Page 93 - 1962-09

? ROLETARI WN TOATK TARILE. UNI Ţ I - V A !
mulsocialismuliii Ieri s-au desfăşurat lucrările
Annl XIV. Nr. 2415
— ! . Can p la n u l pe 9
Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer luni îndeplinit
au plecat din Taşkent spre Indonezia
T A Ş K E N T 29 (A g e rp re s ). —
In d im in e a ţa z ile i d e 29 s e p ­
te m b rie , to v a ră ş u l G h e o rg h e
G h e o rg h iu -D e j, îm p re u n ă cu
C A L O U T T A ’ 29 (A g e rp re s )'. —
C o res p o n d e n ţă s p e c ia lă :
S îm b ă tă , la o ra 14 (o ra lo c a ­
lă ), a v io n u l cu care to v a ră ş u l
G h e o rg h e G h e o rg h iu -D e j, îm -
yreu n ă cu to v a ră ş ii Io n G h e o r­
g h e M a u re r şi C a rn e liu M ă n es cu
c ă lă to re s c sp re In d o n e z ia , a a te ­
riz a t p e a e ro p o rtu l m a re lu i oraş
in d ia n C a lc u lta .
D in p a rte a g u v e rn u lu i s ta tu ­
lu i B e n g a lu l de vest, e o n d u c ă -
P r im ir e a la C.C. a l P .M .R .
a delegaţiei de activişti ai P.M .S.U .
r In z iu a d e 28 s e p te m b rie to ­
v a ră ş ii N ic o la e C eau şescu şi
C h iv u S to ic a , m e m b ri a i B iro u ­
lu i P o litic , s e c re ta ri a i C .C . a l
P .M .R ., a u p r im it la C .C . a l
P .M .R . d e le g a ţia d e a c tiv iş ti ai
P a r tid u lu i M u n c ito re s c S o c ia ­
lis t U n g a r, co n d u să de to v. C se-
te r k i L a jo s , m e m b ru a l C .C . al
P .M .S .U ., p rim -s e c re ta r a l C o ­
m ite tu lu i ju d e ţe a n de p a rtid
B o rşo d , ca re a fă c u t o v iz ită In
R .P . R o m în ă p e n tru a s tu d ia e x ­
p e rie n ţa o rg a n e lo r şi o rg a n iz a ­
ţiilo r n o a s tre d e p a rtid d in d o ­
m e n iu l in d u s trie i şi c o n s tru c ţii­
lo r. L a p rim ire a u p a rtic ip a t to ­
v a ră ş ii U ie V e rd e ţ, m e m b ru al
Angajamentul anual realizat
S u c ces ele o b ţin u te de s e c to ru l
I I I a l E .M . L u p e n i s in t cu n o s­
c u te de to ţi m in e rii V ă ii J iu ­
lu i. R e a liz în id u -ş i a n g a ja m e n tu l
a n u a l d e ’30.000 to n e c ă rb u n e
»peste 'P ia n ,, c o le c tiv u l s e c to ru iiti
n iu h b e ş te fiii m u ltă în s u fle ţire
p e n tru a d a p a trie i p în ă la s fîr-
ş itu l a n u lu i, în c ă 5.000 to n e c ă r -
b u n e p e s te s a rc in a d e p la n .
sa:
Beneficii pesie plan
în s u fle ţit d e a v in tu l în tre c e ­
r ii s o c ia lis te , c o le c tiv u l u n ită ţii
p o lig ra fic e d in c a d ru l 1 .1 . L .
„6 A u g u s t“ d in P e tro ş a n i, o b ţi­
n e im p o rta n te succese în m u n ­
că. L a s fîrş itu l lu n ii au g u st u n i­
ta te a re s p e c tiv ă a ra p o rta t în ­
d e p lin ire a p la n u lu i de p ro d u c ­
ţie în p ro p o rţie d e 119 la su tă,
e c o n o m ii la p re ţu l d e co st p e 8
lu n i în v a lo a re d e 65.000 le i, p re
Pentru om,
pentru sănătatea Iui
(. I n t r - u n a d in z ile m S a f la m în
cabinetul directorului de la sp i­
ta lu l C.F.R. Sim cria. M ă găseam
cu treburi. S-au încins discuţii in ­
teresante. T o v . director V asile
O preanu îm i vorbea dcsptc asis­
t e n t a s a n ita r ă r r in lt î m b u n ă t ă ţi t ă curăţenia saloanelor şi de solicita-
fa tă de anul trecut, despre aten­
ţia cu care sint trataţi bolnavii in ­
ternaţi in spital. D eodată discuţiile
ne-au fo st curm ate de o bătaie
discretă în uşă. îm pinsă, de o
m in ă tim idă, uşa s-a deschis şi în
pragul ci a apărut o fetită. Să
fi a vu t vreo â-6 ani. Pe fa ta ei
se citea em oţia, iar obrajii îm bu­
jo ra ţi ii trădau tulburarea. C u o
voce tim idă, sugrum ată de em oţie
a spus:
— B u n ă ziua tovarăşe doctor...
