Page 98 - 1962-09

PAG. 2
Infiecare unitate-canfifăfi cîf mai mari de nutreţ însilozaf!
Timpul este înaintat
mi aşteaptă
Datorită sprijinului acordat
de stat prin credite pe termen
lupg şi fără aobîndă şi fo­
losirii mijloacelor proprii’ gos­
podăriile agricole colective din
regiunea noastră şi-au sporit
considerabil efectivele de anima­
le proprietate obştească. Existen­
ţa unui efectiv mare de animale
creează condiţii pentru sporirea
producţiei de lapte, carne şi li­
nă. Realizarea acestui obiectiv
este condiţionată însă de crea­
rea “unei baze !furajere cores­
punzătoare, de asigurarea în fie­
care gospodărie a unei rezerve
importante de furaje.
Dacă în timpul verii majori­
tatea gospodăriilor colective din
regiune, cu toată seceta care a
existat au avht asigurată Iirană
pentru animale, nu acelaşi lucru
ÎI putem spune despre preocupa­
rea ce ar trcb'ui să existe pen­
tru crearea unei rezerve însem­
nate de furaje pe timpul iernii.
Se ştie că cea mai ieftină sursă
de furaje sînt păşunile şi fî-
neţele. Dar, în regiunea noas­
tră, mai ales în raioanele Ha­
ţeg şi Sebeş, nici cositul finului
nu s-a făcut la timp. încă şi
acum în numeroase gospoldării
'din raioanele amintite stau ne­
cesite sute de hectare eh fîneţe.
Dacă ar fi existat o preocupare
mai mare din partea consiliilor
de conducere ale G.A.C., a spe­
cialiştilor, finul putea fi recol­
tat mai devreme. în felul acesta
s-ar fi obţinut un furaj de mai
bună calitate şi s-ar fi evitat
orice pierdere.
O altă sursă importantă care
putea să ducă la sporirea bazei
furajere în gospodăriile colec­
tive o constituiau culturile du­
ble, mai ales a porumbului Snsă- tatea, atît ziua, cît şi noaptea, necesar ca în gospodăriile co­
mînţat în mirişti. Dar şi în a- în privinţa pregătirii gropilor
Situaţia TnsMozăril în G. A. C. la 26 septembrie a. c.
Nr. Raionul (oraşul regional) Plan (tone) Realizat
crt. (tone)
1 SEBEŞ
2 ALBA
3 ORAŞ DEVA
4 ORĂŞTIE
5 ORAŞ HUNEDOARA
6 HAŢEG
7 ILIA
8 BRAD
TOTAL 200.000
luvă^înd din experienţa
anului trecut
O condiţie hotăritoare penţru
realizarea sarcinilor privind spo­
rirea efectivelor de animale şi a
productivităţii acestora o cons­
tituie însilozarea a cit mai mari
cantităţi de nutreţuri. Expe­
rienţa a arătaţ că hrănind ani­
malele, îndeosebi vacile de lap­
te cu furaje însilozate se obţin
producţii de carne, lapte şi li­
nă tot mai ridicate. Inţelegind
însemnătatea acţiunii de însilo­
zare a furajelor, conducerile şi
organizaţiile de partid din nu­
meroase unităţi agricole au des­
făşurat o largă muncă politică
şi organizatorică mobilizînd co­
lectiviştii să folosească toate re­ organizată, combinele universale
sursele de furaje existente, să
asigure funcţionarea continuă a
tocătoarelor mecanice şi a celor­
lalte mijloace pentru însilozare. nice au funcţionat din plin, rea- tenţia cuvenită. Un asemenea exem­ ducere trebuia să i;i măsuri ca ală­
Exemple bune în această pri­
vinţă se pot da din multe gos­
podării agricole colective şi de
stat din regiune.
Aşa spre exemplu gospodăriile sprijinul inginerului agronom, nat dc oi şi porci. Din balanţa fura­ Timpul este înaintat. Scăderea tem­
de stat din Petveşti, Apoldul de colectiviştii au identificat to a­ jeră, reiese că acestor animale le sînt peraturii îngreunează procesul însilo-
Sus, Galda şi altele au însilozat
fiecare Intre 2400 şi 3700 tone
furaje.
