Page 96 - 1962-09
P. 96
PAG. 4 m w m z vm w m m vrm Nr, 2415
ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI A ULTIM ELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI „ Iv e n i nevoie de pace
şi luptăm pentru ea“
______________ __ 1_ ___ ____ _ _________________ 4-- --- ---------
Cuvîntarea lui Fidel Castro la mitingul
de la Havana
H A V A N A 29 (Agerprcs). — că cu soarta poporului lor, fac echi
La 2S septem brie, poporul cuban libristică în pragul războiului. Noi,
a sărbătorit în mod festiv cea de-a însă, nu putem nici într-un caz să do
doua aniversare a creării Comitetelor rim războiul, a declarat el. Poporul
pentru apărarea revoluţiei. Sute dc r.ostru munceşte pentru binele patriei
Lucrările Adunării Generale a O.N.U. Telegrama de salut adresată mii dc cubani, purtînd drapele, pan- sale, pentru viitorul său. Avem nevoie
de N. S. carte, panouri, s-ău adunat seara tîr- de pace, avem nevoie să nu fim :iih-
p1iAe d i/1 1 c atţii ddAe „a d/ I timspuun nAe iînn mm or\ d l1tiVboaet»r
N EW YORK 29 (Ageiprcs). — gatului am erican Stevenson şi .„.»innii- In Comitetul nr. 3 Hruşciovlui Ben Bellaz•iu îAn_ PTI i’ aţa Revoluţ_____1 ..iliei „JTon /siXé Mrin "aHr'GtiU“, de energia noastră, de tim pul nostru,
la un m iting consacrat jubileului glo spre a putea munci, învăţa şi lu p ţi
rioşilor apărători ai revoluţiei. P ri
In şedinţa din după-am iaza zilei ţiativei libere“.
de 28 septembrie a A dunării G ene Quinim Folscna, m inistrul afaceri Comitetul nr. 3 al O.N.U. pentru M OSCOVA 29 (A g erp res). — zolvării importantelor sarcini so mul m inistru al Cubei Fidel Castro, pentru progres. In nici un fel de îm
rale, primul a luat cuvîntul ministrul problem ele sociale, um anitare şi cul TASS tran sm ite : ciale şi economice care îi stau a rostit o am plă cuvîntare. prejurări nu putem fi iniţiatorii vreu
afacerilor externe al R.P. Mongole. lor externe al Laosului, a declarat că turale şi-a început şi el activitatea. în faţă. nui conflict, vreunui război şi nu vom
El a declarat că politica externă a locuitorii ţării sale au întîm pinat cu D upă alegerea vicepreşedintelui şi a N. S. H ruşciov, şefu l g u v ern u Comitetele pentru apărarea revo ataca niciodată pe nimeni. Acest lu
guvernului său se bazează pe princi m ultă satisfacţie acordul cu privire la raportorului, s-a trecut la fixarea or- lui sovietic a a d re sa t o te le g ra In telegramă se exprimă con luţiei, a spus el, constituie o puternică cru îl înţeleg toţi. Avem nevoie de
piul coexistenţei. Poporul mongol, a crearea unui Laos independent, unit dinei de prioritate a problemelor re m ă de sa lu t lui A hm ed Ben vingerea că Republica Algeria organizaţie dc masă. Ele s-au trans pace şi luptăm pentru ea.
