Page 94 - 1962-09

PAG. 8
In pragul noului an
universitar
(U rm a re 'din pag. l-a )
c îe n ţilo r a c re s c u t a n de a n aşa
d u p ă cu m a cre scu t şi c a lita te a
p r e g ă tir ii lo r. în tr e a g a a c tiv ita ­
te d e s fă ş u ra tă a ic i a fo s t o rie n ­
ta tă sp re re a liz a re a s a rc in ilo r
iz v o rîte d in h o tă rîr ile c e lu i d e ­
a l n i- le a C o n g res a l P .M .R ., p r i­
v in d c o n tin u a rid ic a re a c a lită ­
ţ ii în v ă ţă m în tu lu i s u p e rio r d in
ţa r a n o a s tră . L u a tă in a n s a m ­
b lu l ei, m u n c a d e p u s ă d e c o n ­
d u c e re a in s titu tu lu i, d e c a d re le
d id a c tic e şi de to a te s e c to a re le
d e a c tiv ita te , a c o n trib u it în
m o d s u b s ta n ţia l la p re g ă tire a
s p e c ia liş tilo r cu o în a ltă c a lifi­
c a re , la e d u c a re a o m u lu i e p o c ii
n o a s tre c a re p a rtic ip ă a c tiv cu
m u n c a lu i c re a to a re , la d e s a v îr-
ş ire a c o n s tru irii s o c ia lis m u lu i
în p a tr ia n o a s tră . S tu d e n ţii in ­
s titu tu lu i ş i-a u în s u ş it te m e in ic
c u n o ş tin ţe le p re d a te p rin m u n ­
c ă în c o rd a tă , c o n ş tie n ţi fiin d de
în c re d e re a p e c a re p a rtid u l le -a
a c o rd a t-o şi de ro lu l p e ca re îl
au în c o n s tru ire a s o c ie tă ţii de
rn iin e .
D a to r ită c re ş te rii c o n tin u e a
n u m ă ru lu i de s tu d e n ţi s-a s im ­
ţ it n e v o ia lă r g ir ii s p a ţiu lu i de
în v ă ţă m în t. S ub în d ru m a re a C o ­
m ite tu lu i re g io n a l de p a rtid şi
cu s p rijin u l S fa tu lu i p o p u la r re ­
g io n a l, co n d u c e re a in s titu tu lu i
a re z o lv a t o se am ă de p ro b le ­
m e le g a te d e b u n a d e s fă ş u ra re
a p ro c e s u lu i de în v ă ţă m în t. S -a u
c o n s tru it n o i săî de c u rs u ri, s p a ­
ţ ii p e n tru c a z a re a s tu d e n ţilo r şi
lo c u in ţe p e n tru c a d re le d id a c ­
tic e .
C ă m in u l n r. 2 şi p a v ilio n u l de
la b o ra to a re au fo s t d a te în fo ­
lo s in ţă în cu rs u l a n u lu i u n iv e r­
s ita r tre c u t. L a în c e p u tu l aces­
tu i a n ş c o la r v a f i d a t în fo lo s in ­
ţă n o u l co rp de în v ă ţă m în t, ia r
p în ă în a n u l 1965 se v o r m a i
c lă d i h a le de la b o ra to a re p e n tru
a p e rm ite în fiin ţa r e a şi d e zv o l­
ta re a u n u i n u m ă r de 18 la b o ra ­
to a re şi a u n o r s ă li de în v ă ţă -
m ln t cu m a re c a p a c ita te . P e n ­
tr u n u m ă ru l s p o rit de s tu d e n ţi
se v a c o n tin u a c o n s tru c ţia c o m ­
p le x u lu i s o c ia l, p e n tru a se a s i­
g u ra s p a ţiu l n ecesar s tu d iu lu i,
a c tiv ită ţii c u ltu ra l-a rtis tic e , că ­
m in u lu i şi c a n tin e i etc.
In a n u l u n iv e rs ita r tre c u t, în ­
d e p lin ire a s a rc in ilo r im p o rta n te
c a re au s ta t in fa ţa c o le c tiv u ­
lu i in s titu tu lu i au în v io ra t ac­
tiv ita te a d id a c tic ă şi ş tiin ţific ă ,
p re o c u p ă rile c o le c tiv e lo r de c a ­
te d ră s-au c o n c e n tra t pe p ro b le ­
m e m a jo re , m u n c a m e to d ic ă şi
e d u c a tiv ă a c ă p ă ta t u n c o n ţin u t
“ m a i b o g a t. D a to rită acestu i
fa p t p ro c esu l in s tru c tiv -e d u c a -
tiv în in s titu t s -a rid ic a t pe o
tre a p tă s u p e rio a ră .