V ă m ulţum esc p en tru tratam ent...
In vin g în d u -şi em oţia fetiţa a aler­
gat şi i-a sărit m e d icu lu i de gît,
sărutîndu-l pe obraz.
C hipul m edicului s-a îm bujorai
şi părinteşte, om ul s-a aplecat şi
a sărutat fru n tea fetitei. F etiţa a
fu g it sfioasă. A p o i, cu em o ţie in
glas, interlocutorul m i-a s p u s :
— S e num eşte G raţiela O ană.
fiica m uncitorului Oană, are 5 ani
şi a su ferit de am igdalită. A fost
necesară o in terven ţie chirurgicală.
A cu m s-a vin d ecat şi pleacă aca-
t să...
s ...A cesta este num ai un aspect
{ al recunoştinţei pacienţilor pentru
c a te n ţia c u c a re s i n t tr a ta ţi. C a z u r i m e n i i m u n c ii in te r n a ţi în s p ita l şi -j
iÍ a s e m ă n ă to a r e , se m a i p o t c ita m u l ­ . la p o lic lin ic ă , c o le c tiv u l d c m e d ic i
l te. A stfe l, in tr-o zi p e cînd se de aici precum şi în treg u l perso- 3
l afla la serviciu, tinichigiul llu-
L s a lim G r u n c c a d e la R .M .R . 87-
{. m e r ia s - a a c c id e n ta t g r a v . h i lr u -
I cît se a fla în tr-o stare precară, a
L necesitat o in terven ţie chirurgica­
L lă rapidă. M edicul V la d im ir C hi-
roglu l-a operat şi după 20 de
fL.
Sesiunea a Vll-a a Sfatului popular regional
Duminică 30 septembrie 1962
to v a ră ş ii Io n G h e o rg h e (M a u re r In d o n e z ia . S * p le c a re , p e a e ro ­
şi C o rn e liu M ă n e s c u , a u p ă ră s it p o rtu l d in T a ş k e n t, a u fo s t s a ­
T a ş k e n tu l, in d re p ttn d u -s e sp re lu ta ţi cu c ă ld u ră de c o n d u c ă to ri
S o s i r e a la C a l c u t t a
to rii ţă rii n o a stre au fo s t in tim -
p in a ţi de B e n a rji, m in is tru l f i ­
n a n ţe lo r, de G u p ta , şe fu l secre­
ta ria tu lu i g u v e rn u lu i şi de a lte
p e rs o an e o fic ia le .
A fo s t p re ze n t Ia n c u H o ra ţiu ,
a m b a s a d o ru l R . P . R o m in e în
In d ia .
P e a e ro p o rt se a fla u de ase­
m e n e a , re p re z e n ta n ţii c o n s u la ri
şi c o m e rc ia li a i ţă r ilo r s o c ia lis ­
te , a c re d ita ţi la C a lc u tta , p re -
C .C . a l P .M .R ., C o n s ta n tin L ă z ă -
re s c u , m e m b ru s u p le a n t a l C .C .
a l P .M .R ., a c tiv iş ti d e p a rtid .
* n u l a c o rd a t in s tru irii şi ed u că­
In d im in e a ţa z ile i de 29 sep ­
te m b rie d e le g a ţia de a c tiv iş ti a i
P .M .S .U . s -a în a p o ia t în ţa ră .
L a p le c a re d e le g a ţia a fo s t
co n d u să de to v . U ie V e rd e ţ,
m e m b ru ă l C . C . a l P . M . R ..
C o n s ta n tin L ă ză re s c u m e m b ru
s u p le a n t a l C .C . a l P .M .R ., d e
a c tiv iş ti de p a rtid .
A u fo s t de fa ţă to v a ră ş u l Jeno
G y o rg y , p rim -s e c re ta r a l A m ­
b a s a d e i R .P . U n g a re la B u c u re ş ti
şi a lţi m e m b ri a i a m b a s a d e i.
C e le m a i b u n e re z u lta te au
fo s t o b ţin u te de e c h ip e le lu i
S a b in G h io a n c ă , V ic to r B a tn a -
ru , Io a n A s la u , V ic to r H o m rn
ş i-îr o n t a liş t ii d in ab ataju i--.-fr.o n -
ta l I I vest.
'A. M I C A şi
M . O ÎN C O R A
corespondenţi
cu m şi o b ţin e re a de b e n e fic ii
p este p la n ce depăşesc su m a de
100.000 le i.
O c o n trib u ţie d e s e a m ă la d o -
b în d ire a acesto r succese au
a d u s -o V a s ile R a d u , N ic o la e
M a rm e s c u , R o z a lia G u la ş , A n ­
to n B iro şi a lţii.