De asemenea, gospodării co­
lective cum sînt cele din Pianul
de Jos, Petreşti, Miercurea, castraveţi, foi de varză, porumb tocătoare proprie. Rău este însă că cocenii rămaşi să fie grabnic • însilo-
Doştat, raionul Sebeş, Ciugud,
Teiuş, raionul Alba, Bretea Mu>-
reşană, raionul Ilia, Berthelot,
Sarmisegetuza, raionul Haţeg,
Sîntandrei, <f.o pe raza oraşului
regional Deva şi altele au insi-
lozat aproape întreaga cantitate
de nutreţuri planificată.
Merită totodată să l’ie evi­
denţiat exemplul gospodăriilor
colective din Răhău şi Petreşti,
raionul Sebeş, Sîntandrei, de pe
raza oraşului regional Deva, Ve-
ţel, raionul Ilia, Orăştie şi al­
tele care în afară de porumb au
însilozat încă din lunile de vară
Însemnate cantiţă-ţi de p.lante
ceastă privinţă numeroase gos­
podării colective nu şi-au orga­
nizat bine munca. Drept rezhl-
tat, ele n-au reuşit să însămîii-
ţeze decît 3.163 ha. de porumb
în mirişte, mult prea puţin faţă
de posibilităţile existente.
Faţă de această situaţie se im­
punea ca pentru asigurarea unei
bogate baze furajere să se folo­
sească pentru însilozat toate re­
sursele locale de nutreţuri.
Anul acesta, din datele exis­
tente Ia Consiliul agricol re­
gional, reiese că s-aii prevăzut
să se însilozeze de către G.A.C.
din regiune 200.000 tone porumb
siloz şi alte nutreţuri. Din p ă­
cate, pentru strîngerea Ia timp
şi însilozarea diferitelor nutre­
ţuri, bogate în substanţe hră­
nitoare, riu s-a manifestat peste
tot atenţia cuvenită.
Pentru a spori producţia de
lapte şi carne, pentru a avea asi­
gurate furajele necesare anima­
lelor pe toată perioada de sta-
bulaţic, colectiviştii din regiu­
nea noastră trebuie să acorde
cea mai mare atenţie însiîozării
unei cantităţi cît mai mari de
furaje. Tinînd seama de faptul
că timpul este destul de înaintat,
trebuie să se mobilizeze toate
forţele şi mijloacele pentru în­
silozarea porumbului sau a al­
tor nutreţuri care în amestec,
sau chiar singure, ar putea da
un siloz de bună calitate. Dar,
realizările de pînă acum sînt
mult sub posibilităţi. Pînă la
26 septembrie s-ău însilozat
doar 70.727 tone, ceea ce repre­
zintă abia 35,36 la sută din can-
titatea planificată.
Pentru a însiloza la timp po­
rumbul şi celelalte nutreţuri,
chin era şi firesc, trebuia asigu­
rat în primul rînd spaţiul de
însilozare, iar tocătoriie trebu­
iau să lucreze cu toată capaci­
7.
35.000 2 3 .4 5 0 67,00
30.000 ¦16.377 54,59
15,000 26,73
3 5 .0 0 0 4.010 25,11
1 5 .0 0 0 8.790 2 2 ,8 9
2 5 .0 0 0 3 .4 3 4 22,80
35.000 5.700 20,33
7.116
10.000 1.850 18,50
70.727 35,36
leguminoase în amestec cu alte
furaje.
Datorită preocupării perma­
nente manifestate din partea
conducerilor şl a organizaţiilor
de partid, in unităţile amintite
s au luat din timp măsuri pen­
tru asigurarea spaţiilor necesare
pentru însilozarea întregii can­
tităţi de nutreţuri planificată.