spus el, înţelege ce binefaceri ar adu şi neutru. El a am intit că acordul de partizate pentru a fi discutate de co B ella, p reşe d in te le g u v ern u lu i „va aduce o contribuţie demnă format într-o forţă im portantă a re
ce folosirea pentru construcţia paşni la Geneva recunoaşte tării sale drep m itet. R epublicii D em o crate Populaire la menţinerea şi întărirea păcii voluţiei, care inspiră team ă duşm a Prim ul m inistru al Cubei a demon
că a resurselor m ateriale şi umane tul de a refuza orice apărare din A lgeria. In te leg ram ă g u v ern u l nilor patriei noastre. Aceste comitete strat absurditatea politicii cercurilor
care slujesc acum scopurilor militare. partea blocurilor m ilitare, inclusiv Discuţiile propriu-zise vor începe U .R .S.S. îşi re a firm ă , d o rin ţa generale şi Ia lichidarea defini ale revoluţiei nu numai că au înde guvernante din S.U.A. care aţîţă is
El a arătat că R.P. Mongolă, care S.E.A.T.O. Folscna a arătat că gu săptăm îna viitoare cu examinarea sin ceră de a dezvolta şi p e vii plinit sarcinile pentru care au fost teria războinică în legătură cu sem
se învecinează num ai cu ţări frăţeşti, vernul său este gata să ia orice m ă punctului intitulat „M ăsuri în legătură to r rela ţii de p rieten ie dezinte tivă a ruşinosului sistem colo create, dar au îndeplinit şi altă acti narea acordului dc colaborare econo
şi-a putut reduce considerabil for suri pentru g ara n tarea n eu tralităţii şi cu cutremurul de părnînt din Iran“, resată şi co laborare rodnică cu n ia l“. vitate obştească — au participat la m ică dintre U niunea Sovietică şi Re
inviolabilităţii teritoriale a Carnbod- după care vor fi examinate raportul R .D .P. A lg eria p e b a z a d e p li rezolvarea sarcinilor în domeniul în- publica Cuba. In faţa agresiunii, a
ţele armate. giei vecine. Consiliului Economic şi Social şi o nei eg alităţi, resp ectării suvera „Constatăm cu bucurie, se văţămîntului, ocrotirii sănătăţii, la or subliniat Fidel Castro, hotărîrea noa
M inistrul Afacerilor Externe al M on serie de proiecte dc d eclaraţii şi con n ită ţii şi n eam estecului în tre ganizarea aprovizionării populaţiei. stră ferm ă şi neclintită este să ne
D elegatul Boliviei care a luat ulti venţii asupra drepturilor omului alia b u rile iâ te m e “. spune în telegramă, că popoa apărăm. Poporul nostru nu va îngă
golici a declarat că guvernul său mul cuvîntul, a vorbit 'despre naţio te în dezbaterea O.N.U. dc mai multe Ocupîndu-se de prim ejdia agresiu dui ca libertatea şi suveranitatea, cu
sprijină cu căldură propunerea cu p ri nalizarea bunurilor m arilor monopo sesiuni. De o deosebită atenţie — aşa N. S. K nişciov a ra tă că o rg a rele ţărilor noastre sînt legate nii imperialiste, Fidel Castro a subli cerite cu un preţ atît de scump, să
vire la crearea unor zone dcnuclca- luri şi despre reform a agrară din cum au subliniat chiar în primele n izarea alegerilor generale, crea niat că im perialiştii am ericani se joa- ne fie răpite. -Yankeii care vor cuteza
rizate în Extrem ul O rient şi in re ţara sa. El şi-a consacrat o parte din luări dc cuvint asupra ordinei de dis rea A du n ării N aţio n ale C onsti printr-o strînsă prietenie care să pună piciorul pc păm întul nostru,
cutare a problemelor, delegaţii A ra tu a n te şi fo rm a re a g u v ern u lu i vor fi ucişi în văzul întregii lumi ca
bici S audite şi C hile — se bucură A lgeriei su v e ra n e ..au d ev en it s-a statornicit şi s-a întărit în piraţi şi bandiţi. D acă im perialiştii
po sib ile n u m ai d a to rită victoriei perioada luptei de eliberare na ne vor ataca, bărbaţii şi femeile din
isto ric e re p u rta te de p o p o ru l al-
g erîan astopra co lo n ialiştilo r ţională a poporului algeria«“.
