N a ţio n a l al F em eilor din
zilei de 27 septem brie A dunarea Gene cunoaşterea suveranităţii popoarelor, tu lu i S u p re m a l U .R .S .S . L . I . Congres naţional al F ederaţiei, fem ei R . P. R om înă.
rală a O.N.U. a aprobat recom andările de lichidarea colonialismului şi exploa B r e j n e v ş i p e r s o a n e l e c a r e 11 î n
Comitetului General de a include pe tării sub orice form ă în lume. Această so ţesc a u p le c a t in d im in e a ţa z i lor cubane. L a lucrările congresului R aportul cu privire la activitatea
ordinea de zi a sesiunii a XVII-a pro- politică este urm ată de ţările socialiste. le i d e ' 28 s e p te m b rie d in S p lit. federaţiei fem eilor cubane a fost pre
blemele propuse de delegaţia U.R.S.S. Ţările occidentale, şi în primul rînd N a v a -ş e o a lă „ G a le b “ , pe b o rd u l p a rticip ă peste 4.000 d e deleg a te alese zentat de preşedinta federaţiei, V ilm a
— „Gu privire la condam narea propa Statele U nite ale Americii, continuă c ă re ia se a flă L . I. B re jn e v , E spin de Castro.
gandei în favoarea unui război nuclear ca şi pînă acum să se călăuzească după s-a în d re p ta t sp re n o rd u l A d ria - de organizaţiile de fem ei din ţară,
preventiv" şi „P rogram ul economic al politica cît se poate de primejdioasă
dezarm ării“. de pe poziţii de forţă, de politica vio precum şi delegaţii din partea orga-
lenţei. A venit clipa hotăritoare, a sub
NEW YORK 28 (A gerpres). - liniat ministrul afacerilor externe al tic ii, în d ire c ţia in s u le i B rio n i. 'JÎ.P. P O L O N A : B lo cw ri d e lo c u in ţe şi c lă d ir i de u tilita te
La şedinţele plenare ale Adunării Poloniei, în care trebuie să se aleagă
G enerale a O.N.U. continuă disouţia Intre politica de forţă şi politica coexis M ii de lo c u ito ri d in S p lit a d u Proiectul de program de politică externă publică sporesc sim u lta n cu m a rile cen tre in d u stria le din ţară.
generală in legătură cu problemele po tenţei paşnice. Necesitatea acestei ale n a ţi p e ch ei şi p e d ig a u s a lu a socialiştilor japonezi IN F O T O : V ed ere d in loca lita te a B ialistolc.
litice. geri o confirmă în mod evident situa ta t cu c ă ld u ră p e în a ltu l o aspe
Şedinţa plenară din dim ineaţa zilei ţia care s-a creat în legătură cu Repu
de 28 septembrie, a fost prezida blica Cuba. Delegatul Poloniei a ridi te s o v ie tic . TOKIO 28 (A gerpres). — TASS tru lărgirea şi întărirea relaţiilor de Sesiunea C onsiliului sxifiresit
tă de Mircea M aliţa, adjunct al mi culizat afirm aţia S.U.A. că Guba am e transm ite: prietenie dintre Japonia şi U.R.S.S. şt a l C om andam entului
nistrului Afacerilor Externe, şeful de ninţă securitatea Statelor Unite şi emis Succese ale patrioţilor cere încheierea cît mai grabnică a tra m ilitar m ixt african
legaţiei romine, în calitatea sa de vi fera occidentală. sud"-~ v reînam ezi In interesul slăbirii încordării inter tatului de pace cu Uniunea Sovietică,
cepreşedinte al Adunării Generale. naţionale şi înlăturării pericolului unui norm alizarea relaţiilor cu R-P. Chineză, ÂCCRA 28 (Agerpres). — către ţările participante la C artă în
Ahmed Kheir, m inistrul Afacerilor M inistrul afacerilor externe al Po H A N O I 2S (A gerpres). — război, se spune în proiectul de pro interzicerea experienţelor cu arm a nu L a 27 septem brie la A cera s-a des vederea coordonării politicii lor în do
Externe al Sudanului, a declarat că loniei a subliniat în mod deosebit ne- D upă cum transm ite agenţia sud- gram de politică externă a socialişti cleară, realizarea dezarmării generale chis sesiunea Consiliului suprem al meniul apărării.
