Page 97 - 1962-09
P. 97
PROLETARI W R TOATE ŢĂRILE, U NIŢI-VA ! Cu planul pe 9Juni
iM irJ IifffB i îndeplinit
Anul Xi r. Nr. 2414 Sînibată 29 septembrie 1962 4 pagini 20 bani • In fiecare unitate — cantităţi cît mai mari de Pe seama creşterii prodnctlvităţii muncii
nutreţ însilozat! (pagină specială) (pag. 2-a) ;
Minerii din Deva au mie la preţul de cost de
• N. ANDR0NAC11E: Adunări de dare de seamă desfăşurat anul acesta aproape un milion lei.
şi alegeri în organizaţiile de partid — Analiză te o rodnică activitate. Or- Zilele trecute minerii
meinică activităţii economice 1; ganizîndu-şi mai bine din Deva au înregistrat
munca în abataje şi fo un nou şi valoros suc
• D. NAN, V. ALBU: Pe urmele unor scrisori; losind cu pricepere u- ces ; ei au îndeplinit
• Din munca cu filmul; tilajele, ei au sporit planul pe 9 luni la ex
• La clubul minerilor din Vulcan; continuu vitezele de a- tracţia de minereu. Joi
o Comuna Sîntâmăria-Orlea — Postul de cores vansare ale lucrărilor dimineaţă planul pe trei
pondenţi voluntari ne informează (pag. 3 -a ); miniere. Ca urmare, trimestre era depăşit cu
• De peste hotare (pag. 4-a). productivitatea muncii 10 la sută. Meritul pen-
a sporit cu 18 la su- tru obţinerea acestor
Plecarea spre Indonezia şi India tă faţă de cea planifi- succese este desigur al
cată. Pe această cale, întregului colectiv. Evi-
â tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej precum şi pe seama re- denţieri deosebite se cu-
ducerii consumurilor vin totuşi brigăzilor con-
şi Ion Gheorghe Maurer specifice la energie şi duse de minerii Ghe-
la materiale, colectivul zan Ladislau, Traian
Vineri !dimineaţa, preşedintele Consiliului de xandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, Dhmi- de muncă al E. M. De- Dioancă şi Nicolae Ra-
Stat al Republicii Populare Romîne, Gheorghe va a obţinut o econo- ţin.
Gheorghiu-Dej, împreună cu preşedintele Con tru Coliu, Leonte Răutu, Leontin Sălăjan, Şte
siliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi fan Voitec, Mihai Dalea, membri ai C.C. al Muncind organizat
ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănesch, P.M.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului,
au părăsit Capitala, plecînd într-o vizită in Colectivul unităţii Ba rloadă cu 4 la sută.
Indonezia şi India, la invitaţia preşedintelui conducători ai instituţiilor centrale şi ai orga ia de Criş a cooperati Cele mai bune rezulta
şi primului ministru al Republicii Indonezia, nizaţiilor obşteşti, oameni de ştiinţă şi cultură, vei „Moţul“ din Brad a te au fost obţinute de
dr. Sukarno, şi preşedintele Republicii India, generali şi ofiţeri superiori, oameni ai muncii îndeplinit şi depăşit cu Lazăr Oprişu de la tăl-
<lr. Sarvapalli Radhakrishnan. aproape 7 la sută sar
din întreprinderile şi instituţiile Capitalei. cinile de plan pe cele puit, Magăalena Popa
Pe clădirea aerogării Răneasa, erau arborate Au fost de faţă Iusuf Badri, însărcinat cu 9 luni ale anului. Prin- de la richtuit, Vasile'
tr-o mai bună organi
!drapelele de stat ale R.P. Romîne, Republicii afaceri ad-interim al Republicii Indonezia, zare a lucrului în bri- Danciu şi Marcu Aslău
Indonezia şi Republicii India. K. M. Kannampilly, însărcinat cu afaceri ad- găzi, aplicarea unor me- de la croitorie, Terente
interim al Republicii India, şefi ai altor mi toăe noi de croit şi rl- Căsălean şi Teodor Fili-
La plecare, pe aeroport erau de faţă tova siuni diplomatice acreditaţi în R.P. ÎEomînă, dicarea randamentului pas de la timplărie, care
răşii Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre membrii ambasadelor Republicii Indonezia şi de lucru al maşinilor, au fost declaraţi şi frun-
Republicii India. productivitatea muncii taşi în întrecerea socia
Borilă, Nicolae Ceauşescu, Chivu Stoica, lAle- a crescut în aceeaşi pc- listă.