M u n c a p ro fe s io n a lă d in in s ti­
tu t s-a d e s fă ş u ra t pe b a za ce­
lo r m a i b u n e m e to d e, de p re ­
d a re şi s e m in a riz a re . E x ig e n ţa
m a n ife s ta tă d e c o le c tiv u l d id a c ­
tic cu o c a zia e x a m e n e lo r a c re s ­
c u t s im ţito r, d u p ă cu m s-a îm ­
b u n ă tă ţit şi c a lita te a ră s p u n s u ­
rilo r s tu d e n ţilo r.
Sărbătoarea recoltei
L a c ă m in u l c u ltu ra l d in Z a m
a a v u t lo c o in te r e s a n tă a c ţiu ­
ne c u ltu ra l-e d u c a tiv ă , in titu la tă
,!S ă rb ă to a re a re c o lte i“ , la care
a u p a rtic ip a t p e s te 300 c o le c ti­
v iş ti. C u acest p r ile j s -a p re z e n ­
ta t u n bogat p ro g ra m de că tre
a r tiş tii a m a to ri d in c o m u n ă , în
Fînurile stuf nutreţuri valoreas® să fi®
! sfrînse şi depozitate în întregime!
? (U rm are din pag. l-a )
colectiviştii au ajuns la concluzia că
îşi pot crea chiar o rezervă însem­
nată dc furaje. Dc aceea, au şi valo­
rificat prin cooperaţie peste 6.000 kg.
fîn.
Să vedem însă în ce m ăsură sînt
folosite rezervele de furaje pe care le
are gospodăria. Dc pe suprafaţa de
peste 400 ha. cu fineţe naturale ale
colectivei, s-ar fi putut obţine cel
puţin 600 tone fînuri, dacă, bineîn­
ţeles, acestea a r fi fost recoltate şi
depozitate la timp. D ar, cum şi în
prezent mai sînt ncrecoltate circa 20
de ha. cu fîn, nedepozitate 150 tone
fînuri cosite în ultim ele zile, produc­
ţia a fost dim inuată cu 150—200 kg.
la hectar.
La cîtcva întrebări puse în legătură
cu felul cum s-a asigurat baza fu­
rajeră, preşedintele gospodăriei, tov.
Lascu C cuţa şi secretarul organizaţiei
dc partid, tov. .Vladislav Bordei nc-au
răspuns:
— Stăm bine cu furajele. Avem fîn
suficient. Dc aceea nu ne-am gîndit
să facem frunzare, iar de însilozări o
să ne ocupăm ceva m ai tîrziu.
O asemenea situaţie este cît se poate
de ncsatisfăcătoare. D acă m unca ar fi
fest organizată mai bine, recoltatul
fincţelor se putea term ina pînă la a-
ccastă dată, şi astfel, s-ar fi putut
asigura un nutreţ de bună calitate,
bogat în unităţi nutritive. Pe lingă
aceasta se puteau obţine m ari can ti­
tăţi de otavă.
A c tiv ita te a ş tiin ţific ă a c a ­
d re lo r d id a c tic e şi s tu d e n ţilo r a
fo s t d e o s e b it de ro d n ic ă . A c e a s ­
ta s-a o g lin d it în lu c ră rile v a ­
lo ro a s e e la b o ra te şi s u s ţin u te de
c o le c tiv e le d e s tu d e n ţi cu o c a ­
z ia s e s iu n ii ş tiin ţific e d in m a r ­
tie 1962.
L e g ă tu ra d in tre in s titu t şi u -
n ită ţile p ro d u c tiv e s-a În tă r it
p rin o rg a n iz a re a de s c h im b u ri
de e x p e rie n ţă , p rin a c tiv ita te a
c o m u n ă în d ife rite c o le c tiv e de
ce rceta re ş tiin ţific ă şi p rin p ra c ­
tic a p e ca re s tu d e n ţii au e fe c ­
tu a t-o în d ife rite în tre p rin d e ri
d in ţa ră .
P e n tru n o u l an u n iv e rs ita r co ­
le c tiv u l d e m u n c ă al in s titu tu lu i
a re s a rc in i im p o rta n te . In v e d e ­
re a p e rm a n e n te i îm b u n ă tă ţiri a
p ro c e s u lu i de în v ă ţă m în t, v a tre .
b u i să se ac o rd e o a te n ţie deose­
b ită d in p a rte a c a d re lo r d id a c ­
tic e re s p e c tă rii: n o ilo r p la n u ri
de în v ă ţă m în t e la b o ra te cu la r ­
g a p a rtic ip a re a s p e c ia liş tilo r
d in în v ă ţă m în t şi d in p ro d u c ţie .