Totodată în vederea însiîozării
furajelor la timpul optim a fost
stabilită ordinea de recoltare a
nutreţurilor pe parcele şi au fost
oiganizate echipe de muncitori
şi colectivişti care au lucrat per­
manent la transportul şi Inşi-
lozatul furajelor. Bunăoară, la
gospodăria de stat din Apoldul
de Sus, unde munca a fost oîne
pentru siloz şi tocătoriie meca­
lizind astfel zilnic însilozarea a
100 tone furaje. La fel de bine
au muncit şi muncesc colecti­
viştii di" Pianul de Jos, unde cu
te resursele de furaje exis­
tente în gospodărie şi au trecut
la însilozarea lor. In prezent aici
se însilozează coceni de porumb
în amestec cu dovleci, vreji de
furajer cultivat după recoltarea
cartofilor timpurii etc. De ase­
menea, pentru a asigura can­
tităţi cît mai mari de nutreţ în-
silozat pentru vacile de lapte,
colectiviştii din Petreşti folosesc
la Însilozarea cocenilor de po­
rumb resturi de la grădina de
legume, melasă şi sfeclă de za­
hăr. Totodată în numeroase uni­
tăţi s-a început însilozarea co­
cenilor de porumb cu saramură,
creind astfel condiţii pentru o
bună furajare a animalelor pe
timpul iernii şi pentru sporirea
productivităţii acestora.
Oft- -TÎRC.OB zării. La însilozat munca poate fi
pentru siloz o sithaţie mai bună
a existat şi există în raioanele
Sebeş, Alba şi Orăştie.
Din păcate însă nu peste tot
a existat o preocupare susţinu­
tă pentru pregătirea şi desfă­
şurarea campaniei de însilo­
zare. în unele gospodării cum)
sînt acelea din Sălaş, Riu de
Mori, Clopoţiva, Săsciori, Lan-
crăm, Tartaria, Oarda de Jos şi
multe altele, pregătirile s-au fă­
cut eu întîrziere Idin care cauză
a înfîrziat şi acţiunea de însi­
lozare. Aşa se explică de ce în
unele raioane ca Brad, Ilia şi
Haţeg s-au însilozat pînă acu*11
doar 1.850, 7.116 şi respectiv
5.700 tone do porumb sau alte
furaje, faţă de 10.000; 35.000 şi
respectiv 25.000 tone cît se pla­
nificase. Ce părere ,au consiliile
de conducere ale gospodăriilor
colective amintite şi consiliile a.
grrcole raionale despre această
rămînere în hrmă ?
Trebuie arătat că dacă în ge­
neral acţiunea de însilozare a
furajelor îp gospodăriile colec­
tive merge încă greoi, acest lu­
cru se datoreşte şi inginerilor
agronomi din’ unităţile rămase
în urmă.
în aceste zile, atenţia colecti­
viştilor şi a specialiştilor din a-
giiculiura regiunii noastre tre­
buie să se concentreze spre obiec­
tivul nr. 1 — grăbirea însilo-
zăriî porumbului şi a celorlalte
furaje. Sn acest scop munca la
însilozare trebuie organizată pe
schimburi. Pentru a se însiloza
o cantitate cît mai mare de fu­
raje este necesar să se pună la
siloz toate coletele de sfeclă, res­
turile din grădina de legume,
capitúlele de floarea-soareTui
precum şi diferitele buruieni de
pe marginea drumurilor, din li­
vezi etc., surse încă nefolosite
cu destulă chibzuinţă în multe
unităţi agricole.
Timpul este înaintat — am pu­
tea spune chiar foarte înaintat.
El nu aşteaptă. De aceea este
lective, mai ales în -cele rămase
în urmă, să se treacă cu toate
forţele Ia însilozatu! furajelor.
Organele locale de partid şi de
stat au datoria ca prin intensi­
ficarea muncii de îndrumare şi
control, să ajute mai substan­
ţial gospodăriile colective în
desfăşurarea muncii de însilo­
zare, în aşa fel ca în fiecare Uni­
tate să se asigure cantităţi co­
respunzătoare de furaje pentru
iarnă. Numai în felul acesta se
vor putea obţine producţii bo­
gate de lapte şl carne, iar veni­
turile colectiviştilor vor fi din
ce în ce mai mari. Consiliile a-
gricole regional, raionale şi oră­
şeneşti trebuie să se îngrijească
mai mult ca în această direcţie
să fie acum mobilizate toate
forţele.
V. PiŢAN
Dacă erau folosite
toate forţele...
In cele mai multe gospodării agri­
cole colective, sub Îndrumarea per­
manentă a organizaţiilor dc bază, con­
siliile de conducere s-au preocupat cu
răspundere de strîngerea furajelor,
dcpozitînd în bune condiţii finul na­
tural, finul de trifoi şi lucernă. Ală­
turi de fînuH un loc de frunte în raţia
zilnică de furaje a animalelor îl o-
cupă nutreţul însilozat. Colectiviştii
cunosc bine rolul pe care acest nu­
t r e ţ H arc la sporirea producţiei de
' lapte. De aceea ei se străduiesc să
însilozeze cantităţi cît mai mari de
furaje.