guvernul său continuă să situeze pe cesitatea urgentă a încheierii tratatu vietnam eză „Eliberarea“ în perioada lor japonezi, adoptat la şedinţa Sec şi totale, precum şi lichidarea „trata Com andamentului m ilitar m ixt african
primul loc problema dezarm ării. El a lui de pace germ an, a creării unei zone iunie-august forţele patriotice din par ţiei in tern aţio n ale a C.C. al P artid u lu i tului de securtiate“ japono-american. la care participă reprezentanţi ai for Com entînd actuala sesiune a Consi
spus că ţara sa cheam ă din nou so denuclearizate în Europa, lucru pentru tea de sud a Vietnamului central au Socialist Japonez, este necesar să se ţelor arm ate a ţărilor membre ale liului suprem al com andam entului m i
lemn m arile puteri să depună eiorturl care guvernul polonez depune eforturi doborît 11 avioane am ericane şi au pornească de la existenţa celor două Subliniind caracterul periculos al tra Cartei de la Casablanca (semnată de litar m ixt african ziarul „G hana T i
pentru a soluţiona această problemă In decurs de mulţi ani. av ariat alte 13. N um ai la 30 august state germ ane şi să se recunoască Re tativelor japono-sud-coreene. proiectul G hana, G uineea, M ali, M aroc, R.A.U. m es“ scrie: „Forţele m ilitare africane
foarte importanta. au fost distruse si avariate 8 elicopte publica Democrată Germană. de program se pronunţă pentru înce trebuie să sc unească pentru a apăra
In încheiere, delegatul sudanez a Delegatul polonez a subliniat că re in tim pul operaţiunilor detaşam en tarea lor şi cheam ă la unificarea paş şi A lgeria). A frica îm potriva acţiunilor subversive
condamnarea propagandei în favoarea telor de represiune diemiste în pro Acest docum ent va fi supus spre exa nică a Coreei. In proiect se form ulează Agenţia France Presse aminteşte că ale im perialiştilor şi agenţilor neocolo-
vincia Kuang-Igai. m inare Congresului Partidului Socia n-aliştilor*.
list din Japonia, care va fi convocat clin nou propunerea de a se crea o zonă acest comandament a fost creat de
în noiem brie a.c. denuclcarizată a Oceanului Pacific.
Partidul Socialist se pronunţă pen- Japonia, sc spune în proiect, trebuie
T iî să-şi îndeplinească datoria sa istorică =m=
„Democraţia americană** în acţiune C om unicatul cu p riv ire la vizita
lui Nehru în N ig e ria
şi să renunţe la înarm area atomică.
500 de poliţişti „3părâ“ universitatea din Oxford Baza politicii externe a ţării trebuie
reafirm at poziţia ţârii sale în favoa unui război nuclear preventiv, la pro împotriva negrului «James Meredith să devină neutralitatea activă. LAGOS 28 (A gerpre-j).,— o condiţie esenţială a oricărui pro
rea restabilirii drepturilor legitime ale punerea Uniunii Sovietice, ar contribui
A genţia France Presse relatează că gres economic şi social“.