C . IO A N
corespondent
zile, sănătatea i-a fost pe deplin 1 în a fa ra fu rn a lu lu i, m e to d ă m o ­
re sta b ilită .
*»
Cifre grăitoare J N ic i s c h im b a re a g u rilo r de v in t
1 arse n u s-a fă c u t la tim p , d ă u -
V izitîn d spitalul C.F.R. d in Si-
m a ia , răm îi plăcut im presionat de )
1 cere ale- G.A.C. şi organizaţiile dc
dineu cu care sint trataţi bolnavii.
A lb u l im aculat al paturilor, lin iş- ^
4 lelor în perioada dc stabulaţie, au
tea ce dom neşte pe sălile spiţa-
lului, sini dovezi grăitoare a fc-
lului cum se m unceşte aici pentru
însănătoşirea oam enilor m uncii. L a
sp ita l lucrează 25 m ed ici şi 35 de
cadre cu calificare m edie sanitară, f
a via d la dispoziţie aparulajc m o- I
d ern e. S p ita lu l p revă zu t cu 115 p a - J
litri şi 24 de saloane, stă la dis- ^
p o z iţia m u n c ito r ilo r c e fe r iş ti p e n - -j
tr u tr a ta m e n t. L a d is p o z iţia m u u - ¦j
c ito r ilo r c e fe r iş ti s tă ş i p o lic lin ic a , -j
c a re c u p r in d e 10 s e c ţii d e s p e c ia - ¦j
l í t a t e : O .R .L ., in te r n e , s lo m a lo lo - "]
gic. chirurgie, o b s lr e lic ă - g in e c o - ~)
logie, derm ato-venerice, radiologie,
laborator şi farm acie. A ceste secţii
sîn t bine utilate, cu aparate m o-
derne care uşurează tratam entul t
b o ln a v ilo r . N u m a i în u ltim a v r e m e -j
policlinica a fost dotată cu un ţ
electrocardiograf cu dispozitiv de j
eleclrocardioscopie, care uşurează ]
s i m ţ i to r m u n c a in tr a ta r e a b o li- "]
lor cardiace.
Ca urm are a strădaniei depuse, ^
a dragostei cu care sini trataţi ou- »
nai sanitar a fost distins, pe anul
trecut, cu titlu l dc fruntaş pe re-
gionala C.F.R. T im işoara. E ste o
dovadă a aprecierii m uncii depuse
d e ei.
A. OARG.A 1
/ U .J V----/ W J ----f U w J ţ <sJ W J \mmf\ re u lu i.
S ll'J lţ
j 4 pagini 20 bani
4'
cu m şi c o n s u lu l g e n e ra l a l I n ­
d o n e zie i.
P a d m a ja N a id u , g u v e rn a to a -
re a s ta tu lu i B e n g a lu l de vest,
c a re este b o ln a v ă , a tra n s m is
to v a ră ş u lu i G heorghe G h eo r­
g h iu -D e j o s c ris o a re d e s a lu t,
u rin d u -i b u n v e n it.. T o v a ră ş u l
G h eo rg h e G h e o rg h iu -D e j a m u l­
ţu m it p e n tru m e sa j şi a u ra t
d -n e i P a d m a ja N a id u g ra b n ic ă
în s ă n ă to ş ire .
Ce propuneţi pentru îmbunătăţirea
calităţii metalului
Să folosim toate rezervele
P ro b le m a îm b u n ă tă ţirii c a li­
tă ţii fo n te i p re o c u p ă de m u ltă
v re m e c o le c tiv u l n o s tru . C u to a ­
te a c e s te a c a lita te a fo n te i la s ă
în c ă m u lt de d o rit. N o i n -a m
re u ş it să a s ig u ră m o re d u c e re
s is te m a tic ă a d e c la s a te lo r. In d i­
c ii d e c a lita te de la o lu n ă la
a lta în re g is tre a z ă m a ri v a ria ţii.
D e e x e m p lu în lu n a a u g u s t Ia
fu rn a lu l n r. 5 s-a re a liz a t un
in d ic e d e c a lita te b u n : 1,49 la
s u tă , d e c la s a te , p e n tru c a în
lu n a s e p te m b rie să se d e p ă ş e a s ­
că cu m u lt p ro ­
c e n tu l a d m is .