Există însă unităţi agricole uncie
acestei probleme nu i se acordă a-
plu ni-1 oferă gospodăria agricolă co­
lectivă din satul Roşcani, raionul I-
lia. Sectorul zootehnic al acestei gos­
podării cuprinde 163 bovine din care
C0 vaci de lapte şi un număr însem­
necesare pentru perioada de stabulaţic
S25 tone nutreţ însilozat. Cu forţele
de care dispune gospodăria colectivă
din Roşcani această cantitate de nu­
treţuri se putea realiza intr-un timp
scurt, mai ales că gospodăria are şi
tocătoarea şade nefolosită zile întregi
în vreme ce colectiviştii din Roşcani
au însilozate (pînă la data de 25 sep­
tembrie) doar 60 tone nutreţuri.
Considerăm că această cantitate este
foarte mică. Am căutat să aflăm care
sînt cauzele pentru care colectiviştii
din Roşcani nu asigură animalelor
suficient nutreţ însilozat. Preşedintele rca animalelor se datorase în
gospodăriei agricole colective cît şi
brigadierul zootehnic ne-au informat
că însilozarea decurge nesatisfăcător
din cauza lipsei braţelor de muncă.
Intr-adevăr, majoritatea bărbaţilor
din sat sînt angajaţi. Dar, acest fapt
nu îngreunează deloc procesul însilo-
uşor făcută chiar şi de către femei.
Consiliul dc conducere al goşpodăriei
«•a mpţţyruit însă să ars la înde-:
m w M v v K V öm cTSM üim
Posibilităţi sînt, dar..',
nevalorificate
Avînd condiţii prielnice şi o bună tîrziere, nu se acordă atenţia cuvenită
tradiţie în creşterea animalelor, mem­
brii gospodăriei agricole coleciive din
salul Prcsaca, raionul Sebeş, au sta­
bilit în planul de producţie să spo­
rească simţitor efectivele de animale,
astfel îneît la sfîrşitul anului să de­
ţină ca proprietate obştească 250 bo­
vine, din care 87 vaci de lapte, 600
ovine şi un număr însemnat de por­
cine şi păsări.
La întocmirea balanţei fura­
jere s-a stabilit că pentru o bună
hrănire a animalelor gospodăriei sînt
necesare, în afară de nutreţurile gro­
siere şi concentrate şi 360 tone tinuri
şi 675 tone suculente.
Gospodăria colectivă a avut create
condiţii bune pentru asigurarea aces­
tor cantităţi de furaje. Să vedem însă
ce au făcut colectiviştii în privinţa
procurării unor cantităţi îndestulătoa­
re de furajş, din sortimente diferite
şi de bună calitate pentru hrana ani­
malelor pe timpul iernii.
— La noi balanţa furajeră este asi­
gurată — spunea tov. Sebastian David,
preşedintele gospodăriei. Am însilozat
120 tone porumb şi peste cîteva zile
(nai însilozăm încă 80 tone.
Analizînd însă mai temeinic felul
cum conducerea gospodăriei şi orga­
nizaţia de partid s-au preocupat de
asigurarea hranei pentru animale se
poate trage concluzia că nu s-a mun­
cit cu suficientă răspundere. Pe lingă
faptul că producţia de {în este -scă­
zută, din cauza recoltării lui cu în-
Pentru ca şi în acest an să obţină produc­
ţii sporite din sectorul zootehnic, colecti­
viştii din salul Cut, raionul Sebeş aii prevăzut
să asigure pentru hrana animalelor pe timpul
iernii peste 70 tone concentrate, 408 tone ţinuri,
511 tone grosiere şi 823 tone suculente. Cu toate
că gospodăria dispune de mijloace suficiente şi
de surse însemnate de furaje, pînă în ziua de
25 septembrie nu au fost însilozate deeit 350
tone nutreţuri.