Republicii Populare Chineze la O.N.U. într-o m ăsură uriaşă la realizarea de NEW YORK 28 (A gerpres). - se solidarizează cu guvernatorul Bar-
Apoi a luat cuvînful Adani Rapacki, zarm ării generale şi totale. După cum relatează agenţiile am e nett din M isisippi şi că se va opune Pesie un milion de la 27 septem brie, după o vizită ofi Cei doi prim -m iniştri au constatat
ricane de presă „o baricadă“ de 500 tuturor încercărilor guvernului federal cială de 5 zile. N ehru, prim ul m i cu satisfacţie creşterea num ărului ţă
m inistrul Afacerilor Externe al Polo. Delegatul polonez a relevat că ţara de agenţi de poliţie înarm aţi cu bîtc de a sprijini primirea la universitate muncitori italieni în grevă nistru al Indici, a părăsit N igeria, rilor independente din Africa, expri-
niei. EI a subliniat că actuala dezvol sa acordă o mare Importanţă discutării au oprit intrarea în universitatea din a Iui M eredith. plecînd cu avionul spre Cairo. mîndu-şi totodată neliniştea pentru
tare internaţională a intrat într-o pe problemei convocării unei conferinţe Oxford, statul Misisipi, a tînărului ROMA 28 (Agerpres).i — 'm enţinerea unor focare dc încordare
rioadă specială cînd au devenit cît se comerciale internaţionale. M inistrul negru, Jam es M eredith. Agenţia Asso Generalul Edwin W alker, cunoscuta t a 27 septembrie a fost decla In comunicatul comun dat publicită în acest continent ca, dc pildă, în
poate de actuale probleme ca dezarm a afacerilor externe al Poloniei a chemat ciated Press informează că agenţii, căpetenie a organizaţiei de extremă rată a treia grevă de 72 de ore ţii în ziua plecării prem ierului indian,
rea, interzicerea arm ei nucleare. în- O rganizaţia Naţiunilor Unite să-şi în care continuă să „păzească" universi dreaptă „John Birch“, vorbind la Dal- în cursul acestei luni a munci prim ii m iniştri ai celor două ţări îşi Congo.
cheierea tratatului de pace germ an, a deplinească datoria şi să restabilească tatea au fost înzestraţi cu căşti de oţel les, statul Texas, a cerut crearea unui torilor de la întreprinderile par exprim ă speranţa că tratativele dc de In comunicat sint relevate apoi pro
şi măşti de gaze. „corp de voluntari pentru a rezista in- ticulare metalurgice şi de con zarmare vor duce Ia un acord asupra
tegrârii rasiale şi a interveni în mod interzicerii experienţelor nucleare şi c- bleme legate dc relaţiile dintre cele
două ţă ri şt se ex p rim ă sp eran ţa ,că
căror rezolvare se lasă prea mult aş drepturile legitim e ale Republicii Popu Această m asivă desfăşurare de forţe fizic“ dacă guvernul federal va trim ite strucţii de maşini din Italia. fectuarea dezarm ării generale şi totale legăturile dintre In d ia şi N igeria se
teptată. lare Chineze la O.N.U. pentru a sili pe studentul de culoare trupe în M isisippi. Demn de rem arcai Numărul total al muncitorilor (atît India cît şi N igeria fac parte din vor dezvolta şi pe viitor.
să renunţe la intenţia sa de a se în este faptul că cu prilejul incidentelor metalurgist! grevişti pe întrea Com itetul celor ÎS state pentru de
N ehru a reînnoit invitaţia adrcia-
scrie la u n iversitatea din Oxford — rasiale, care a u av u t loc în 1957 şi ga ţară depăşeşte un milion de zarm are de la G eneva). tă lui Abubakar, prim ul m inistru al
intenţie recunoscută ca le g ală de cele 1958 Ia L ittle Rock, statu l A rkansas, oameni. C om unicatul sub lin iază că „p acea e3te N ig eriei, d e a v izita In d ia.
VEŞTI DIRi ŢARI PRIETENE mai înalte instanţe judecătoreşti din generalul W alker a com andat trupele Această grevă, la fel ca şi cele Acţiuni ale insurgenţilor din Venezuela
S.U.A. — este însoţită de num eroase federale trim ise să apere pe studenţii zece precedente, a fost declara
Indonezia pe calea industrializării presiuni care se exercită asupra guver de culoare care voiau să se înscrie la tă de Confederaţia Generală a
nului de la W ashington pentru a-1 de colegiile rezervate numai albilor.