(Agerprcs)
VIOREL IEZAN
Telegramă de pe bordul avionului
corespondent
De pe bordul avionului tovarăşii Gheorghe publica Indonezia, vă rugăm, dragi tovarăşi, să
'Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer au adre primiţi expresia sentimentelor noastre de caldă Cu 5 zile mai devreme
sat următoarea telegramă tovarăşilor Niklta prietenie şi cele mai bune urări pentru dv. şi-
Hruşciov şi Leonid Brejnev: „Zburînd deasupra întregul popor sovietic“. Colectivul fabricii de luni din acest an in
teritoriului Uniunii Sovietice, în drum spre Re hirtle ,,1 Mai“ din Pe- ziua de 26 septembrie
treşti, sub Îndrumarea a.c.
9n drum spre Indonezia şl India tovarăşii Gheorghe Gheorghîu-Dej organizaţiei de partid a
şi Son Gheorghe Mmm s-au oprit la Taşkent in această perioadă,
reuşit, datorită tradu- prin reducerea consu-
TAŞKENT 28 (Agerpres). — al Partidului Comunist din Uz- participat conducători de partid cerii în viaţă a planu- murilor specifice de
bekistan, I. M. Najoskin, prim- şi de stat ai R.S.S. Uzbece, re lui de măsuri tehnico- materii prime şi mate-
In drum spre Indonezia, to vicepreşedinte al Consiliului de prezentanţi ai vieţii culturale şi organizatorice şi desfă- riale, colectivul’ a rea-
varăşul Gheorghe Gheorghiu- Miniştri al R.S.S. Uzbece, pre şurării unei susţinute lizat o economie de
cum şi alţi reprezentanţi ai or obşteşti din Taşkent. întreceri socialiste, să peste 150.000 lei.
Dej, împreună cu tovarăşii Ion ganelor de partid şi de stat. A! , îndeplinească sarcinile
Gheorghe Maurer şi Corneliu Tovarăşii Şaraf Raşidov şi I de p la n pe primele 9 DUMITRU CRINTEA
fost, de asemenea, prezent Nico
(Mănescu, ministrul afacerilor Gheorghe Gheorghiu-Dej au corespondent
externe al R.P. Romîne, s-au lae Guină, ambasadorul R.P.R. rostit toasturi.
oprit la Taşkent, capitala R.S.S. Echipa complexă de re- j Lucrările din campania agricolă
în Uniunea Sovietică. In cursul recepţiei, care s-a l paraţii de la Depoul C.F.R. ^ de to a m n ă —ia timpul optim
Uzbece. desfăşurat într-o • atmosferă de
In întîmpinarea lor, la aero Seara, tovarăşul Şaraf Raşi caldă prietenie, a fost prezentai !; Simeria, condusă de comu- J
dov a oferit în cinstea oaspeţi un frumos program artistic.
drom au venit tovarăşii Şaraf lor romîni o recepţie la care au [ vistul Gheorghe Sîrbu, a ^
Raşidov, prim-seeretar al C.C. C redus In prima jumătate a -j
t lunii septembrie timpul de -j
imobilizare a locomotive- )
C e propunefi penfru îm bunăfăfirea c a iifă fii m etalului r lor cu 5 la sută. In aceeaşi ¦) Au însămînfa! orzul la G.A.S. din Mintia, trupul Lă- brigada din Weimar a semănat
perioadă a reintrat în plus ] puşnic, însămînţarea păioaselor 36 ha. cu orz şi 28 ha. cu griu.
Să fie lichidate toate deficientele şi secara furajeră se desfăşoară din plin. Pînă la
ţ trei locomotive. Fotografia 1 25 septembrie, cu sprijinul me Tot Ia brigada din Gelmar s-a
Colectivul laminorului de 650 jor şi pe schimbul de noa-pte. tura operativ multe deficienţe. C noastră prezintă pe mem- ) Membrii gospodăriei agricole canizatorilor de Ia S.M.T. din recoltat porumbul de pe lotul
mm. al C. S. Hunedoara a depus Aşa incit toate probele se for Şi mai mult, ar îi bine să se l brii echipei după termina- 1 colective „Ulpia Traiană“ din Dobra au fost Insămînţate 30 pentru 5.000 kg. boabe la ha.,
anul acesta eforturi susţinute jează ziua, creînd situaţii difi urgenteze cpntrucţia laboratoru C rea lucrului. Sarmisegetuza s-au pregătit din ha, cu orz şi io ha. cu secară obţinîndu-se o producţie medie
pentru îmbunătăţirea calităţii cile la livrări. lui de la Peştiş. timp pentru buna desfăşurare a furajeră. de 5.270 kg. de pe întreaga su
producţiei. Drept urmare, cu ex Ura nou fum©ufar lucrărilor agricole de toamnă. prafaţă.