Una pe hîrtie, alta în realitate
Anul trecut colectiviştii din satele 1 octombrie. Potrivit situaţiilor existen­
Lunca Moţilor, Gărăstău, Garaciti, Ţe-
bea, Rişca şi Baia de Griş, toate de pe
raza comunei Baia de Griş, n-au a-
cordat importanţa cuvenită asigurării
furajelor necesare animalelor. Ga ur­
mare, în cursul iernii, furajele au fost
terminate fiind necesar să se procure
cantităţi mari de furaje de la alte
unităţi. Hrănirca animalelor s-a făcut
nu în condiţiile cerute pentru obţine­
rea unei producţii de lapte la nivelul
sarcinilor, ci doar li s-au asi­
gurat condiţii minime de întreţinere.
Trăgînd învăţăminte din lipsurile anu­
lui trecut, gospodăriile colective de pe
raza comunei au planificat să însilo­
zeze anul acestg 90Q tone de furaje.
Din planul de măsuri al comitetului
executiv al sfatului popular comunal
privind însilozăriie, reiese că această
acţiune trebuie terminată cel tîrziu la
mină o justificare a tărăgănării în-
silozărilor şi nu s-a mai frâmîntat
asupra folosirii tuturor mijloacelor e-
xistente pentru ca lucrul să meargă
bine şi animalele să aibă hrana ne­
cesară ir» timpul iernii.
In această problemă o vină o poar­
tă şi organizaţia de partid din gos­
podărie care s-a preocupat prea pu­
ţin de îndrumarea consiliului în orga­
nizarea muncii şi mobilizarea colecti­
viştilor la lucru.
Anul acesta la gospodăria colectivă
din Roşcani porumbul pentru siloz a
dat la hectar o producţie mică, nc-
putîndu-sc realiza cantitatea planifi­
cată. In acest caz consiliul de con­
turi dc porumb să însilozeze şi mo­
horul dc prin culturile prăşitoarc,
pleava şi alte resturi de furaje, ast­
fel incit animalele să aibă suficient
nutreţ suculent.
zării şi duce totodată la pierderi dc
furaje. De aceea consiliul de condu­
cere al G.A.C. trebuie să ia măsuri
urgente incit să asigure animalelor
toată cantitatea de furaje planificată.
îndată cc sc recoltează porumbul,
zaţi. Alături dc ei să sc însilozeze şi
iarba dc prin porumb.
Ing. I. COSTEA
Rezultatele bune dobîndile dc
către membrii gospodăriei co­
lective din Sîntandrei în crcştc-
mare martiră faptului că an de
an a crescut ponderea nutreţu­
rilor însilozate folosite în hra­
na animalelor. Pînă acum colec­
tiviştii de aici au însilozat 1.180
tone furaje, din cele 1.000 tone
planificate.
In foto: Aspect de la insilo-
zarea furajelor la brigada din
Şttuleşti,
nici acţiunii de însilozare a furaje­
lor. Aici nu au fost luate din vreme
măsuri pentru asigurarea spaţiilor ne­
cesare însiîozării întregii cantităţi de
furaje planificată. Din această cauză
tocătoarea gospodăriei a stat nefolo­
sită cîteva zile. De asemenea, pentru
însilozare nu se folosesc diferitele ier­
buri, coletele de sfeclă şi alte surse de
furaje existente în gospodărie.
O situaţie asemănătoare se poate în.-
tîlni şi la gospodăria colectivă din (But, acestor gospodării este mare. Din pă­ rea. La Sălaş însă ca este tratată cu
unde cantităţi însemnate de floarea-
sourelui, rogozuri şi alte ierburi au ră­
mas nevalorificate în dmp. Lucrurile
nu stau mai bine nici la gospodăriile
colective din satele Sebeşel şl Săsciori.
La Sebeşel, de pildă, nu s-au însilozat
decît 150 tone furaje, iar la Săsciori
nici măcar nu s-a început însilozatul,
cu toate că gospodăria are planificat
să însilozeze 500 tone nutreţuri.
Timpul fiind destul de înaintat, este
necesar ca organele locale de partid şi
de stat, conducerile gospodăriilor co­
lective să ia mă­
suri pentru grăbirea
acţiunii de însiloza­
re, prin folosirea mai
raţională a forjelor
şi a mijloacelor de
care dispun gospo­
dăriile colective.