D J A K A R T A 2S (A g er sin t îm p ă rţite în doită m ateriilor prim e. Pro ¦ term ina să renunţe la sprijinirea drep .P astorul.M artin Luther King, cunos-, Muncii din Italia, de Confedera CARACAS 28 (Agerpres). — conducerea lui 3uan Vicente Ca-
turilor constituţionale ale lui Meredith. cutul luptător pentru drepturile popu ţia sindicatelor oamenilor mun în ciuda Mulsurilor întreprin bezas, Pari Ojeda şi a coman
pres). — c a te g o rii: „ A " şi „ B ‘. ducţia întreprinderilor Astfel, rasiştii din statul M isisippi au laţiei de culoare, a declarat că situaţia cii din Italia şi de Uniunea ita se de guvernul venezuelian, for danţilor Andres şi Emiliano. Ac
adresat numeroase telegram e ministru din Misisippi a dezlănţuit o criză „nu liană a muncii — adică de toate ţele de guerilă care operează în ţiunile armatei nu au avut însă
P rincipala sarcină a D in categoria „ A “ fac d in această categorie es lui de justiţie. Robert Kennedy, care numai în M isisippi dar şi pe întreg cu cele trei uniuni sindicale princi diferite regiuni ale ţării, şi-au nici un rezultat.
planului de opt ani ol prinsul Statelor Unite. Ea pune la în- pale ale ţării. intensificat atacurile împotriva
Ind o n eziei este crearea te destinată în prim ul conţin toate aceeaşi fra z ă : „Război cercare dem ocraţia am ericană“. trupelor guvernamentale şi a Potrivit aceleiaşi agenţii, co
bazelor industrializării diferitelor obiejetive militare. mandamentul forţelor de gueri
ţării. A g en ţia de presă parte peste 300 de în rînd exportului. Ve pentru Cuba — da, război în Misi lă din Venezuela a anunţat că,
A n ta ra relatează că toa treprinderi a căror pro După cum transmite agenţia datorită intensificării mişcării
te întreprinderile a că n iturile realizate din sippi — nu 1". de guerilă şi ca urmare a spori
ror construcţie este pre John Patterson, guvernatorul statu Prensa Latina, trupele vemezue- rii numărului unităţilor de luptă,
văzută în acest plan ducţie este destinată sa desfacerea producţiei a- aceste trupe se vor numi de
lui Alabam a, a trim is preşedintelui liene au fost împărţite acum în acum înainte Forţele armate de
tisfacerii nevoilor inter cestor întreprinderi vor eliberare naţională.
ne ale ţării, iar din ca Kennedy o telegram ă, anunţîndu-1 că trei eşaloane pentru a ataca gru
fi folosita pentru fin a n După lovitura de stat din Y em en
purile insurgenţilor aflate sub
tegoria „B“ fac parte ţarea construirii între- CAIRO 28 (Agerpres). — men, probabil a condus mişcarea pen
Postul de radio Sana — capitala tru răsturnarea regim ului monarhic.
în tr e p r in d e r ile p e n tr u prinderilor d in catego- Yemenului — a anunţat la 28 sep
D upă cum anunţă agenţia M EN, co
extracţia şi prelucrarea ria „A".
Dezvoltarea agriculturii în India 6.000 de copii-monşfrî tembrie că au fost create organele m andam entul m ilitar al Yemenului, a
supreme ale puterii după lovitura de publicat în numele „Revoluţiei Yeme
născufi în R. F. G.