M e to d e le d e m u n c ă tre b u ie în
m o d p e rm a n e n t p e rfe c ţio n a te
p e n tru a îa c p c it m a i a c c e s ib ile
s tu d e n ţilo r c u n o ş tin ţe le p re d a ­
te. V a tre b u i a s ig u ra tă o p re d a ­
re te m e in ic ă a c a p ito le lo r p riv i­
to a re la c u c e ririle ş tiin ţe i m o ­
d e rn e , la m e c a n iz a re a şi a u to ­
m a tiz a re a p ro d u c ţie i, la c re ş te ­
re a p ro d u c tiv ită ţii m u n c ii.
L a b o ra to a re le vo r f i u tiliz a te
la m a x im u m , a s ig u rîn d u -s e p rin
ac ea sta u n proces d id a c tic de
în a ltă c a lita te şi d e s fă ş u ra re a
u n e i ro d n ic e a c tiv ită ţi d e c e rc e ­
ta re ş tiin ţific ă .
In v e d e re a u n e i s trin s e îm b i­
n ă ri a s tu d iu lu i cu p ra c tic a ,
c u rs u rile , s e m in a rilîe , a c tiv ita ­
te a ş tiin ţific ă , v o r fi o rie n ta te
s p re p ro d u c ţie , c u n o s c in d că n u ­
m a i în fe lu l a c e s ta ş tiin ţa îş i
p o a te în d e p lin i r o lu l ei.
V a fi in te n s ific a tă m u n c a e d u ­
c a tiv ă în rin d u l tin e re tu lu i, să­
d in d în s u fle te le s tu d e n ţilo r d ra ­
g o stea p e n tru c u c e ririle re v o lu ­
ţio n a re a le cla s e i m u n c ito a re ,
o b ţin u te sub co n d u c e re a în ţe ­
le a p tă a p a rtid u lu i, p e n tru
p a rtid , p e n tru p a tr ia s o c ia lis tă ,
p e n tru p o p o ru l m u n c ito r. V o m
d e zv o lta în m o d p e rm a n e n t s e n ­
tim e n te le de p rie te n ie fa ţă de
e ro ic u l p o p o r s o v ie tic , fa ţă d e
p o p o a re le ţă r i lo r s o c ia lis te , fa ţă
d e clasa m u n c ito a re d in lu m e a
în tre a g ă care, sub co n d u cerea
p a rtid e lo r c o m u n is te şi m u n c i­
to re ş ti, lu p tă p e n tru o v ia ţă m a i
b u n ă , p e n tru p a ce şi p rie te n ie
in tre p o p o a re le lu m ii.
M u n c in d cu p e rs e v e re n ţă şi cu
în c re d e re în v iito r u l lu m in o s al
p a trie i n o a s tre , c o le c tiv u l de
m u n c ă a l In s titu tu lu i de m in e
d in P e tro ş a n i v a c o n trib u i cu
to a te fo r ţe le sa le la re z o lv a re a
p ro b le m e lo r c o m p le x e a le e c o ­
n o m ie i n o a s tre n a ţio n a le , la d e-
s ă v îrş ire a re v o lu ţie i c u ltu ra le şi
la rid ic a re a c o n tin u ă a p re s ti­
g iu lu i m o n d ia l a l ş tiin ţe i şi c u l­
tu rii n o astre.
cin ste a c o le c tiv iş tilo r fru n ta ş i.
In t r e a lte le , a a v u t lo c şi u n
sp ecta co l cu p ie s a „ D a r u l“ ,
care s -a b u c u ra t de u n re a l
succes.
I. C R IŞ A N
corespondent
De ce afîia în fîrziere?
Pentru anim alele gospodăriei, co­
lectiviştii din satul G alaţi au însilo-
zat 200 tone dc furaje. De asemenea
au luat măsuri pentru asigurarea ne­
cesarului de concentrate şi grosiere.
In schimb au neglijat în mod cu to­
tul nepermis strînsul finului. Pe locu­
rile num ite „Şcsu“ şi „G runiu Mihu-
lui“ au rămas necosite circa 40 ha.
dc fineţe. Trebuie apoi adăugat că pe
lingă întîrzierea recoltatului, fapt care
a dus la pierderea a zeci de tone de
furaje, nu s-au luat măsuri nici pen­
tru depozitarea lor. Pînă acum, la
grajdurile gospodăriei nu s-a trans­
portat din cîmp nici m ăcar un car de
fîn.
— Cositul mai durează circa 10 zile,
spunea preşedintele gospodăriei, tov.
M ihai V asion. A poi ne apucăm şi de
transportat.
R ecoltarea şi depozitarea la tim p a
finului este o acţiune care nu trebuie
tărăgănată, cu atît mai m ult cu cît
acum eforturile vor trebui concentrate
Ia strînsul porum bului şi a altor cul­
turi, la efectuarea în epoca optimă a
însăm înţării păioaselor etc.