Womponenţa guvernului aîgerian
giunea Oceanului Pacific. cuvîntare conflictului dintre Bolivia punctul intitulat „M ăsuri pentru pro d u p ă o în d elu n g ată lu p tă a r A L G E R 29 (A g e rp re s ). — n is tru l c o m e rţu lu i; L a ro u s i K h e - toate colţurile patriei noastre — în
In cuvîntarea sa ministrul afaceri şi C hile, în legătură cu folosirea por m ovarea în rindul tineretului a idea m ată“. L a 29 s e p te m b rie , A d u n a re a lifa , m in is tru l in d u s trie i şi e n e r tregul popor — se vor ridica îm po
turilor maritime. lurilor păcii, respectului reciproc şi N a ţio n a lă C o n s titu a n tă a R e p u g e tic ii, A h m e d B o u m e n d je l, m i triva agresorilor şi vor lupta pînă la
lor externe al Columbiei, n-a făcut înţelegerii între popoare“, care a fost P o p o ru l sovietic, scrie N. S. b lic ii D e m o c ra te P o p u la re A lg e n is tru l re c o n s tru c ţiilo r, lu c ră ri nimicirea definitivă a acestora
altceva dccît să atace m aterialism ul, Cu aceasta, şedinţa Adunării Gene introdus pe agenda sesiunii printr-o H ruvciav, este ferm co nvins că, ria a ap ro b a t cu m a jo rita te co- lo r p u b lic e şl tr a n s p o r tu r ilo r ;
şi să aducă elogii idealism ului, dele rale a luat sfîrşit. d in ă do v ad ă de coeziune şi v i v irş ito a re de v o tu ri u rm ă to a re a B a c h ir B o u m a za , m in is tru l m u n Castro a subliniat m area im portanţă
g ilen tă p o p orul aîg erian va reuşi pc care o prezintă pentru Cuba so
rezoluţie a Consiliului Economic şi co m p o n e n ţă a g u v e rn u lu i: A h - c ii şi p ro b le m e lo r s o c ia le ; A b -
In Comitetul nr. 2 Social şi are la bază propunerea R.P. să lichideze cu succes orice g reu m e d B en B e lia , p re ş e d in te le d e rra h m a n e B en H a m Id a , m i lidaritatea cu U niunea Sovietică.
lîom îne, form ulată în 1960. tă ţi şi piedici în calea în tă ririi C o n s iliu lu i de M in iş t r i; R ab a h n is tru l e d u c a ţie i n a ţio n a le ; A b - Cuvîntarea lui Fidel Castro a fost
N E W YORK 29. — Coresponden studierea experienţe? acestora. Expu su v eran ităţii statu lu i său si re- B ita t, v ic e p re ş e d in te a l C o n s i d e la z iz B o u te flik a , m in is tru
tul special ai Agerprcs, C. Raducanu nerea secretarului adjunct a furni liu lu i de M in iş tri ; A m a r p e n tru p ro b le m e le tin e r e t u lu i şl subliniată în repetate rînduri prin
aplauze furtunoase, prelungite.