D E L H 1 28 (A g er- este dezvoltarea agri serie de m ăsuri im por stat săvîrşitâ dc arm ata răsculată în nului“ o declaraţie în care este de Consfătuire secretă la N e w Y o rk
culturii. Se depun efo r tante pentru dezvolta BONN 28 (A gerpres). — noaptea de 26 spre 27 septem brie. term inată politica externă a Republicii
preş). — turi ca în prim ul rînd rea agriculturii. P rintre După cum relatează agenţia United Yemen. In această declaraţie se arată
să se m ărească produc aceste m ăsuri pot fi c- Presse International, în cadrul unei Au fost constituite Consiliul pre că Yemenul este gata să stabilească,
In trecut, ca urm are ţia d e cereale, care in conferinţe de presă ţinută la Bonn, mi zidenţial, Consiliul com andamentului în conform itate cu C arta O.N.U., re N E W YORK 28 (Agerpres). — conferinţe a m iniştrilor afacerilor ex
revoluţionar şi Consiliul de M iniştri. La New Y ork a avut loc o consfă terne ai ţărilor-m em bre ale O.S.A.
a do m in a ţiei colonia pentru exam inarea aşa-zisei „probleme
tuire secretă a diplom aţilor statelor
liste, agricultura In d ici nistru! Sănătăţii al R.F. Germ ane, Eli- Colonelul A bdullah Sallal a fost n u laţii de prietenie cu toate ţările care
se a fla tnlr-o stare de perioada 1948-1959 a num erale d e zv o lta re a îi respectă independenţa. D ar, se su latino-am ericanc şi Statelor U nite, con cubane“ la 2-3 octombrie la W ashing
com pletă decădere, deşi crescut d e la 55 la 75 bliniază în declaraţie, el va lupta îm vocată de D epartam entul dc Stat. La ton.
p ă m în tu l In d iei este re m ilioane tone anual. In cooperaţiei, crearea de sabeth Schw arzhaupt, a declarat că în m it preşedinte al Consiliului com anda potriva im perialism ului şi oricărei in această consfătuire s-au discutat pro
num it prin fertilitatea 1960-1961 recolta globa tervenţii străine. blemele legate de organizarea unei D upă cum anunţă corespondentul din
sa. lă d e cereale a lim en sistem e de irigaţie şi urina folosirii sedativuluj pe bază de m entului revoluţionar, com andant su W ashington al agenţiei Associated
tare a reprezentat 80 Press, la consfătuirea diplom aţilor,
O problem ă de seamă m ilioane de tone. reconstruirea celor e- Thafidomid de către femei gravide, în prem al arm atei !Yemenului şi şef al reprezentanţii S.U.A. au d eclarat că
a In d iei independente G erm ania occidentală s-au născut 6.000 guvernului. Statele U nite cer lărgirea sancţiunilor
G u vern u l in d ia n ia o xistente, dezvoltarea in de copii monştri. M inistrul a m enţionat economice îm potriva Cubei. In prezent,
că din aceştia, 3.000 au m urit la n aş Colonelul A bdullab Sallal a ocu relatează corespondentul, S.U.A. dis
dustriei de îngrăşăm in tere sau puţin timp după aceea, iar =SS3= cută proiectul dc „lărgire a controlu
pat în ajunul loviturii de stat postul
Contrarevoluţionari arestaţi la Havana
te chim ice şi aplicarea ceilalţi 3.000 continuă să trăiască însă de com andant suprem al arm atei Y e
agrotehnicii înaintate. prezintă grave deformaţii congenitale. | m enului şi, potrivit ştirilor din Yc- HAVANA 28 (A gerpres). — S.U.A. şi cu autorităţile bazei m aritim e
Recent, organele securităţii de stat m ilitare G uantanam o. A supra celor lu i“ în aer şi pe m arc în regiunea
au arestat la H avana cinci contrarevo arestaţi s-a găsit o m are oantitate de
Cronica evenimentelor sâptăminii luţionari care erau în strînsă legătură arme, muniţii, diverse documente şi M ării Caraibilor şi cer ca la acest
cu Agenţia centrală de investigaţii a control să participe toate statele emis
fotografii din care reiese crim inala lor ferei occidentale.
activitate subversivă.