Fînuri irosife
M ajoritatea gospodăriilor agricole
colective din raionul H aţeg an în pro­
prietatea lor mari suprafeţe de fineţe
naturale, atît în zonele de deal cit
şl în cele de m unte. Ele au deci ast­
S o lista vocală D orica P e tru c e a n u d in V a ta de Jo s e ste a-
p re c ia tă p e n tr u c a lită ţile sale. in ca d ru l F e stiv a lu lu i cin -
tecu lu i şi d a n su lu i „Pe p la iu rile H unedoarei“ a o b ţin u t titlu l
de solistă vocală fru n ta şă pe reg iu n e.
Brigadă artistică de a g ita ţie activă
La Hotaţia din Deva îşi desfăşoară
activitatea o brigadă artistică de agita­
ţie form ată din tineri m uncitori. P rin pro-
gram eie prezentate ea şi-a cîştigat un
binem eritat prestigiu, contribuind la în­
lăturarea unor deficienţe în procesul de
producţie. In urma sesizărilor brigăzii
s-a urgentat în cadrul atelierului meca­
nic, repararea unui spălător care era
mereu am înată, s-a dat mai multă aten-
l Dacă „uiţi“
L să n u dea bacşiş.
să dai bacşiş...
IL
l In oraşul m u n cito resc Pe-
C trila s-a deschis u n resta u ra n t
t facă co n ştiin cio s d a toria?
t. e l e g a n t ş i f r u m o s „ T r a n s i l v a ­
L n ia “. In să j i e la în c e p u t p o p u ­
laţia este n e m u lţu m ită de felu l
L c h ia r la re s ta u r a n t. M ai m u lt
t in care este servită. O spătarii
l n u te se rv e sc b in e p în ă cinci
l n u le dai bacşiş. D acă „ u iţi“
t treb u i să ia m ă su ri care să
L să -l dai, şi-l iau sin g u ri. Ia r
l dacă încerci să le reproşezi
l cu m va g e stu l lor u rît, te tre ­
t tici nesănătoase de care se
l zeşti şi cu scandal.
r conduce. E ste vorba de ciubucu-
t Aşa i s-a în tim p la t şi tova­
l ră şu lu i G heorghe M ichiev, şef
de brigadă la secto ru l II al E.
M. P etrila. O sp ă ta ru l a r e ţin u t
p este sum a de plată încă 2
lei. C urios, o m u l a v r u t să
ştie p en tru ce i s-au re ţin u t
banii. P robabil fiin d c ă a fost
p rea c u rio s s-a p o m e n it şi cit
u n scandal. C hiar resp o n sa ­
bilul resta u ra n tu lu i, Iva n P ui-
can, l-a lu a t de guler şi a
în c e p u t să-l îm brincească. Ce
m ai, om ul era să fie a sp ru
fel posibilitatea să asigure m ari can­
tităţi dc fînuri pentru hrana anim a­
lelor. Acolo unde consiliile de condu­
cere ale gospodăriilor agricole colec­
tive şi organizaţiile de partid s-au
îngrijit ca fîneţele să fie bine între­
ţinute, să nu fie păşunate, iar finul
să fie recoltat la timp, s-au obţinut
mari cantităţi de furaje dc bună ca­
litate. M ai mult, gospodăriile agricole
colective care au recoltat la timp fî-
neţelc, acum au obţinut şi recolte fru ­
moase de otavă pe care o însilozea-
ză în am estec cu porumb şi alte ier­
buri. In acele unităţi unde însă nu
s-a manifestat aceeaşi grijă faţă de
această m are bogăţie naturală, s-au
irosit mari cantităţi de fînuri. Aceasta,
în primul rînd, din cauză că mari su­
prafeţe au fost păşunate cu vitele şi
în al doilea rînd datorită faptului că
recoltatul finului a întîrziat mult.
De pildă, gospodăria agricolă colec­
tivă din satul Clopotiva deţine 655
ha. cu fineţe naturale, din care 550
ha. în zonele de deal şi de munte.
Aici nu s-au recoltat însă decît circa
100 ba. Cum motivează conducerea
gospodăriei şi inginerul agronom
această situaţie ? Ei spun că nu au
putut recolta mai m ult deoarece o
m arc parte din suprafeţele cu fineţe
au fost păşunate cu vitele. Fiind în ­
trebaţi de ce au perm is acest lucru,
deoarece gospodăria are păşune sufi­
cientă, n-au mai putut spune nimic.
A devărul este că in această privinţă
s-a manifestat o atitudine dc nepă­
DRUM U L 8 '0 'c m u s m iu i
F o to : I. T E R E K T R O Ş A N I : V in tu i S u d u lu i — ci­
ţie aprovizionării cu medicamente a
punctului sanitar, iar o serie de tineri
ca Sulta Victor. Cosma îoan, G aiic Mi-
hai, Alba Lazăr şi alţii s-au îndreptat.