cepţia lunii trecute, rebutul a Din lipsa unui laborator pen in ajustai, ia. .goana după Ei acordă acum o mare atenţie Pentru obţinerea unor produc
fost mereu sub procentul admis. tru analize noi trimitem probele cantitate, echipele de încărcare La parchetul Valea Mică (sec însămînţării culturilor. ” Drept ţii sporite, pe suprafaţa însă- De asemenea, pe întreaga gos
de oţeluri la combinat. De cele adesea nu lichidează şarjele în torul de exploatare Grădişte, al rezultat pînă acum au fost în- mînţată, o dată cu arătura, au podărie, au fost însămîriţate şi
Ceea c e . vreau să arăt însă mai multe orL facem acest lu întregime. Datorită acestui fapt I.F. Orăştie), s-a instalat fie cu- sămlnţate 40 ha. cu orz şi se fost încorporate în sol şi însem 25 ha. cu secară furajeră. Acum,
în materialul de faţă este fap încarcă mai multe calităţi, ceea rînd un nou funicular de tip Mî- cară furajeră iar în prezent se nate cantităţi de Îngrăşăminte toate brigăzile zoresc recoltatul
tul că mai există deficienţe, atit cru noaptea, cu ajutorul maşinii ce aduce reclamaţii de la bene îieciu, pe o lungime de 1,5 km., lucrează la semănatul secarei organice. porumbului.
în activitatea secţiei productive, de serviciu a secţiei. Şi, cum es ficiari. care va scoate de aici întreaga pentru boabe.' Un sprijin preţios
cît şi a noastră, care lichidate, te şi firesc, deoarece laboratorul masă lemnoasă planificată pen în această direcţie îl dau meca La gospodăria colectivă AUREL’ ROMCEA
vor duce la scăderea şi mai mult noaptea nu lucrează, rezultatele O greutate în mutica noastră tru anul 1963. nizatorii de la secţia S.M.T. Ha corespondent
a rebutului. ne sosesc cu intîrziere, aşa in o constituie şi lipsa aparatelor ţeg aflaţi la această gospodărie. din Gecagiu
cit atunci cînd apare o defi de măsură şi control. La 60 de Prin instalarea acestui meca Se puiea semăna mai mult
S-o luăm pe fluxul tehnologic. cienţă, ea persistă timp înde controlori avem doar 4 şublere nism de scoatere şi apropiere a V. ZGÎRCEA Zilele:acestea, au Început în-
De la blumlng şarjele vin a- lungat. Ar fi bine ca conduce şi o ruletă, cu totul insuficiente. lemnului se obţine o creştere a sămînţatul orzului şi a griului Colectiviştii din satul Tuştea,
proape întotdeauna necomplete. rea combinatului să ne asigure productivităţii muncii de 30 la corespondent şi colectiviştii din Geoagiu, ra raionul Haţeg, s-au convins din
In felul acesta creşte pericolul un mijloc de transport al pro Am însă convingerea că, în sută, iar preţul de cost se re ionul Orăştie. Pină în prezent, proprie experienţă că însămîn-
de amestec la şarjele calde. belor în timpul zilei. S-ar înlă drumaţi îndeaproape de biroul duce cu 59 Ia sută. Cu sprijinul ţind la timp şl in condiţiile ce
organizaţiei de bază şi printr-o rute de agrotehnică, obţin pro
Ceea ce face ca în cuptoare colaborare mai strînsa cu sec Mecanizarea scos-apropiatu- mecanizatorilor ducţii sporite de cereale. De
să se încarce de obicei mai mul ţia productivă, le vom lichida lui la acest parchet, ea şi la al aceea, în aceste zile ei depun
te calităţi, este însă lipsa de co cît de curînd. tele, asigură o producţie ritmică Corespondentul nostru, tov. eforturi sporite ca şi în toamna
menzi suficient de mari dintr-o de buşteni de fag Ia fabrica „11 Achirn Cibu, ne informează că aceasta să respecte epoca de se
singură calitate. Acest lucru con Ing. EUGEN PĂCURARU Iunie“ din Orăştie. mănat. Ca urmare, pînă în pre
duce Ia nerespectarea procesului zent au însămînţat 2 ha. cu orz,
şeful grupului C.T.C. laminorul Ing. IACOB TRAIAN 6 ha. cu secară furajeră şi 10
ha. cu griu.