transm ite: zat, de asemenea, exemple care ca B e n to u m i, m in is tru de ju s t iţ ie ; s p o r tu lu i; M o h a m m e d N o ka ch o ,
In aceste zile, la O.N.U. îşi încep, racterizează dificultăţile economice în Să. în c e te z e a c ţiu n ile s ă lb a tic e A h m e d M e d e g h ri, m in is tru de m in is tru l o c ro tirii s ă n ă tă ţii; S itu a ţia din Y e m e n
rîn d pe rînd, activitatea comitetele A m erica de nord şi în alte părţi ale In te r n e ; c o lo n e lu l B o u m e d ie n n e , M o u s a H a s s a n i, m in is tru l p o ş
A dunării Generale. lumii, între altele prin incompleta uti a le r a s iş tite s * ! m in is tru l a p ă ră rii n a ţio n a le ; tei şi te le g ra fu lu i; M o h am m ed i SANAA 29 (Agerpres). —
lizare a forţelor de producţie. Deşi M o h a m m e d K h e m is ti, m in is tru l S aid , m in is tru p e n tru p ro b le
Comitetul nr. 2 pentru problemele
economice şi financiare, a ascultat in exprim ă o apreciere elogioasă a rezul — Telegrama adresată lui Kennedy
a fa c e rilo r e x te rn e ; A h m e d F ra n - m e le v e te ra n ilo r şi v ic tim e lo r După cum anunţă agenţia MEN,
prim a sa şedinţă expunerea secreta tatelor obţinute de Piaţa comună, ex de către G. Mail şi if. Lavis — cis, m in is tr u l fin a n ţe lo r şi a l ră z b o iu lu i; A h m ed T w e fik e l M a - postul de radio Yemen a transmis un
rului adjunct al O.N.U. pentru pro punerea făcută de secretarul adjunct e c o n o m ie i; A m a r O uzg ane, m i d a n i, m in is tru p e n tru p ro b le comunicat al M inisterului Afacerilor
blem ele economice şi sociale care a al O.N.U. recunoaşte, totuşi, însem NEW YORK 29 (A gerpres). - TASS rea întregii puteri executive de către n is tru l a g ric u ltu rii şi re fo rm e i m e le c u lte lo r ; M o h a m m e d H a d j Externe în care se spune că Repu
subliniat creşterea importanţei ches nătatea desfiinţării barierelor discri transm ite: preşedintele Statelor Unite. Nesupunerea a g r a r e ; M o h a m m e d K b o b z i, m i H am o u , m in is tru l in fo rm a ţiilo r. blica A rabă Yemen „îşi va respecta
tiunilor economice şi ale comerţului criminală a guvernatorului Bamett, obligaţiile faţă de celelalte state cu
Conducătorii partidului com unist din
internaţional. Reţine atenţia din aceas m inatorii ridicate în faţa comerţului S.U.A. Gus Hali şi Benjamin Davis constituie o incitare directă la teroare Programul guvernamental care întreţine legături, dacă aceste
tă expunere com baterea teoriilor sus- internaţional şi recom andă intensifi au adresat preşedintelui S.U.A., Ken- rasistă îm potriva populaţiei negre din tratate nu vin în contradicţie cu prin
ţinind falsa corelaţie dintre realiză carea activităţii O.N.U. în vederea ne.dy o telegram ă de protest în leg ă statul M issisippi şi din întregul sud al R. D. P. Algeria cipiile neutralităţii ţă rii“.
dezvoltării relaţiilor economice între tură cu acţiunile sălbatice ale rasişti şi creează în toată ţara o primejdioasă
rile economice sie unor ţă ri şi acu state, indiferent de regimul lor so lor din statul M isissippi care se opun criză co n stituţională. Insistăm să tie ALGER 29 (Agerpres). — guvernului“. El a subliniat că guver Postul de radio arată de asemenea
m ularea de arme distrugătoare şi re înscrierii la U niversitatea din acest daţi în judecată guvernatorul statului că republica a hotărît să înfăptuiască
reforme radicale în domeniul culturii
cial-politic. stat a primului student negru, James M issisippi, Barnett şi senatorul East-
com andarea unei ample dezbateri asu In acest comitet dezbaterea gene M eredith. land ca complice al acestuia. Insistăm După cum anunţă corespondentul nul intenţionează „să ia măsuri spe şi invăţăm întului profesional pentru a
pra efectelor binefăcătoare ale dezar ca M eredith să fie prim it im ediat la din Alger al agenţiei France Presse,
m ării. In acelaşi timp este interesant rală pe marginea raportului Consi Pentru a pune capăt nesupunerii au Universitatea din Stalul M issisippi, să în seara zilei dc 28 septembrie, Ben ciale“ pentru a acorda ajutor ţărani lichida înapoierea şi analfabetism ul.