U n aport deosebit la reuşita p ro g ra­
melor acestei brigăzi l-au adus tovarăşii
Titeica Viad, Jurca Gh., Florica Tudor
şi alţii.
STANCA ViRUIL
corespondent
m o lesta t fiin d că a „în d ră zn it“
O are T.A .P .L . P etro şa n i ce
pă rere are ? D e ce n u ia m ă ­
su ri de în lă tu ra re a acestor
oam eni, car n u în ţeleg să-şi
(d u p ă o sc riso a re p ri­
m ită de la G H . M I­
C H IE V ).
Cînd c vo-bi
de „prestigiul“ unităţii
...C ulai B oboacă (re sp o n sa ­
bilul d ep o zitu lu i de co m b u s­
tibil din H unedoara) nu d ez­
văluie n im ă n u i a n u m ite p ra c­
fo lo se sc O prea C a za t, I. D e-
h e le a n u şi 'A urel A n ta l, tă ie to ri
de le m n e la d e p o zitu l p e care-l
r ile p e ca re a ceştia le în c a ­
sează, în sc h im b u l cărora taie
le m n e m a i b u n e la m a şin a c ir­
culară, la u n e le p erso a n e, p e ­
ste rin ă , in d e trim e n tu l celor
care sta u şi îşi a şteaptă lin i­
ştiţi rindul.
Şi cină e vorba de p rieteni
/ u J »— — i .— r ,— t __ i
sare şi ca urm are sarcina din planul
de producţie al G.A.C. privind asi­
gurarea cantităţilor de fînuri naturale
nu a fost realizată. Aceeaşi situaţie
există şi în gospodăria agricolă co­
lectivă din satul Şerel, unde din cele
720 ha. fineţe s-au recoltat numai
450 ha., iar la G.A.C. din Rîu dc
Mori din 370 ha. doar 50 ha. Mo­
tivele invocate sînt aceleaşi.
Răspunderea pentru această stare
dc lucruri nu o poartă numai con­
ducerile gospodăriilor colective, orga­
nizaţiile de partid şi inginerii agro­
nom i, ci şi consiliul agricol raional
care n-a efectuat un control sistema­
tic încă din prim ăvară şi n-a îndru­
m at conducerile gospodăriilor agri­
cole colective să nu dea altă desti­
naţie fîneţelor naturale. Consiliul agri­
col raio n al n -a m anifestat g rijă şi
preocupare nici faţă de felul în care
se face recoltatul şi depozitatul aces­
tor furaje. Dacă ar fi făcut acest
lucru n-ar fi existat acum suprafeţe
mari de fineţe nerecoltate şi canti­
tăţi atît de mari netransportate şi ne-
depozitate.
Un obicei care trebuie
curmat
înainte, pădurarii şi brigadierii sil­
vici erau obişnuiţi să dispună după
bunul lor plac dc fîneţele naturale din
golurile de m unte şi poieni. Ei re ­
coltau mari cantităţi de fînuri pe care
îi vindeau. Acest obicei n -a fost însă
stîrpit. Pădurarii au dreptul acum la
o compensaţie legală de pînă la 40
ari fîneaţă. In raionul H aţeg, cu şti­
rea şi aprobarea întreprinderii fores­
tiere, şi a ocoalelor silvice, pădurarii
continuă să recolteze şi în prezent su­
prafeţe mai m ari şi să vîndă fîn, fa-
cîndu-şi în acest fel o sursă de ve­
nituri la care nu au dreptul.
Deşi s-a stabilit la sfatul popular
1ra U S TM FiC E
1 O C T O M B R IE 1962
D EVA : P lăcerile ora şu lu i —
cin em a to g ra fu l „ P atria“ ; H U ­
N E D O A R A : N um ai o glum ă —
c i n e m a t o g r a f u l „V i c to r ia “ ; P E ­ lilo r c rip to g a m ic e ; 5,15 M u z ic ă
n em a to g ra fu l „ A lexandru Santa“;
F antom ele d in S p essa rt — cin e­
m a to g ra fu l „7 N oiem brie“ ;
A L B A IU L I A : Ş o ferii ia d u lu i —
cin em a to g ra fu l „V ictoria“ ; B u ­
fo n u l regelui — cin em atograful
„23 A u g u s t“ : S E B E Ş : T ero a re
in m u n ţi — cin em a to g ra fu l
„P ro g re su l“ ; In s u la —- c in e m a ­
to g ra fu l ,.M . S a d o v e a n u “; O R A Ş -
TIE: C ălătoriile lu i G uliver — c i­
n e m a to g ra fu l „V. Roaită.“ ; S a lt
sp re glorie — cin em a to g ra fu l
„F lacăra“; S IM E R I A : F lăcări în
ta ig a — c in e m a to g ra fu l „Ilie
P in tilie“ ; B R A D : Scrisoare de
la o n e c u n o s c u tă — c in e m a to ­
g ra fu l „Steaua R o şie“ ; H A Ţ E G :
R ăzbunarea — cinem atograful
„P opular“ ; L O N E A : M -a m să ­
tu ra t de căsnicie — c in em a to ­
graful „ M inerul“ ; TEIU Ş : M ai
tare ca urag a n u l — cin em a to ­
g ra fu l „V. R o a ită “ ; Z L 'A T N A :
P inss p u rp u rii — cin em a to g ra ­
fu l „M u n cito ru l“ ; IH A : Casa
surprizelor — cinem atograful
„G h. D oja“; APOLDUL DE SUS:
A le x a n d r N evsclvi — c in e m a to ­
g r a f u l „23 A u g u s t“.