dc 650 mm. C. S. Hunedoara corespondent
Suprafeţele insămînţate pu
tehnologic de încălzire (căci fie teau fi însă mai mari. Dar,
S.M.T. din Orăştie a trimis aici
care calitate necesită o tempe numai un tractor deşi contrac
tul încheiat prevede ca Ia lnsă-
ratură anumită) şi implicit du u . m . l u g ir ' De ia subredactia noastră voluntară minţări să se lucreze aici cu
ce la rebut în timpul laminării. * ____________________________ \______________________________________ două tractoare. Aşa stînd lucru
rile, se impune ca tovarăşii din
Şi, fiindcă este vorba de în conducerea S.M.T. să ia măsuri
călzire, trebuie să arăt că mult pentru respectarea prevederilor
contractului.
rebut provine din laminarea în toate sectoarele —
rece, mai rar din cea prea cal ALEX. LIVIU.
dă. De aici reiese că personalul însemnate economii la preţul de cost corespondent
care lucrează la încălzire nu-i
suficient de atent.
, La caja finisoare luăm pro Anul acesta, in afară de an gajamentele privind creşterea angajat să realizeze in acest an Colectiviştii din Braşov, raionul Sebeş, au cultivat anul
be din 10 în 10 blumuri. Dar producţiei şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţii pro economii suplimentare la preţul acesta trifoi pentru sămînţă pe 100 ha. El a fost recoltat la timp,
acestea nu sînt suficiente. In caz ducţiei şi reducerea rebuturilor, colectivele de muncitori, ingi de cost al producţiei de 350.000 iar în urmă cu cîteva ziie s-a început treieratul lui.
de apariţie a rebutului, pînă-1 neri şi tehnicieni din toate sectoarele uzinei noastre s-au an
depistăm, producţia continuă. gajat să realizeze şi însemnate economii suplimentare la pre lei. în foto : Aspect de la treieratul trifoiului.
ţul de cost al producţiei. Sub conducerea şi îndrumarea or
La oţelul rotund pentru ţevi ganizaţiilor de partid, în toate sectoarele se desfăşoară o în Mobilizat şi îndrumat de org-
trebuie executate probe tehnolo trecere susţinută, pentru îndeplinirea angajamentelor. Peste tot, nizaţia de partid, colectivul no
gice de refulare. Ele nu se pot datorită elanului cu care se munceşte, se obţin rezultate bune. stru a desfăşurat şi desfăşoară
efectua aşa cum ar trebui din o întrecere susţinută pentru în
lipsa unei forje adecvate. Noi Iată, în cîteva rînduri, cum îşi îndeplinesc angajamentele pri deplinirea întocmai a sarcinilor
executăm controlul doar după vind economiile cîteva din cele mai importante sectoare ale uzi de plan. In cadrul întrecerii ce
curăţare. Ceea ce ne îngreunea nei noastre. se desfăşoară in sectorul turnă
ză este fantul că nu avem for- torii, noi am acordat o atenţie
deosebită şi angajamentului pri
vind realizarea de economii Ia
Angajament îndeplinit preţul de cost. Colectivul secto H 6 fi H 7. Sînt două blocuri ve nătoare, vecine, au hoţărît să por lucrului 'din schimbul întii cu toţii se
rului nostru a realizat pînă a- cine. „Certificatul de naştere'1 l-au nească o însufleţită întrecere între îndreaptă la panoul întrecerii. Se con
In sectorul maşini de. cusut cum 522.000 lei economii. Ace primit pc planşeta dc proiectare dc la cele două brigăzi pentru terminarea sultă şi discută cifrele, se fac com
se desfăşoară o întrecere susţi ste economii suplimentare s-au I.S.C.A.S. Bucureşti. Acum ele „cresc" mai devreme a lucrărilor în roşu. paraţii între producţia de ieri şi cea
nută pentru înfăptuirea angaja obţinut pe seama măririi pro pe platoul din jurul poştei noi. din de azi, între cea a zidarilor lui W e
mentelor. Angajamentele privind ductivităţii muncii cu peste 10 oraşul Hunedoara. Sînt două blocuri Ce s-a intimidat de atunci în cete ber şi cei ai tui Carlaonţ. Mai în
sporirea producţiei şi producti la sută, îmbunătăţirii calităţii care nu diferă cu mult de celelalte două brigăzi ? fiecare zi ele sînt indentice. Se în
vităţii muncii, îmbunătăţirea ca produselor şi micşorării consu cîteva sute construite aici la Hune