de observat că, în ciuda unor reţi liului Econom ic şi social al O .N .U . va torităţilor statului Missisippi, pentru a i se asigure apărarea şi să fie folo Bella, prim ul m inistru al Republicii
neri şi rezerve pe care raportorul Ic începe în cursul săptăm înii viitoare. le sili să-l prim ească pe M eredith la sită autoritatea privind arm ata confe Democrate Populare Algeria, a pre lor mici proprietari de părnînt. P ri •Printre m ăsurile anunţate, se num ără
face cu regularitate, se semnalează Pc agenda comitetului a fost introdu universitate şi pentru a restabili au rită preşedintelui de către constituţie, zentat în A dunarea N aţională Con
toritatea constituţională în acest stat, pentru restabilirea legalităţii şi ordi stituantă program ul guvernamental. mul ministru a declarat că guvernul „instaurarea în ţară a d rep tăţii'so ch -
se spune în telegram a publicată în zia
său va desfăşura o lu p tă activ ă îm- j ţe “, lich id area sistem ului feudal şi
potriva şomajului şi va promova po curajarca activităţii „capitalului liber”,
litica de industrializare a ţării. fără a perm ite însă „transform area tui
m arile creşteri înregistrate în venitul să, dc asemenea, după cum se ştie, rul „W orker“, este necesară exercita nei în statul M issisippi. Bcnn Bella a declarat că guvernul In continuare, Ben Bella a decla în. capital monopolist“.
naţional al ţărilor socialiste, — denu propunerea U.R.S.S. cu privire la -ESS: său va promova o politică de neutra rat : „Reorganizarea arm atei popu A g en ţia M E N ad au g ă .bă Iii fcitdrul
mite în document economii cu plani elaborarea unui program economic al litate şi de neaderare la blocuri. El lare naţionale va da posibilitate tu emisiunii s-a subliniat că situaţia din
ficare centrală — şi se recom andă d ezarm ării. Guverrsaîorul B arnefi continuă a declarat că Algeria va rămîne cre turor celor ce vor părăsi rîndurile ci ţară s-a stabilizat.
dincioasă prietenilor cîştigaţi în anii să ia parte la viaţa adm inistrativă,
îndelungaţi ai războiului de eliberare. politică şi obştească a ţării. In scurt o o o fc o o o '"~
Convorbiri ale lui A. A. Gromîko să sisdeze a u t o n f ă f i l e f e d e r a le Referindu-sc Ia viitoarele relaţii cu timp arm ata noastră va fi total uni Seminar naţional
Franţa, primul m inistru a arătat că ficată. Ea va lu? de asemenea parte
WASHINGTON 29 (A gerpres). - şi im pertinenţa rasiştilor. Agenţiile a- guvernul său va respecta acordurile la în d ep lin irea sarcin ilo r sociale şi in problemele industriei
ec o n o m ice“.
cu şefii unor delegaţii la O.N.U. Agenţiile am ericane de presă anunţă mericane de presă relatează că între dc la Evian. „Trebuie să găsim o for turistice
că guvernatorul rasist al statului Mi Barnett şi Robert Kennedy a avut loc mulă de colaborare cu Franţa, a de D upă cum a declarat Ben Bella,
NEW YORK 29 (Agerpres). - participat şi V. S. Semionov, au fost ssisippi, Ros Barnett, sfidînd p dată mai „un schimb politicos“ de păreri pe cale clarat el, care să asigure între noi politica guvernului se va baza pe DJAKARTA 29 (Agerprcs). —
La 28 septem brie, şeful delegaţiei discutate problemele de interes comun. mult autorităţile federale, nu s-a pre relaţii de la egal la egal“. programul adoptat la Tripoli. La D jakarta se desfăşoară primul
zentat în faţa curţii de apel din New telefonică şi agenţia Associated Press sem inar naţional în problemele indus
sovietice ia cea de-a 17-a sesiune a NEW YORK 29 (A gerpres). - TASS Orleans care îl citase pentru a-şi jus vorbeşte chiar despre un „gentelm en’s Trecînd apoi la analizarea politicii ? triei turistice. Luînd cuvîntul la des
A dunării G enerale a O.N.U., A. A. tifica poziţia în privinţa refuzului de agreem ent“ între Barnett şi Kennedy ALGER 29 (Agerpres). — chiderea sem inarului, Leiniena, locţiitor