PEN TÎIU 24 O RE
Vreme nestabilă cu cerul mai no-
ros ziua. Vor cădea ploi slabe. Tem­
peratura staţionară va fi cuprinsă
ziua în tre 19 şi 23 g rad e, iar noaptea
în tre 9 şi 14 g rade. V înt potrivit din
sectorul vest şi sud-vest. Dimineaţa
ceaţă.
PENTRU URMĂTOARELE
3 ZILE
Vreme schimbătoare cu cerul varia­
bil şi tem peratura staţionară.
sau cu n o ştin ţe (dar n u de ori­
care), şefu l d ep o zitu lu i este
fo a rte am abil. C a u tă să ii ser­
vească cit p o a te m a i operativ,
p en tru a n u -i n em u lţu m i.
D eşi este p e rfe c t co n ştien t
de cele ce se în tîm p lă in in ­
cin ta d ep o zitu lu i n -a lu a t nici
u n fel de m ăsu ri. C hiar sesi­
zat de pla n ifica to ru l în tre p rin ­
derii regionale de co m b u stib il,
el a încercat să -i arate ace­
stu ia că doar asem enea şper-
ţu r i se în ca sea ză la frize rie şi
chiar, d ezvă lu irea acestor p ra c ­
tici (aşa consideră el) ar păta
onoarea u n ită ţii. De aceeaşi
părere este şi H erm ina C apac
care-şi sp rijin ă şefu l in astfel
de „ a cţiu n i“.
P entru a spăla onoarea u n i­
tă ţii, în tre p rin d e re a regională
de com bustibil din Deva va
ducă la îm b u n ă tă ţire a servirii
p o p u la ţie i la d e p o zitu l d in H u ­
nedoara.
(D u p ă o s e s iza re p r i­
m ită d e la A . C O S M A ).
iu . / ( --- / ---- I l.
raional ca fîneţele din poieni şi go­
lurile de munte să fie date gospo­
dăriilor agricole colective pentru re­
coltare, acest lucru nu se respectă.
Mai mult, la H obiţa, pădurarii M ihai
Florănescu şi P etru Coman, au recol­
tat două hectare cu fîn care aparţine
G.A.C. din localitate. P ădurarul G.
Tase, a recoltat din cantonul său cir­
ca 15— 16 ha. fineţe, ia r la cantonul
din Demsuş s-a recoltat de către pă­
d u rarii I. M oca şi I. Budriş şi b ri­
gadierul silvic T. Buzaru, circa 7-S
ha fîneţe. A celaşi lucru l-au făcu t şi
pădurarii D. Damaschin din canto­
nul Poieni şi I. G ărdeanu la V alea
Fierului. T oţi aceştia au dat în parte,
la diferiţi cetăţeni, să recolteze finul
de pe suprafeţele am intite m ai sus.
Suprafeţele recoltate de aceştia, fără
nici an drept, reveneau gospodăriilor
agricole colective din satele Demsuş,
Poieni şi Peştcana.
Comitetul executiv al sfatului popu­
la r raio n al şi consiliul agricol raio n al
trebuie să ia măsuri pentru recupe­
rarea fînurilor înstrăinate, iar cei care
au făcut abuzuri să fie traşi la răs­
pundere. De asemenea, Direcţia regio­
nală a economiei forestiere este da­
toare să ia m ăsuri şi să trag ă la răs­
pun d ere conducerea I.F. H aţe g şi con­
ducerile ocoalelor silvice care au în­
călcat dispoziţiile date cu privire la
modul în care trebuie recoltate fînc-
ţelc naturale din poieni şi goluri de
m unte.
în munca de achiziţii,
mai multă răspundere
Anul acesta s-a stabilit, ţinîndu-se
scamă de posibilităţile existente în
raion, ca U.R.C.C. H aţeg să achizi­
ţioneze o m are cantitate de fînuri
naturale. Care este situaţia ? Din
această cantitate s-a achiziţionat
pînă în prezent foarte puţin.