Sub semnul prieteniei tre şi cel al reprezentanţilor indone calea soluţiilor constructive. C u vîn ta - la n tu lu i S .U .A . la O .N .U ., Stevenson, S . U, A. continuă zborurile p ro vo cato are Corespondentul agenţiei Associated
zieni şi indieni s-au ridicat la O .N .U . rea am plă a m inistrului de externe al Press arată că aceste m ăsuri' coincid
V izita de prietenie a preşedintelui in apărarea păcii şi coexistenţei paş U .R .S.S., A n d re i G rom îko, a cuprins şi a m in istru lu i d e extern e englez, H o îm potriva Cubei cu „proiectul“ prezentat de m inistrul
C onsiliului de S ta t al R epublicii Popu nice. un program m u ltilateral orientat spre m e, s-a desprins că dincolo de fra de finanţe al Republicii Panam a, Arias,
lare R om ine, G heorglie G heorghiu-D ej, realizarea destinderii în relaţiile in zele generale p rivito a re la o p retin HAVANA 28 (A gerpres). — continuă să violeze în mod grosolan care prevede crearea unei organizaţii
îm preună cu preşedintele C onsiliului O pinia publică din R om înia, laolal ternaţionale, în condiţii reciproc avan să d o rinţă d e „ înm orm întare a răz M inisterul Forţelor Arm ate Revolu frontierele aeriene ale Gubei. Astfel, în a statelor latino-am ericanc, după mo
d e M iniştri, Io n G heorglie M aurer, şi tă cu întreaga om enire progresistă, a tajoase. C ererea d e a se pune capăt b o i u lu i r e c e “, O u te rile o c c id e n ta le n u ţionare al Gubei a făcut cunoscute noi dim ineaţa zilei de 25 septem brie un delul N.A.T.O.
m in istru l afacerilor externe, C orneliu salutat victoria obţinută de poporul in acţiunilor abuzive şi agresive îm p o tri sint dispuse să depăşească lim itele în provocări săvîrşite de im perialiştii anie. avion m ilitar am erican, pătrunzînd
M ăncscti, in Indonezia şi India, la in dian p rin eliberarea teritoriilor G oa, va C ubei, chem area la încheierea tra chistate ale p o ziţiilo r anterioare în ricani îm potriva Gubei. La 23 septem prin Gayo-Guilermo în nordul provin ii relatări despre
vita ţia preşedintelui dr. Sukarno şi a D a m a n şi D iu şi a c o rd u l p r in c a re p o tatului de pace germ an şi la înlătu principalele problem e. A co n tin u a pe brie un avion m ilitar bimotor am eri catastrofa din Oatalonia
preşedintelui dr. R adhakrishnan, re porul indonezian va redobîndi suve rarea focarului de p rim ejd ie d in Ber această lin ie înseam nă a condam na can a zburat în scopuri provocatoare ciei Las-Villas, a înaintat cîţiva kilo
prezintă o m anifestare a politicii de lin u l occidental, in iţia tiva de a se actuala sesiune la vech iu l „dialog al deasupra unei nave comerciale ' aflate M A D R ID 28 (Agerpres). —
pace a statului nostru. Solia d e prie ranitatea asupra teritoriului său — discuta problem ele colaborării econo s u r z i lo r “, r e s p in s c u j u s t i f i c a t ă i n d i g în apele teritoriale ale Gubei. metri în interiorul acestei provincii.