interne, Ben Bella a arătat că gu L a 29 septembrie A dunarea consti al m inistrului prim, a declarat că tu-
tuantă naţională a Republicii Demo rişmul are o m are im portanţă econo
Gromîko, m inistrul afacerilor externe transm ite: a-1 prim i pe negrul M eredith în U ni privind o nouă am in are a m ăsurilor vernul se va ocupa în prim ul rîn d de crate Populare Algeria şi-a exprimat mică. El a arătat că guvernul indo
cu m ajoritate covîrşitoarc de voturi nezian v a face în sfm n ~ ‘e investiţii în
al U.R.S.S., a prim it pe şeful delega, La 28 septembrie şeful delegaţiei so versitatea din oraşul Oxford. Barnett federale concrete pentru primirea lui înfăptuirea reformei agrare, care „va încrederea în guvernul Ben Bella. Au
ţiei R.A-U-, M. F aw zi, m inistru al afa. vietice la cea de-a i7-a sesiune a Adu nu a fost reprezentat nici m ăcar de un Meredith la Universitatea din Oxford. determ ina întreaga politică internă a fost aprobate program ul şi componen vederea constr: L i de hoteluri şi alte
cerilor externe, şi a avut cu el o con nării G enerale a O.N.U., A. A. G ro avocat şi a refuzat să-i prim ească pe ţa guvernului, propuse de Ben Bella. facilităţi turistice.
vorbire prieteneasca! mîko, m inistrul afacerilor externe al funcţionarii judecătoreşti veniţi să-i în- Pastoru! King victim ă a unei
U.R.S.S., s-a întîlnit la reşedinţa de mîneze citaţia. Curtea l-a declarat pe agresiuni rasiste iM -,
In aceeaşi zi, A. A. G rom îko s-a in. legaţiei sovietice cu şeful delegaţiei in Barnett vinovat de „dispreţ faţă de
lîin it cu şeful delegaţiei austriece, B. diene Krishna Menon, ministru! apă tribunal“, dîndu-i însă încă o dată po N EW YORK 29 (Agerpres). — al Partidului nazist american. Pasto Puternică m işcare grevistă
sibilitatea de a se prezenta in term en Pastorul de culoare, M artin Luthcr rul King şi-a term inat conferinţa, dar
Kreisky, m inistrul afacerilor externe al rării al Indiei, şi a avut cu el o con de trei zile în faţa curţii pentru a-şi King, cunoscut luptător pentru drep a trebuit apoi să fie internat la spital. în A ustralia
Austriei. lua angajam entul că nu se va opune turile populaţiei dc culoare din Sta
vorbire prietenească. hotărîrilor tribunalelor federale. tele Unite, a fost victima unei săl F. S. M. înfierează CANBERRA 29 (Agerprcs). — sei m uncitoare de pe cel dc-al cin
Tu dupâ-am iaza zilei de 28 septem batice agresiuni rasiste. In timp ce represiunile Luna septembrie a fost m arcată de cilea continent.
brie, A. A. G rom îko l-a prim it pe ş e La convorbire au participat am basa Generalul Edwin Wlaker, căpetenie a vorbea Ia Birmingham, statul Alaba- o intensificare a luptei oam enilor mun
ful delegaţiei M arii Britanii, ministru) dorul Lall şi P. Morozov, locţiitor al organizaţiei de extremă dreapta „John ma, un individ din primele rînduri cii din A ustralia pentru cucerirea Zilele acestea, la Sydney a avut loc
Birch Society“, care a am eninţat eu ale asistenţei s-a năpustit asupra lui drepturilor lor. In această lună, în o grevă a muncitorilor de la fabri
afacerilor externe, lordul Home. La con reprezentantului perm anent al U.R.S.S, constituirea unei „arm ate“ de 10,000 toate statele au avut loc greve, m i cile de ţigări rare cer îm bunătăţirea
la O.N.U. de voluntari pentru a -1 sprijini pe g u tin g u ri şi m anifestaţii. In p rim a p arte condiţiilor de muncă. L a Ncwcastlc,
vorbirea care a avut loc, şi la care a vernatorul Barnett, a anunţat că va a lunii septembrie, au avut loc la m uncitorii din transporturi şi dc la
veni personal în Missisippi dacă tru SycLncy greve Ia care au p articip a t oţelăria din oraş s-au aflat în grevă
D ific u lfă fi în econom ia portugheză 12.000 de m uncitori din transporturi, timp dc trei săptămîni.