A cest lu c ru d o ­
vedeşte că e x is ­
tă re a le p o s ib ili­
tă ţi de îm b u n ă ­
tă ţire a c a lită ­
ţ ii fo n te i. A cest
lu c ru , aş a cu m a u m a i sp u s-o
fu rn a liş tii şi cu a lte p rile ju ri,
p re z in tă m a i m u lte asp ecte. C a li­
ta te a fo n te i n u se p o a te îm b u n ă ­
tă ţi n u m a i p rin e fo rtu l fu rn a liş -
tilo r. E a este n e m ijlo c it le g a tă
de c a lita te a a g lo m e ra tu lu i, coc­
s u lu i şi c e lo rla lte m a te r ii p r i­
m e in tro d u s e în fu rn a l. D a r în a .
in ie de a v o rb i de s p rijin u l p r i­
m it de la co csa ri şi a g lo m e ra -
to riş ti să v e d e m in ce m ă s u ră
am v a lo rific a t n o i p o s ib ilită ţile
de c a re d is p u n e a m .
Se ş tie ce m a re im p o rta n ţă
a re în to c m ire a şi c a lc u la re a ju ­
d ic io a s ă a re ţe te i d e în c ă rc a re
a fu rn a lu lu i, c o n tro lu l re s p e c ­
tă r ii acestei re ţe te , v e rific a re a
fiş e lo r de c în ta r Ia a g lo m e ra tu l
a u to fo n d a n t şi lu a re a de c o n tra
p ro b e d in a g lo m e ra t p e n tru a-
n a liz a c h im ic ă . C u to a te aces­
tea , tre b u ie spus, că lu c ru l aces­
ta n u s-a fă c u t în m o d o rg a n i­
z a t, ci m a i m u lt s p o ra d ic .
P e de a ltă p a rte n u s -a a s i­
g u ra t a lim e n ta re a c o n tin u ă a
fu r n a le lo r c u s o d ă p e n tru a se
p u te a fa c e d e s u lfu ra re a fo n te i
d e rn ă şi e fic a c e fo lo s ită în p ra c ­
tic a de e x p lo a ta re a fu rn a le lo r.
n în d p ro c e s u lu i te h n o lo g ic .
Ia tă deci n u m a i c îte v a d in
^ timp evitîndu-se astfel orice risipă.
¦j
] xcmplu, fînurile dc pe 380 ha. au
)
" lele vor ieşi la păşune să aibă asi­
1 preciază, îşi pierde din valoarea nu­
? Cum au reuşit gospodăriile amintite
1
^ necesare, în afară dc alte furaje, 346
] Ar fi greşit să spunem că la gos­
1 podăria agricolă colectivă din Sarmi-
I
I E c h ip a c o n d u să d e c o m u n is tu l G h e o rg h e C oroi, de la s e c to r u l R u d a ai E.M . B a rza , a
d e p ă şit p la n u l In lu n a a u g u s t cu 32 la su tă .
IN F O T O : M em brii echipei, du p ă ieşirea din m in ă ă lsc u tln d despre calitatea m in e ­
d e p a r tid şf' d e s ta t d in R .S .S .
U zb e k ă , de re p re z e n ta n ţi a i v ie ­
ţ ii c u ltu ra le şi o b ş te ş ti d in c a ­
p ita la U z b e k is ta n u lu i.
D e -a lu n g u l s tră z ii p rin c ip a le
C e n tra l A ve n u e de la a e ro p o rt
p in ă la re ş e d in ţa re z e rv a tă c o n ­
d u c ă to rilo r ro m în i, m ii de lo ­
c u ito ri ai C a lc u tte i au s a lu ta t
că ld u ro s p e în a lţii o a s p e ţi.
Z ia ru l „S ta te s m a n “ , care a p a ­
re d u p ă -a m ia z a . a p u b lic a t ş ti­
re a d e s p re so s ire a c o n d u c ă to ­
rilo r R e p u b lic ii P o p u la re R o m î-
n e la C a lc u tta .
p o s ib ilită ţile e x is te n te c a re n -a u
fo s t fo lo s ite aşa c u m se c u v in e .
T re b u ie spus că in a c e a s tă d ire c ­
ţie în tîm p in ă m m a ri g re u tă ţi
d in p a rte a c o c s u lu i şi a g lo m e ­
ra tu lu i cu u n c o n ţin u t m a re de
s u lf. P ro c e n tu l de fie r şi o x id
fero s d in a g lo m e ra t n u este cî-
tu ş i de p u ţin c o n s ta n t, în re g is -
trin d m a ri v a r ia ţii c h ia r de la
u n s c h im b la a ltu l. P e n tru a
d o v e d i a c e a s ta m ă fo lo s e s c de
u n e x e m p lu lu a t d in ju rn a lu l de
e x p lo a ta re a fu rn a lu lu i. In z iu a
de 5 s e p te m b rie
a . c» s c h im b u l
n r. 1 avea u rm ă ­
to are a s itu a ţie :
c o n ţin u tu l de fie r
în a g lo m e ra t
e ra d e 44.80 la
su tă , o x id u l de
fie r d e 12,07 la s u tă , ia r in d i­
c e le de b a z ic ita te a a g lo m e ra tu ­
lu i d e 1,07.. In - s c h im b u l n r . 2 d in -
aceeaşi zi p ro p o rţia fie ru lu i în
a g lo m e ra t e ra de 42 ,83 la s u tă ,
a o x id u lu i d e fie r d e 14 ,28 la
s u tă , ia r in d ic e le de b a z ic ita te
a a g lo m e ra tu lu i scăzu se la 0,84.