tenie a poporului nostru în Indonezia m ice m ondiale în cadrul unei confe nare d e opinia publică m ondială. Intr-un alt com unicat al ministerului L a 27 septem brie corespondentul din
şi India scoate în evidenţă fa p tu l că Iria n u l da vest. Succesele dob in d ite rinţe corespunzătoare, sublinierea n e se arată că avioane m ilitare americane Avionul a z b u ra t d easu p ra a 16 lo ca M adrid al agenţiei France Presse a
colaborarea ţărilor socialiste cu noile de Indonezia şi In d ia pe tărîm ul com cesităţii ca aparatul O .N .U . să cu P erm anenta schim bare a com ponenţei transm is noi date asupra e ven im en te
state independente reprezintă o bază pletării independenţei politice cu inde p rindă pe reprezentanţii celor trei O .N .U . prin includerea tinerelor state lităţi situate de-a lungul frontierei pro lor tragice prin care a trecut popu
trainică a apărării păcii în lum e. pendenţa econom ică, prin dezvoltarea grupări d e sta te şi, m a i presus de ce îşi dobîndesc independenţa poate laţia C ataloniei d in cauza puternicei
econom iei naţionale şi culturii şi prin toate, susţinerea necesităţii în fă p tu i da un im puls nou rezolvării problem e vinciilor Las-Villas şi Gamaguey. fu r tu n i care s-a a b ă tu t asuprii, acestei
P ornind în p o litica sa extern ă de la ridicarea n ivelu lu i de trai, sint urm ă rii dezarm ării generale şi totale au lor ce stau în fa ţa O .N .U . P oziţia a- regiuni. C orespondentul m enţionează că
principiul coexistenţei paşnice a sta rite cu v iu interes în ţara noastră. dem onstrat încă o dată eforturile sta • PE SCURT ® P E S C U R T după încetarea fu rtu n ii situ a ţia ¦ zone
telor, in d iferen t de orîndm rea lor so tu lu i sovietic în vederea înlăturării cestor state — şi anum e refu zu l de a lor sinistrate îţi apare deosebit d e gra
cială, econom ică şi politică, R . P. R o P oporul rom în este convins că a- p rim ejd iei de război şi a reglem en HAVANA. — La 27 septem brie s-a GA1RO, — „K enya îşi v a obţine in vă. C entrul catastrofei, relatează co
m înă m ilitează pe o platform ă com u ceastă v izită va m arca o etapă de tă rii p e calea tra ta tivelo r a proble se supune presiunii vechilor stăpîni co sem nat la H avana Protocolul privind dependenţa în prima lună a anului respondentul, se a flă în oraşul T a -
seam ă in dezvoltarea prieteniei rom î- m elor litigioase. C ele două proiecte com pletarea programului de colabora 1963, orice s-ar întîm pla“, a declarat rasa, unde cartierul V inar R anlbln
nă cu Indonezia şi India, în proble no-indoneziene şi rom îno-indiene. lonialişti asupra politicii lor — poate re culturală între R.P. Rom înă şi Re Ogintiga Odinga, vicepreşedinte al continuă încă să [ie acoperit în cea
de rezoluţie — privitoare la interzi publica Guba pe anul 1962. Protoco partidului „Uniunea naţională africană m ai m are parte dc un strat gros dc
m ele principale ale contem poraneită După zece zile atîrna greu în balanţa hotărîrilor lul a fost sem nat din partea rom înă din Kenya“ (K.A.N.U.j, care se află noroi. V io len ţa acestui flu v iu de n o
ţii, ale păcii şi războiului. D orinţa co cerea propagandei în favoarea unui O .N .U . R aportul de fo rţe d in lum e re de Mihai M agheru, am basadorul R.P. într-o vizită la Gairo. roi a fost alît de puternică incit n u
m una de a sc în fă p tu i dezarm area Sporirea num ărului statelor m em bre război nuclear p reven tiv şi la conse flecta t în O .N .U . care se caracterizează Romîne la H avana, iar din partea cu- m e r o a s e z i d u r i a le c lă d ir ilo r p a r a. f i
generală şi tota lă sub un strici con ale O .N .U . la 107, im p u n e la cea de-a prin scăderea in flu en ţei politice a bană de Râul Roa, m inistrul Afaceri LONDRA. — După cum relatează perforate cu un burghiu. S trăzile sint
trol internaţional, de a se interzice 17-a sesiune a A d u n ă rii G enerale cinţele econom ice ale dezarm ării — S .U .A . şi sp rijin ito rilo r blocurilor m i lor externe al Republicii Guba. ziarul „Sunday Telegraph“, preşedinte toate transform ate într-o adevărată
experim entarea arm elor nucleare, de a prelungirea dezbaterilor de politică g e litare im perialiste, poate să in flu en ţeze le de Gaulle a cerut m inistrului Invă- m laştină.