¦, N. TODICĂi ,j
FURAJELE INTRE ELE i Tf
— Gc zici ’ surato de preşedinte le nostim ? Bun om şi milos tare. N u nc-ar toca pciî-s
tru nimic în lume. Trăim fericite. PPrietenele noastre de la Răhău au p ăţit-o rău dc tot. Au
fost dc . mult tocate şi însilozate...
”A A A /
te la sfatul popular rezultă că pînă
acum s.a însilozat mai mult de jumă­
tate din cantitatea planificată pe în­
treaga comună.
Situaţia pe teren se prezintă însă
altfel. Din cele cinci gospodării doar
una şi-a realizat planul de însilozări:
Lunca Moţilor. După părerea tov. Tra-
ian Giurgiu, preşedintele sfatului popu­
lar comunal, numai la Garaciu şi la
Ţebea ar mai fi de însilozat „cîteva“
tone. Din situaţia existentă la sfatul
popular, reiese că la Ţebea trebuie în­
silozate 160 tone de furaje şi că s-au
însilozat pînă acum 85 de tone. Aces­
te cifre sînt inexacte deoarece planul
de producţie al G.A.G. Ţebea prevede
însilozarea unei cantităţi de 320 tone
furaje, iar pînă acum au fost însi­
lozate doar 60 tone.
Preşedintele sfatului popular, pre-
şecliuţii G.A.G., inginerii agronomi
justifică rămînerea sub plan motivînd
că se aşteaptă recoltarea cocenilor. Tre­
buie să arătăm că nu este asigurat nici
spaţiul necesar pentru însilozare.
Acestei stări de lucruri comitetul exe­
cutiv al sfatului popular comunal nu
i.a acordat atenţia cuvenită. Nu a
exercitat un control operativ în gos­
podăriile colective lăsînd ca acţiunea
de însilozare să se desfăşoare la voia
întîmplării. In calitatea sa de preşedinte procentului de umiditate se face prin
al stalului popular, tov. Traían Giurgiu
va trebui ca împreună cu ceilalţi mem­
bri ai comitetului executiv să sprijine
mai îndeaproape acţiunea de însilo­
zare, să facă totul pentru ca gospo­
dăriile agricole colective de pe raza co­
munei să aibă asigurată cantitatea de
furaje necesară efectivului sporit de
animale.
I. CIOBANU
N r. 2414
P la n ific a t 7.4MM) d e tím e
r e a l i z a t • o® n i m i c
In gospodăriile agricole colective îndrumat consiliile rdc conducere ale
unde consiliile de conducere, sub în­ G.A.C. fi n-au luat măsuri pentru
drumarea organizaţiilor de partid, au ca gospodăriile de pe raza cor,\nci
luat. măsuri din timp pentru pregă­ să-fi îndeplinească sarcinile de iau
tirea spatiilor necesare fi pentru re­
coltarea fi însilozarea unor cantităţi privind însilozăriie. -
'Asigurarea hranei animalelor "ieste
sporite de nutreţuri s-au însilozat o sarcină deosebit de importantă fi
pînă acum mari cantităţi. Numărul ea trebuie privită cu toată răspunde­
cate nu peste tot se manifestă însă superficialitate. Este de datoria co­
acelttfi interes pentru ca sarcinile pri­ mitetului comunal de partid, a sfa­
vind însilozarea nutreţurilor prevăzute tului popular, a consiliilor de condu­
în planurile de producţie ale G.A.C. cere fi organizaţiilor de bază, a in­
să fie îndeplinite. ginerilor agronomi, să ia de urgentă
Anul acesta, cele patru gospodării măsuri pentru însilozarea tuturor can­
tităţilor de nutrefuri planificate. Nu
agricole colective de pe raza comu­
nei Sălaf, raionul Haţeg, trebuie să trebuie tolerată nici un fel dc tără­
însilozeze 7.000 tone nutreţuri. Dar gănare în această problemă. Consiliul
atît la G.A.C. din Sălaful Superior, agricol raional este dator să contro­
Sălaşul Inferior, Paroş cît fi la Nuc­ leze fi să îndrume mai îndeaproape
şoara nu s-a însilozat pînă acum ni­ G.A.C. în vederea asigurării furajelor
mic. Spatiile de depozitare nu s-au pentru animale. In raionul Haţeg, Aut
asigurat decît pentru circa 8.000 de fi alte gospodării caro n-au inşii,
tone. Această situaţia trebuie să dea nici măcar jumătate din cantităl'ih.
serios de gîndit consiliilor de condu­ planificate. Se impune deci luarea de
cere fi organizaţiilor de partid din măsuri hotărîte care să ducă la li­
aceste unităţi. De această stare de
lucruri se face vinovat atît comitetul chidarea rămîncrii în urmă in acea­
comunal dc partid cît fi sfatul popu­
lar comunal, care nu au controlat fi stă privinţă.