cărora li s-au alăturat m uncitorii ti
ROM A 29 (Agerpres). — ziarul. N iciodată însă piuă acum nu pele federale vor primi ordinul să in şi l-a atacat cu lovituri dc pum n în colonialiste din Aden pografi, muncitorii din industria ali L a 27 septembrie, Ia Sydney s-a
„D ificultăţile economici portugheze a existat un sold pasiv atît dc uriaş tervină. faţă. Poliţia a intervenit deabia după mentară, m etalurgiştii şi vopsitorii. ţinut o adunare a şefilor de secţii şi
cresc m ereu“, seric ziarul financiaro- ca anul trecut. E l s-a rid ic at la 9,3 ce persoanele din ju r reuşiseră să-l PRAGA 29 (A g erp res). —¦ a reprezentanţilor conducerii diferite
cconomic italian „Ore 12“. m iliarde de escudos“. Intre tim p guvernul de la W ashing îndepărteze pe agresor. El a fost iden Federaţia sindicală mondială a ex In alt centru industrial al A ustra lor sindicate, organizată de Consiliul
ton dă dovadă de o atitudine mai mult tificat ca fiind Roy James, membru primat condoleanţe Congresului Sin liei — Ia M elbourne — în fruntea sindicatelor din N oua G alic de sud.
Intr-o corespondenţă din Lisabona decit îngăduitoare faţă de fărădelegile dicatelor din Aden, rudelor şi priete luptei greviste s-au situat în septem Această adunare la care au participat
publicată îii acest ziar sc vorbeşte nilor patrioţilor care au pierit în urma peste 3.000 de persoane, reprezentînd
despre „serioasa încordare în relaţiile ( V i a ţ ă n o - tta u t Jlao brie, constructorii şi m etalurgiştii. 600.000 de m uncitori din N oua G alie
'dintre m etropolă şi teritoriile sale de represiunilor inumane ale colonialişti
peste m ă ri“ şi se a ra tă că „cheltu lor.
ielile m ilitare au fost o povară grea
Intr-un mesaj adresat Congresului
şi au tergiversat dezvoltarea econo Sindicatelor din Aden. F.S.M. anunţă
m iei“. că a ridicat problema fărădelegilor co La Canberra, capitala A ustraliei, la de sud, a hotărît în unanim itate să
, A gricultura, în caic lucrează 60 la lonialiştilor in faţa preşedintelui celei 13 septem brie a av u t loc un m are m i sc continue lupta pentru m ărirea sa
sută din populaţie, a decăzut în ul lariilor. La adunare s-a hotărît că
timii ani, scrie ziarul. Investiţiile dc de-a 17-a sesiuni a Adunării G enerale ting la care au participat peste 3.000 dacă tergiversarea rezolvării proble
stat au fost mai reduse în primii doi melor urgente va continua, să se de
ani ai p lan u lu i dc şase ani decit sc a O.N.U. şi a protestat pe lingă au de muncitori. clare o grevă generală dc 24 de ore.
prevedea şi anum e cu 27 la sută mai
mici în 1959 si cu 10 la sută mai torităţile engleze vinovate de represiu- | G reva celor 8.000 de feroviari din Adunări ale reprezentanţilor sindi
catelor au avut loc şi la A delaida,
nea de la Aden. r ' cărui popor cere statele N oua Galic de sud, Victoria
să se acorde ţârii independenţa na şi A u stralia de sud, a constituit o d e Pcrth şi New ca-tle.