C a re s în t c o n s e c in ţe le a c e s to r
v a r ia ţii ? In z iu a c ita tă s c h im ­
b u l n r. 1 n u a a v u t n ic i o to n ă
de fo n tă d e c la s a tă , ia r s c h im b u l
n r. 2 p e ste 100 de to n e d e c la ­
sa te d in c a u za s u lfu lu i.
P e n tru a în lă tu ra pe v iito r a-
se m e n ea fe n o m e n e n e g a tiv e de
ră c ire a ş a rje lo r şi e v ita re a
tr a n s fo r m ă r ii z g u re i b a zic e în
z g u ră a c id ă , ce d u ce la d e c la s a ­
re a fo n te i, c e re m a g lo m e ra to -
riş tilo r să ne a ju te m a i m u lt.
S ă n e d e a u n a g lo m e ra t cu un
in d ic e de b a z ic ita te şi c o n ţin u t
de fie r c it m a i c o n stan t. In fe lu l
acesta v o m în lă tu r a s c h im b ă rile
în p ro c e s u l te h n o lo g ic al fu r n a ­
lu lu i, c o n d iţie de b a z ă la îm b u ­
n ă tă ţire a c a lită ţii fo n te i.
P o s ib ilită ţi d eci e x is tă . V a tr e ­
b u i în s ă ca pe v iito r să ne m o ­
b iliz ă m to a te e fo rtu rile în a-
ce as tă d ire c ţie , să v a lo rific ă m
d in p lin p o s ib ilită ţile de ca re
d is p u n e m .
M IH A I M ILITA R U
m aistru la furnalul nr. 5
al C. S. H unedoara
ce lei d e -a V ll- a s e s iu n i a S fa tu ­
lu i p o p u la r re g io n a l H u n e d o a ra . z io n ă rile de ia rn ă “ . T o v . d e p u ­
L a o rd in e a de zi a s e s iu n ii au fo s t
a n a liz a te p ro b le m e p riv in d a p ro ­
v iz io n a re a p o p u la ţie i. In c a d ru l
s e s iu n ii to v. d e p u ta t S a b in B o ­
ţi ci, v ic e p re ş e d in te a l C o m ite tu ­
lu i e x e c u tiv a l S fa tu lu i p o p u la r
re g io n a l a p re z e n ta t ra p o rtu l
„ R e a liz a re a p la n u lu i pe 8 lu n i
de că tre co m e rţu l de sta t şi coo­
p e ra tis t şi m a s u rile lu a te de C o ­
Constructorii
din Petroşani
C olectivul de conducere
al şantierului de co n stru c­
ţii n r. 9 P etro şa n i al
T .R .C .H ., o rg a n iza ţia de
bază P .M .R . şi c o m ite tu l
sindicatului, raportează în ­
d ep lin irea p la n u lu i valoric
ţ p e 9 lu n i în z iu a d e 25
t septem brie. A cest succes a
J p u tu t fi realizat datorită
i u n e i m a i bune organizări
t a m u n cii şi en tu zia sm u -
t lui cu care brigăzile de
L constructori, în fru n te cu
? com uniştii au lu p ta t pen-
5 tru traducerea în via ţă a
$ sarcinilor tra sa te de p a rtid
i privind darea in folosinţă
0 a blocurilor de locuinţe.
A ek
f în a in te d e te rm e n
^ Z ile le tre c u te şi c o le c ti-
Î vu l la m in o ru lu i de 800
( m m . a l C .S vH . ş i-a în d e -
t p lin it p la n u l de p ro d u c ­
ţie p e 9 lu n i. S u ccesu l său
este r e z u lta tu l tra d u c e rii
în v ia ţă a u n o r m ă s u ri
te h n ic o -o rg a n iz a to ric e b i­
n e g în d ite , a l d e s fă ş u ră rii
u n e i e n tu z ia s te în tre c e ri
s o c ia lis te în tr e s c h im b u ri.
P rin re d u c e re a co n su m u ­
r ilo r s p e c ific e , îm b u n ă tă ţi­
re a c a lită ţii p ro d u c ţie i şi
s p o rire a p ro d u c tiv ită ţii
m u n c ii, la m in a to rii de a ic i
au r e a liz a t şi o e c o n o m ic
în s e m n a tă la p re ţu l de
c o s t.