Nr. 2415
S'lff PROGRAMUL DE
1 O C T O M B R IE 1962 n e t d e r e p o r te r ; 14,10 C o r u r i d in
P R O G R A M U L I : 5,07 E m is iu ­ o p e re ; 15,37 M e lo d ii p o p u la re
n e a p e n tru sate: T r a ta r e a se­ r o m în e ş ti: 17,00 M e lo d ii d e m u ­
m in ţe lo r de g riu îm p o triv a b o ­ z ic ă u ş o a ră ; 19 ,00 M u z ic ă p o p u ­
la r ă d in A rd e a l; 19,30 D in a c ti­
u ş o a ră ; 5,40 J o c u ri p o p u la re r o - v ita te a s fa tu rilo r p o p u la re :
m în e ş ti; 6,07 C in te c e d e m u n c ă ; 19 ,40 „ S ă p tă m în a rn u z ic iţ R . D .
6,20 M u z ic ă p o p u la r ă ro m in e a s - G e r m a n e “ ; 21 ,15 C in tă fa n f a r a
c â ; 7,10 E s tr a d a d im in e ţ ii; 7,30 G o s p o d ă rie i a g ric o le ^ te c tiv e
S fa tu l m e d ic u lu i: P re v e n ire a a r- d in c o m u n a C o sm eşti, re g iu n e a
te rio s c le ro z e i; 7,45 C in tă ta r a fu l Ia ş i; 2 1 ,3 0 „ D e m o n u l“ p o e m d e
în tr e p r in d e r ii de g o s p o d ă rie c o ­ M ih a il L e rm o n to v — m o n ta j li­
m u n a lă a o ra ş u lu i T im iş o a ra şi te ra r — m u z ic a l.
ta r a fu l c ă m in u lu i c u ltu ra l d in
c o m u n a G ig h e ra , re g iu n e a O lte ­ R a d io ju rn a le şi b u le tin e de
n ia ; 8,00 S u m a ru l z ia r u lu i S c în - ş t ir i : 5.00 ; 6.00 ; 11.00 ; 13.00 :
te ia ; 9,00 T in e r e ţe a n e e d ra g ă ; 17.00 ; 2 0 .00 ; 22 .00 ; 2 3 .5 0 — 23.55
10 .00 C in tă c o ru l d e c o p ii a l R a - (p r o g r a m u l I ) : 12.00 ; 14.00 ;
d io te le v iz iu n ii; 11 ,05 A r ii d in o- 1 6 .0 0 ; 1 8 .0 0 ; 2 1 .0 0 ; 23.00 ( p r o ­
p e re ; 12 ,00 M u z ic ă u ş o a r ă r o m î- g ram u l n ).
n e a s c ă ; 12 ,30 M u z ic ă p o p u la r ă
ro m îrie a s c a şi a m in o rită ţilo r < ÎN T R E P R IN D E R E A C IN E -
n a ţio n a le ; 13 ,05 r e c o m a n d ă ri < M A T O G R A F IC A R E G IO N A .
d in p r o g r a m : 15 ,25 M u z ic ă d in < LA DE STA T HUNEDO ARA-
o p e r e t e : 16,15 V o rb e ş te M o s c o ­
v a ! ; 16 ,45 C in tă flu ie r a ş u l N iţ ă < DEVA
V ă d e a n u : 17 ,30 P r ie te n a n o a s ­ cu sediul în Deva, str. Dr.
tr ă c a rte a : „ M a e ş tri a i s c h iţe i“ ; Petru Groza nr. 5
19 .00 A lm a n a h ş tiin ţific : 19,40 ANGAJEAZĂ
M u z ic ă u ş o a ră ; 20 ,15 M u z ic ă im ediat
\ -CONDUCĂTOR* AUTO-
p o p u la ră d in R . P . C h in e ză ;
< informaţii snplitnen-
20 ,30 N o a p te b u n ă c o p ii: „ D e ce < tare se pot primi la l
$ sediul întreprinderii.
ră s a re s o a re le a tu n c i c în d c in tă
c o c o ş u l“ — p o v e s te p o p u la ră
c h in e z ă ; 2 0 ,4 0 P ie s e s im fo n ic e ;
21 ,15 T r ib u n a ra d io : D e z a r m a ­
r e a şi p ro g re s u l ş tiin ţe i; 21 ,25
D in fo lc lo r u l p o p o a r e lo r; 23 ,10
C o n c e rt de n o a p te .
P R O G R A M U L I I : 13 ,00 C â n te ­
ce p o p u la re ro m în e ş ti in te rp re ­
ta te d e D a n M o is e s c u ; 13 ,15 C a r ­
întreprinderea regională
de transporturi auto Hunedoara— Deva
R E C R U T E A Z Ă TIN E R I P E N TR U
ŞCOALA DE CMBOCiTBRI AUTO PROFESIONIŞTI
Condiţiile de admitere la aceste cursuri s în t:
— V îrs fa în fre 17 1/2 şi 18 ani penfru cei cu
s e rv ic iu l m ilifa r nesatisfăcui şi pînă la 2 5 de
ani pentru cei cu se rviciul m ilita r satisfăcut.