lităţii produselor au fost înde murilor specifice de materii doara. Şi lotuşi m istoria lor con ...In brigada lui Carlaonţ e veselie. tâmplă însă şi altfel. In luna august
plinite şi depăşite. La preţul de prime şi materiale. structorii au înscris un fapt deosebit. Din cînd în cînd şeful brigăzii îşi de pildă în timp ce Weber a reali
cost ne-am angajat să realizăm îndeamnă ortacii. zat un indice de depăşire de 20 ta
în acest an 500.000 lei economii. NICOLAE RUTOOVSCHI ...Sfîrşitul lunii iulie. Vestea sosi sulă, Carlaonţ l-a întrecut, realizhrd
In cele 8 luni care au trecut rii noilor proiecte i-a însufleţii pe — Ei nea Pavele, vezi că tc-a în 30 la sută peste norma. Acum însă
maistru constructorii oraşului Hunedoara. La trecut mezinul. Şi nea Pavel Jclişcă
conducerea şantierului IU al I.C.S.H. „veteranul“ brigăzii se uită instinctiv lucrurile s-au schimbat oarecum, La
am înregistrat 657.947 lei econo Folosind mai bine s-u organizat o şedinţă cu toţi şefii la Vasile Ciupa, cel mai tînăr ortac, zidăria etajului Îl zidarii lui Weber
mii Ia preţul de cost al produc de brigăzi. S-a stabilit pentru fiecare deşi în sine e convins că nu-l va mai aveau după. două decade din luna
brigadă ce anume bloc să înceapă întrece încă mult timp. 'Teodor Poli- septembrie două apartamente de zi
La U.M. Cugir, printre cei mai buni reglori ai maşinii de ţiei. Aceste economii au fost ob timpul de muncă să construiască. Cîte o brigadă la fronie a privit şi el la cei doi. Doar dit, în timp ce a lui Carlaonţ a-
ţinute pe seama creşterii pro fiecare bloc. Brigăzile conduse de co nea Pavel a aşezat pe zid cu ceva proapc trei apartamente. Un avans
cusut se nui-iără şi tov. Eugen Urbănescu pe care-1 prezentăm ductivităţii muncii, utilizării In sectorul sculărie, angaja muniştii Vasile Carlaonţ şi Andrei mai multe cărămizi. E deci al doilea nu prea substanţial pentru o întrecere
raţionale a timpului de lucru mentul anual privind realizarea Weber au fost repartizate la blocu din brigadă ca realizări. Dar de ce
în fotografia de faţă. El îşi depăşeşte lunar norma în medie şi a forţei de muncă, organiză de economii peste pian a fost rile H 6 şi II 7, blocuri cu cile 60 n-ar fi primul ?! Şi întrebarea arc atît dc vie. Mai ales dacă ţinem sca-,
cp 20—25 Ia sută. rii judicioase a muncii şi mic îndeplinit şi depăşit. In numai apartamente (cu patru nivele). efect imediat. Mîviilc îi sînt. mai în- ma dc holărtrea zidarilor lui Carla-
şorării consumurilor specifice 8 luni colectivul nostru a ob demînatice, mai harnice. onţ de a cîşliga întrecerea.
de scule, dispozitive şi verifica ţinut 585.340 lei economii peste Pentru fiecare constructor faptul că
toare. plan. La acest rezultat s-a a- începea un nou bloc însemna un lu Alături Ia II 6 se lucrează la fel Acelaşi entuziasm de întrecere a.
juns datorită îmbunătăţirii ca cru deosebit. Şi. cunoscînd bine for de bine. Ilermap, Zander şi cu Ma cuprins şi pe zidarii celor două bri
VIOREL REMUS lităţii producţiei şi micşorării ţele brigăzilor lor, ei au formulat nea îşi' îndeamnă mereu tovarăşii din găzi care lucrează în schimbul II.
inginer rebuturilor, recondiţionării de angajamente îndrăzneţe. Vasile Carla- echipă.
S.D.V.-uri, reducerii manoperei onţ şi Andrei Weber însă au avut Cine va cîşliga întrecerea pînă la
Mărind productivitatea printr-o bună coordonare a ac ceva în pltts de adăugat la angaja — Daţi-i zor căci ai lui Carlaonţ urmă e greu de spus. Un lucru c
muncii tivităţii de producţie şi execu mentul dc a termina în două luni aiv ceva cărămizi zidite în plus. clar însă de pe acum. Angajamentul
ţie rapidă a comenzilor. dc zile construcţia la roşu a blocuri celor două brigăzi va fi cu mult de
Turnătorii, inginerii şi tehni lor. I.ucrînd la două blocuri asemă Dc sus de pe planşeu Andrei W e păşit, iar cele două blocuri vor fi date.
IOSIF CLONŢA ber strigă dc zor la macaragiu să în folosinţă înainte de termen.
cienii din sectorul nostru s-au inginer aducă mortar şi cărămidă.
,V. FUR IR
D upă-am iaza, o dată cu încetarea