Cu 5 zile mai devreme
M o b iliz în d u -ş i to a te fo r-
J ţe le în lu p ta p e n tru in d e -
ţ p lin ire a şi d e p ă ş ire a p la -
ţ> n u l u i , m u n c i t o r i i d e ia
L m o a ra „ N . B ă lc e s c u '. d in
4 A lb ă ”îu lîa ~ ă u o b ţin u t an u l
? acesta succese de seam ă.
S in ziu a de 25 se p tem ­
b r ie a.c. e i a u r a p o r ta t cu
J m în d rie în d e p lin ire a p la -
i n u lu i de p ro d u c ţie pe p ri-
\ m e le 9 lu n i a le a n u lu i.
Fînurile sînt nutreţuri valoroase;
sa fie strînse si depozitate în întregime!
RAID
In raionul H aţeg p ăşunile şi ţ în iţe le ocupă peste 45.000 ha. de te­
ica. E le constituie o im portantă su rsă de fu ra je necesare anim alelor, util
în perioada dc vară cit şi în perioa da dc stabulaţie. P entru a cunoaşte
în cc m ăsură a fost pusă in valoare această preţioasă rezervă de fu ra je,
redacţia zia ru lu i n ostru a o rganizai z ile le trecu te u n ra id -a n c h etă în li­
nele un ită ţi agricole socialiste din ra io n , la tă cîtcva d in constatările fă ­
cute cu acest prilej.
Unde se simte mîna bunului gospodar
1 eslc lot unde sc sim te m ina Iju-
nului gospodar, rezultatele muncii sînt
din cele mai bune. Acest lucru este
____ _
m ite tu l e x e c u tiv a l S fa tu lu i p u n e ri de îm b u n ă tă ţire a a c ti­
p o p u la r re g io n a l p e n tru a p ro v i­ v ită ţii. S e s iu n e a a a d o p ta t h o -
tă r îr i c o re s p u n z ă to a re in v e d e ­
ta t L e o n tin B lă ja n a p re z e n ­ re a c o n tin u e i îm b u n ă tă ţir i a a-
ta t c o ra p o rtu l c o m is ie i p e rm a ­ p ro v iz io n ă rii p o p u la ţie i.
n e n te de c o m e rţ şi c o o p e ra ţie .
In c a d ru l s e s iu n ii to v . d e p u ta t
A u r N is to r, p re ş e d in te le C o n s i­
A u lu a t a p o i c u v in tu l m a l liu lu i a g ric o l re g io n a l a p re z e n ­
m u lţi d e p u ta ţi şi in v ita ţi la se­ ta t o in fo rm a re cu p riv ire la
siu n e. In c u v in tu l lo r e i au f ă ­ m ă s u rile ce tre b u ie lu a te p e n tru
c u t a p re c ie ri a s u p ra m u n c ii b u n a d e s fă ş u ra re a c a m p a n ie i
d e s fă ş u ra te şl au v e n it cu p ro ­ de to am n ă.
In pragul noului an
i, T b e t e i . Conf. ing. L CONSTANTINESCU v o l u ţ i a c u l t u r a -
b r ie , i n s t i t u t e - prorector al In stitu tu lu i de m ine din jg, î n r e g i s t r ă m ,
le de în v ă ţă m în t ,x P etro şan i cu fie c a re c lip ă
s u p e rio r d in în - — ce se scurge, n o i
tre a g a ţa ră , îş i re în c e p a c ti­ succese pe d ru m u l lu m in o s t r a ­
v ita te a d 'id a c tic o -ş tiin ţiific ă d e s a t d e p a rtid , p e d ru m u l d e ­
p re g ă tire a c a d re lo r s u p e rio a re s ă v â rş irii c o n s tru c ţie i s o c ia lis ­
de s p e c ia liş ti, n eces are e c o n o m i­ m u lu i.
e i ţă r ii n o a s tre In p lin ă d e zv o l­ R e v o lu ţia s o c ia lis tă ce se d e s­
ta re . fă ş o a ră în ţa ra n o a s tră a tr a n ­
In acest an u n iv e rs ita r, m ii de s fo rm a t c u ltu ra în b u n al m a s e ­
tin e ri a b s o lv e n ţi a i ş c o lilo r m e ­ lo r p o p u la re , fă c în d -o să p ă ­
d ii şi m u n c ito r i d in în tr e p r in ­ tr u n d ă în ce le m a i în d e p ă r ta te
d e ri şi de p e o g o a re le c o le c ti­ c o lţu ri a le ţă r ii, în v ia ţa d e f ie ­
v iz a te tre c cu în c re d e re p ra g u l c a re zi a p o p o ru lu i n o s tru .