— P regătirea şcolară : 4 şi 7 clase.
— Să nu fi s u fe rii n ic i o condam nare.
— Să fie d in re g iu n e a H u n e d o a ra .
Relaţii suplimentare se vor putea primi de la
toate autobazele subordonate I.R T A Deva.
înscrierile se fac pînă la data de 5 octombrie 1962.
f / / \ f RANIUt.
'u ••?5caMÁ*c\ ó f ^ h 7a X<r, J ţi/fa te a Ş fet/cA .
A ceastă stare de lucruri se da- dovadă dc lipsă de preocupare, au ră­
torcşte faptului că munca de achi­ m as fo arte m u lt în urm ă. L a lBaru
ziţii nu este privită peste tot cu răs­ M are. de exemplu, din 60 dc tb.,
punderea cuvenită. Conducerile unită­ există contracte dc achiziţii numai
ţilor cooperatiste care au privit cu pentru 10 tone, iar în depozit nu
m ultă răspundere această sarcină au există nici un kilogram dc fîn. Nici
obţinut, cum era şi firesc, rezultate la Pui, lucrurile nu stau mai bine.
bune. Cîtcva exemple sînt edificatoa­ D in cele 42 tone, sarcină de achi­
re în această privinţă. Cooperativa ziţii, există contracte pentru numai 36
dc centru din Boşorod, de pildă, a tone. D ar în depozit nu au intrat decît
circa 10— II tone.
achiziţionat 157 tone fin, fa ţă de 160
Conducerea Uniunii raionale a coo­
tone cît are ca sarcină de achiziţii, perativelor dc consum din raionul
H aţeg, cît şi conducerile cooperative­
iar cea din Lunca Cernii din 100 de lo r săteşti, trebuie să ia m ăsuri şi să
impulsioneze m unca pentru ca în tim ­
tone, a achiziţionat 78 tone. Coope­
pul cel m ai scurt sarcinile privind
rativa din Răchitova şi-a îndeplinit
achiziţionarea finului, balotarca şi.ex ­
în întregime sarcina de achiziţiona­
re a finului pedierea acestuia să fie îndeplinite^
mai grabnic.
Sînt însă şi alte cooperative care
au sarcină dc achiziţii dar care, dînd
CONCLUZII
A A A4W AAAA/
^ Gu ocazia raidului întreprins s-a constatat că în unităţile, unde au fost>
(ap licate m ăsurile organizatorice şi agrotehnice pentru mărirea sistem atică a>
< productivităţii, unde Hneţele au fost folosite raţional, unităţile au asigurat >
^ fu raje îndestulătoare şi de bună calitate pentru anim ale. \
^ In raionul H aţeg nu peste tot a existat însă o preocupare perm anentă?
< şl su sţin u tă în ac eastă problem ă. In m ulte un ităţi fîneţele au fost p ăşu n ate >
< P>nă în luna iunie, recoltatul finului a început cu m are în tîrziere din care>
cauză suprafeţe întinse n-au putut fi recoltate nici pînă în prezent, iar L
o m are parte de fînuri deşi sînt cosite se mai află pe cîmp. Drept urinare, >
finul recoltat este expus deprecierii, nefiind depozitat corespunzător. s
Faţă de această situaţie, o vină o poartă şi consiliul agricol raional careg
nu a sesizat şi tras la răspundere conducerile unităţilor agricole pentru lip -'
sa de interes cu care au privit asigurarea bazei furajere. s
Pentru remedierea lipsurilor sem nalate, consiliul agricol raional are da-^
| toria să analizeze balanţa furajeră a fiecărei gospodării colective, îndru- >
m înd conducerile acestora să ia m ă su ri pentru com pensarea deficitului de fu-^
raje prin însilozarea cocenilor şi asig u rarea de frunzare. De asemenea, co n .>
silijle de conducere ale G.A.G., inginerii agronom i, organele locale de p a rtid >
şi de stat au datoria să mobilizeze to ate forţele la transportul finului de pe >
^ cîmp, iar acolo unde mai sîn t încă fîneţe nerecoltate să se treacă de urgenţă y
la strîngerea lor. (
/ L u în d măsuriMe corespunzătoare pentru valorificarea tuturor rezervelor^
< de furaje, în raionul Haţeg se pot asigura cantităţi îndestulătoare de nutre->
, ţuri pentru anim ale pe tim pul iernii. r
L A /V A A A A A A A A A A A A A . - - - ¦ --