se pune capăt do m inaţiei colonialiste nerală. F ixarea pu n ctu lu i dc vedere al prezentate de U niunea Sovietică au p o zitiv dezbaterea celor 94 de proble PA RIS. — La 28 septem brie, repre ţămîntului, Sureau, să pregătească o
acolo u n d e ea m a i su b ju g ă popoare, de fiecă rei d eleg a ţii în cad ru l acestor trezit de la începui nem ulţum irea ce m e înscrise pe ordinea de zi a ce zentantul perm anent al U.R.S.S. pe lege prin care lim ba engleză să fie în P otrivit ultim elor date publicate ta
a se asigura principiul universalităţii dezbateri are sem nificaţia precizării lor ce sc situează pe o poziţie ostilă lei de-a 17-a sesiuni a A d u n ă rii G e lingă U.N.E.S-G.O., A. P. Pavlov, a locuită în şcolile franceze prin limba M a d rid de către vicepreşedintele g u
O .N .U ., p rin tre altele p rin recunoaş conduitei viitoare. In prim ele zece păcii. îm p o trivirea delegaţiei S .U .A . nerale a O .N .U . A lă tu ri d e a p elu l la remis lui Adiseshiah, directorul gene germ ană, ca prima limbă străină pre vern u lu i spaniol. A u g u stin M unoz, in
terea drepturilor R. P. C hineze, de a şi sp rijin ito rilo r ei ca aceste proble raţiune al reprezentanţilor statelor iu ral provizoriu al U.N.E.S.G.O., o scri cursul acestei catastrofe şi-au pierd u t
sc d ezvolta larg colaborarea econo zile ale sesiunii A d u n ă rii G enerale — m e să fie dezbătute în A dunarea G e bitoare de pace, tocm ai acest raport soare cu rugăm intea de a include pe dată în Franţa şi astfel să-i „dezbare viaţa aproxim ativ 600 de persoane, au
m ică şi culturală, oferă o im agine nerală, aşa cum a solicitat delegaţia de fo rţe este d eterm inant pentru orien ordinea de zi prelim inară a celei de-a fo st rănite 202 persoane iar alte 391
concludentă a trăiniciei relaţiilor d in deşi n-au luat cuvîntul reprezentanţii tarea dezbaterilor actualei sesiuni, care XU-a sesiuni a Conferinţei generale pe elevii francezi de snobismul anglo- sint date dispărute.
sovietică, şi îm p ingerea lor p e calea este chem ată să abordeze şi să rezolve
tre ţările noastre. In repetate rîn- tuturor ţărilor — s-au desprins două m u lte d in problem ele m a jo re ale v ie m aniel", 1
rutinieră a com itetelor a confirm at ţii internaţionale.
duri, glasul reprezentanţilor ţării noas- tendinţe o p u se: cea a statelor iubi tocm ai acest lucru. U.N.E.S.G.O., problema „restabilirii PARIS. — Intre Paris şi Bonn au
toare de pace, îndreptată spre colabo ZANEL FLOREA drepturilor legitim e ale Republicii Popu început convorbiri în problema produc
De altfel, din cuvîntările reprezen- Com entator Agerpres lare Chineze în U.N.E.S.6 .O.“. ţiei în comun a unor tipuri dc arine
rarea internaţională, şi cea a puterilor şi în legătură cu „o instruire mai ac
MOSGOVA. — După vizita făcută tivă a forţelor arm ate germ ane în Fran
occidentale care ridică încă piedici in în Iugoslavia şi Bulgaria, pilotul cos ţa", relatează ziarul „Le Aăonde".
m onaut G herm an Titov s-a înapoiat
Ia 28 septem brie la Moscova.
R edacţia şi ad m in istraţia v iru lu i: str. 6 M artie ar. 9. le le iu n ; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în num erar co n lo rm aprobări» D irecţiei G enerale P .T .l.R . nr. 2U3.S28 dm 6 noiem brie 1949. lip a n ii: Întreprinderea P o lig rafică „1 Alai“ — Deva.