in s titu te lo r de în v ă ţă m în t su p e­ R e o rg a n iz a re a şi lă rg ire a in -
r io r p e n tru a .ş i în s u ş i ş tiin ţa v ă ţă m în tu lu i d e to a te g ra d e le ,
în a in ta tă , în v e d e re a a d u c e rii a s ig u ra re a b a z e i s a le m a te r ia le ,
u n u i a p o rt şi m a i s u b s ta n ţia l a p e rs o n a lu lu i d id a c tic n ecesar,
la d e s ă v îrş ire a c o n s tru c ţie i so ­ a c o rd a re a de m a n u a le g ra tu ite
c ia lis m u lu i în p a tr ia n o a s tră , în în v ă ţă m în tu l e le m e n ta r, a-
în tre g u l n o s tru p o p o r m u n ­ c o rd a re a de burse şi d e s fiin ţa ­
c ito r p a rtic ip ă cu în s u fle ţire la re a tu tu r o r ta x e lo r ş c o la re in
acest im p o rta n t e v e n im e n t, cu în v ă ţă m în tu l de to a te g ra d e le ,
o c a zia c ă ru ia s tu d e n ţii şi c a d re ­ s în t m ă s u ri p e c a re p a rtid u l şi
le d id a c tic e îş i m a n ife s tă re c u ­ g u v e rn u l le -a u lu a t p e n tru a
n o ş tin ţa fa ţă de p a rtid şi g u ­ c re a p o s ib ilită ţi d e o s e b ite d e
v e rn p e n tru m in u n a te le c o n d i­ s tu d iu tin e re tu lu i. A s tă zi tin e ­
ţii de în v ă ţă tu ră , p e n tru s p riji­ re tu l se b u c u ră d in p lin d e b i­
n e fa c e rile c u ltu rii, p o a te u rm a
r ii tin e re tu lu i. c u rs u rile ş c o lilo r de to a te g r a ­
d e le , a s ig u rln d p r in a c e a s ta e c o ­
In cei 18 a n i de la e lib e ra re a n o m ia şi c u ltu ra n o a s tră s o c ia ­
p a trie i de sub ju g u l fa s c is t, în ­ lis tă cu c a d re d in ce în ce m a i
v ă ţă m in te ! s u p e rio r a cu n o sc u t n u m e ro a s e şi m a i b in e p re g ă ­
o la rg ă d e z v o lta re d a to rită g r i­ tite .
jii d e o s e b ite a p a rtid u lu i şi g u ­
v e rn u lu i. In a c e a s tă p e rio a d ă P e n tru In s titu tu l de m in e d in
m ii de c a d re c a p a b ile şi cu o P e tro ş a n i, a n u l u n iv e rs ita r 1962-
În d e lu n g a tă e x p e rie n ţă In p ro ­ 1963 în s e m n e a z ă in tr a re a în al
d u c ţie , c a re în tre c u t n u a u a v u t 1 5 - le a a n 'de a c t iv i t a t e r o d n ic ă .
p o s ib ilita te a să se c a lific e în In acest an a fo s t c o n tin u a tă
ş c o li s u p e rio a re , a u fo s t în d r u ­ a c ţiu n e a de îm b u n ă tă ţire a p ro ­
m a te şi s p rijin ite să în c e a p ă filu lu i in s titu tu lu i p rin în fiin ­
c u rs u rile in s titu te lo r s u p e rio a re ţa r e a s e c ţie i d e to p o g ra fie m i­
de în v ă ţă m în t c re in d u -Ii-s e c o n ­ n ie ră în c a d ru l fa c u ltă ţii de m i­
d iţiile n e ces are p e n tru s tu d ii. ne. P ro filu l in s titu tu lu i va fi
D a c ă în tre c u t s tu d e n ţii c a re c o n s o lid a t în c o n tin u a re , p r in
fre c v e n ta u în v ă ţă m în tu l s u p e ri­ îm b u n ă tă ţire a p la n u rilo r de în ­
o r a p a rţin e a u -a p ro a p e In în tr e ­ v ă ţă m în t, a s tfe l in c it e le să c o n ­
g im e c la s e lo r a v u te , în p re z e n t, ţ in ă c e le m a i n o i p ro b le m e a le
p rin a p lic a re a h o tă rîrilo r p a r ti­ ş tiin ţe i şi te h n ic ii şi cele m a i
d u lu i şi g u v e rn u lu i, m a jo rita te a în a in ta te p ro c e d e e te h n o lo g ic e
c o v îrş ito a re a s tu d e n ţim ii este d in d o m e n iile d e a c tiv ita te re s ­
p ro v e n ită d in n o d u rile clase i p e c tiv a .
m u n c ito a re , a ţă r ă n im ii c o le c ti­ P e n tru n o u l an u n iv e rs ita r au
v is te şi in te le c tu a lită ţii. f o s t p r im iţ i' în> a n u l i a l I n s t i ­
t u t u lu i u n n u m ă r d e 'd o u ă o r i şi
A c e s t a n u n iv e r s ita r în c e p e în ju m ă ta te m a i m a re de s tu d e n ţi
c o n d iţiile o fe n s iv e i n e în tre ru p te fa ţă de n u m ă ru l to ta l al aces­
a s o c ia lis m u lu i, în iu re ş u l a v în - to ra în s c riş i la in s titu t în a n u l
ta t a l o a m e n ilo r m u n c ii ca re zi în fiin ţă rii lu i (19 48 ).