N. BAD1U.
-------- ¦¦¦¦===M».
Coceni! de porumb,
un nutref valoros
Unităţile agricole din regiunea noa­ loz — cu pompe vermorele sau stro­
stră produc anual o cantitate do ’ pe­ pitori obişnuite cu o soluţie dc sare
ste 250.000 tone coceni de porumb. de 1,5—2 la sută folosindu-se 60—S0
Aceştia reprezintă o mare rezervă dc litri apă sărată la 100 lcg.: coceni.
nutreţ. Folosindu-i întregi în hrana
animalelor, ei nu sînt consumaţi de­ însilozarea cocenilor cu sfeclă sau
cît parţial, rămînînd neconsumate tul­ cu dovleci se face respectînd propor­
pinile care reprezintă 50—60 la sută ţia de : o parte coceni şi 1,5 — 2 părţi
din coceni. Acest procent duce la o sfeclă sau dovleci. In acest caz co­
pierdere de 125—150.000 tone nutreţ. cenii se vor toca cît mai mărunt, a-
Această pierdere se poate evita total mestecul să fie cît mai uniform, iar
dacă cocenii se însilozează. Prin în­ însilozarea să se facă în aceeaşi zţ
silozare cocenii îşi îmbunătăţesc cali­ cu tocarea pentru a sc evita înăcri-
tăţile, îşi măresc digestibilitatea şi co- rea, pierderea substanţelor hrănitoare
mestibilitatea şi sînt consumaţi în pro­ sau alte fermentaţii dăunătoare.
porţie de 95 la sută. Prin însilozarea
cocenilor se asigură o cantitate mai La fel se pot însiloza cocenii şi cu
mare dc nutreţ suculent şi totodată borhot de sfeclă de zahăr. însilozarea
se reduce preţul de cost al producţiei cocenilor uscaţi de porumb' sc face şi
animaliere. cu melasă provenită de la fabricile
de zahăr. Melasa se 'diluează cu 5—6
Tehnica însiîozării cocenilor uscaţi părţi apă obţinîndu-se o concentraţie
de porumb nu este diferită dc cea a de 2 la sută. Cu această soluţie se
amestecă cocenii uscaţi. La însilozare
însiîozării furajelor verzi. Trebuie însă e bine să se adauge „Lactobacterin“
care ajută procesul fermentaţiei. Sc
ca să se respecte aceleaşi reguli pri­
poate folosi o doză de „Lactobac­
vind spaţiile de însilozare, tocarca,
terin“ la un vagon coceni uscaţi.
timpul dc însilozat, acoperirea silozu­
rilor, etc. Diferenţa constă numai în Practica însiîozării cocenilor uscaţi
faptul că umiditatea cocenilor este de de porumb s-a extins în multe gos-
numai 20—40 la sută şi nu asigură pbdării colective. Astfel, in anul tre­
fermentaţia şi de aceea trebuie Să cut gospodăriile agricole colective din
Sebeş, Pricaz, Orăştie şi altele, insi-
li se completeze gradul de umiditate
lozînd cantităţi mari dc coceni usV
pînă la 65—75 la sută. Ridicarea
câţi de porumb au asigurat animale­
lor pc toată perioada dc stabulaţic
adăugarea de nutreţuri zămoasc (sfe­
nutreţ suculent în cantităţile necesare.
clă semizaharată, sfeclă furajeră, do-
Ca urmare aceste gospodării au reu­
vlcci, tăieţei proaspeţi dc sfeclă, bor­
şit sa obţină producţii sporite de laplc.
hoturi), sau soluţii preparate ca sa­
ramură sau melasă. Exemplul lor este bine să fie urmat
însilozarea cu adaus dc saramură dc toate unităţile agricole din rc-
sc face prin stropirea cocenilor us­ giunca noastră.
caţi — atunci cînd se aşează în si­ Ine E. CERNEREA