ţională. m onstraţie a unităţii şi coeziunii cla
mici în 1960. 'Şţîsjjc
„B alanţa dc plăţi a Portugaliei este
de cîţiva ani în m arc deficit, scrie Scurte ştiri ©Scurte ştiri «Scurte ştiri
Chombe făgăduieşte... [La ş c o a l a e l e m e n t a r ă d i n s a t u l X i e n g h u ( p r o v i n c i a S a m N n a ) , c o p i i i î n v a ţ ă a l f a b e t u l . VIZITA LUI L, I. BREJNEV prrticipat în total peste un ni.: vn de rate, care au reflectat larg actualul ni
ÎN IUGOSLAVIA oam eni. vel al dezvoltării cunoştinţelor cos
E L 1 S A B E T H V 1 L L E 29 (A gerpres). mice. Iri încheiere, a avut loc alege
R aspunsînd unor sensuri ale lui BRIONI 29 (Agerpres). — TASS NEW YORK. — Potrivit relatărilor rea preşedintelui şi a vicepreşedinţilor
R obert G ardincr, şefu l m isiunii O .N .U . transm ite: presei, secretarul de stat al S.U.A., Federaţiei Internaţionale de astronau
in C ongo, in care acesta îşi exprim a Rusk. a discutat cu unii m iniştri ai tică. Ca preşedinte a fost ales E. Brun
îngrijorarea in legătură cu sosirea dc La 29 septem brie a avut loc pe in afacerilor externe din ţările latino-ame- (F ra n ţa ), ca vicepreşedinţi L. I. ScJov
noi m ercenari în K atanga, Chom be a sula Brioni o convorbire între L. I. ricane posibilitatea creării în regiunea (U .R .S.S .), M. L unz (P o lo n ia), N. 13o-
tăgăduit autenticitatea dovezilor cu Brejnev, preşedintele Prezidiului Sovie Americu Centrale şî Mării Caraibilor nev (B ulgaria), M. Summerîield
prinse în aceste scrisori. Ş tirile despre tului Suprem al U.R.S.S. şi losip Broz- a miei alianţe m ilitare anticubane. După (S .U .A .).
prezenta unor m ercenari în K atanga Tito, preşedintele R.P.F. Iugoslavia. Au cum relatează ziarul „New York Post“,
ar li la fel de fa n teziste ca şi po la sesiunea Adunării Generale a O.N.U. MOSCOVA. — Sîmbătă la Moscova,
veştile despre om ul zăpezilor, afirm ă participat persoane oficiale din par-, mulţi delegaţi din ţările latino-amcrica- pe stadionul „V. 1. Lem n", excepţio
C hom be cu insolenţa sa bine cunos tea sovietică şi din partea iugoslavă. ne au respins această idee. nalul atlet sovietic Valeri Brumei a
cută.
A avut loc un schimb de păreri în VARNA. — La Varna s-a încheiat cel stabilit cu ocazia unui concurs al In
problemele relaţiilor dintre cele două de-al XIII-Iea Congres internaţional de
ţări şi situaţiei internaţionale. astronautică care a făcut bilanţul noilor stitutului de Cultură Fizică un nou re
realizări ale ştiinţei în domeniul stu
Convorbirea s-a desfăşurat într-o dierii spaţiului cosmic. La congres au cord al lumii în proba de săritură în
atmosferă caldă, prietenească. fost ascultate aproxim ativ 50 de refe
înălţim e cu extraordinara performanţă
ROMA. — La 29 septembrie s-a în de 2,27 m.
cheiat cea de-a 11-a grevă naţională
a m etafurgîştilor italieni la care au
Redacţia ş. adm inistraţia z r ir u lu l: str. 6 M artie nr. 9 le le fo n : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în num erar co n fo rm aprobării D irecţiei G enerale P .I.I .R . „r. 20:).328 dm „ noiem brie 1949 Iin a rn l : ln t.ren ririr!*rrta P oli orra fiei .1 M ai*- _ M „„„