de zi p rln tr-o a c tiv ita te s u s ţin u ­
tă tra d u c în v ia ţă o b ie c tiv e le D e la în fiin ţa re a in s titu tu lu i
tra s a te de cel d e -a l iu .ie a C o n ­ şi p în ă în p re z e n t n u m ă ru l stu -
g res a l P .M .R . In u z in e , p e o g o a ­
re le în fr ă ţite a le p a trie i, în r e ­ (C ontinuare în pag. 2-a)
ANCHETA
vîrstnici, au participat cu toţii la m un­
că reuşind să cosească finul de pe
întreaga su p rafaţă şi să obţină ast­
fel ap ro ap e ICO tone fîn dc b u n ă ca ­
litate. A cesta este un lucru bun. Rău
este însă că aici nu s-a acordat a-
tenţia cuvenită depozitării finului
(chiar şi aceluia recoltat de pe fîne-
ţcle dc la şes), şi că nu se in ten ­
ţionează ca această problem ă să fie
cit mai grabnic rezolvată.
dovedit dc fapte. Cu prilejul raidu- întrebat cc cantitate de fîn s-a re­
lui întreprins am constatat că în mul- coltat dc pe fîneţclc dc m unte dc Ia
Copoşu, tov. Zgîrcea, preşedintele co­
tc unităţi agricole socialiste din ra- mitetului executiv al sfatului popular
ionul H aţeg s-a acordat atenţia cu­ comunal ne-a răspuns pe dată : „Avem
venită asigurării bazei furajere. La aici (se referea la fîncţelc de pe Co-
gospodăriile colective din satele Tuş- posu) 140 dc sănii*. F ără vreo altă
tca, Ruşi, Poieni, Silvaşul dc Sus, Rîu explicaţie nc-am putut da uşor scama
B ărbat ctc.. unde consiliile dc condu­ că această cantitate urmează să fie
transportată abia după căderea ză­
partid s-au preocupat cu răspundere pezii (?!).
dc asigurarea hranei necesare anim a­
In dorinţa dc a cunoaşte dc cc nu
fost procurate din timp cantităţi în­ se urgentează transportul furajelor din
destulătoare dc nutreţuri, dc bună ca­ golurile de munte am mai adresat cî­
litate. In aceste gospodării recoltarea tcva în tre b ări şi u nor m em bri ai con­
şi d epozitarea fîn u rilo r s-a făcu t la siliului dc conducere al gospodăriei.
I oţi au căutat să argum enteze că în
I.a G.A.C. din Riu B ărbat, spre c- această perioadă atelajele sînt m ult
solicitate la alte m unci şi că nu se
fost cosite din timp şi aşezate în clăi întîm plă nimic dacă finul va fi trans­
încă din luna trecută. ' Acum, colecti­ portat chiar şi Ia iarnă. „Aşa am
viştii de aici mai au grija însilozării procedat dc cînd ne ştim — ziceau
porum bului şi a a lto r fu ra je, astfel unii — şi n-am pierdut nim ic“.
îneît pînă la prim ăvară cînd anim a­
Or, bine se ştie că lăsînd finul pe
gurată hrana necesară. cîmp, supus intem periilor, el se de-
tritivă.
sa rezolve la timpul optim recoltarea
şi depozitarea fînurilor? P rin tr-o m un­ A şa stîn’d lu cru rile este necesar ca
că bine organizată, prin mobilizarea fără nici o întîrzierc să sc treacă la
tuturor colectiviştilor la lucra. Dar transportul finului dc pc fineţe în gos­
podărie, şi să fie luate m ăsuri pen­
nu peste tot s-a procedat în acest tru păstrarea lui în bune condiţiuni.
fel. Aspectele întîlm tc pe teren, con­
statate la faţa locului, demonstrează O situaţie care nu poate
că această problemă n-a fost privită satisface
cu destul interes peste tot.
La gospodăria agricolă colectivă din
„Aşa am procedat satul Livadia, cu ocazia întocm irii balan­
ţei furajere, s-a stabilit că pentru hrana
de cînd ne ştim" anim alelor proprietate obştească sînt
tone fînuri şi 180 tone suculente. A -
r.alizînd posibilităţile de care dispun
segetuza nu s-a m uncit cu destulă
tragere dc inimă pentru ca toate fu­
rajele să fie recoltate la timp. D im ­
potrivă. C olectiviştii de aici, tineri şi
(C o n tin u a re In gag. 2-a)