Page 99 - 1962-09
P. 99
Nr. 2414 T>nvm rr. •s e s c m r.rs m ivt PAG. S
AOflM IE m m OE SEAM $1 ALEGERI ÎN QROftNlZATSILE BE PARTID m m im m jk m
Analiză tem einică activităţii IIBEBBTBBBIF.1EE
Tn prima jumătate a anului 30 SEPTEMBRIE 1962 30 SEPTEMBRIE 1962
în curs colectivul de muncă de
la sectorul Brădişor al E.M. Bar- econom ice! Programul 1 : 6.00 Concert de DEVA : 713 cere aterizare — cine-*
.../ za a obţinut realizări frumoase. dimineaţă; 7.40 Muzică popu matograful „Patria"; Toată lumea rî-
Jj? Planul de minereu a fost reali- iulie şi august se datoreşte fap cru. ÎWai mulţi comunişti au cri lară sovietică;. 8.10 Şcoala şi de, cîntă şi dansează — chiematogrn-
# , zat în cele două trimestre. A’ tului că nu s-a putut realiza ticat cu tărie stilul de muncă al viaţa; 8.30 Muzică distractivă; ful „Grădina de vară“ i HUNEDOA
i fost depăşit şi planul de pregă- aurul nativ, deşi frecvenţele au tovarăşului Petru Dineş, secre 9.30 Teatru la microfon pentru RA : Numai o glumă — cinemato
¦ tiri, s-au obţinut economii la fost mulţumitoare, însă în can tarul organizaţiei de partid. El graful „Victoria"; Nu vreau să mă
preţul de cost. Incepînd din luna tităţi mici. De asemenea, nu s-a a muncit de unul singur lipsin- copii: „Cea mai frumoasă cu însor — c‘ inematograful Gradina „Cal
iulie însă, indicii de plan n-au putut realiza conţinutul plani du-se în multe ocazii de ajuto pă“ ; 10.30 Concert distractiv in vinul" ; SEBEŞ: S-a întîmplat în ziua
mai fost realizaţi, ba dimpotri ficat la metal din minereul co rul celorlalţi membri ai biroului. terpretat de Fanfara reprezenta solstiţiului — cinematograful „Pro
vă, la unii dintre ei s-au înre mun din cauză că nu s-a dat a- Faptul acesta a condus la o gresul" : 'Academicianul din ’Askahia
gistrat serioase rămîneri în u r tenţia cuvenită trierii minereu muncă dezlânată, nesistematică. tivă a Armatei; 11.00 Muzică — cinematograful „M. Sqdoveanu“ ;
mă. In luna august, de pildă, lui, atît din partea maiştrilor cit De altfel aceasta este una din populară românească interpre P E TR O ŞA N I: 49 de zile în Pacific -
planul de metal n-a fost reali şi a şefilor de echipă“. Şi atît. principalele cauze pentru care tată de Felician Fârcaşiu şi na
zat. Normal ar fi fost ca în re Mai mult nu se vorbeşte despre în ultima vreme activitatea eco istul Ion O prea; 11.30 Vorbeşte
centa adunare de dare de sea calitate. Ce a făcut organizaţia nomică a sectorului este nesa Moscova; 12.00 Interpreţi de mu
mă şi alegeri in organizaţia ţie de partid, ce măsuri a luat, nu tisfăcătoare.
partid de la acest sector să se se vede. zică uşoară; 12.25 Programe mu cinematograful „Al. Sabia“ ; Fantome
fi analizat cu mult discernă- Nivelul necorespunzător la zicale alcătuite de ascultători; le 'din Spessart — cinematograful „7
rnînt cauzele pentru care se în De fapt, aşa cum spunea în a- care s-a desfăşurat adunarea de 13.05 Recomandări din pro. Noiembrie“; 'ALBA IU LIA : Pompierul
registrează rămîneri în urmă îrf dunare maistrul Ioan Gher- dare de seamă şi alegeri de la gram; 13.10 De toate pentru
ce priveşte îndeplinirea indici man, darea de seamă n-a fost sectorul Brădişor al E.M. Barza
lor de pian. In realitate însă lu discutată în biroul organizaţiei dovedeşte că aceasta n-a fost toţi; 14.00 Concert de prînz; atomic — cinematograful „Victoria" }
crurile nu s-au petrecut aşa. de partid. Aşa se şi explică de temeinic pregătită. De acest lu
S-a discutat puţin despre aceste ficienţele pe care ie are. Rău cru se face vinovat atît vecliiul 15.00 Melodii populare romîneş- Muntele — cinematograful „23 'Au
probleme, la suprafaţă, fără a este că nici discuţiile nu s-au birou al organizaţiei de partid, gust"; O RĂ ŞTIE : Plăcerile oraşului
se insista asupra principalelor ridicat la nivelul cerut. Repetăm, cit şi comitetul de partid de la 11; 15.30 La şezătoare; 16.30 Mu — cinematograful „V. Roaită"; Cat
deficienţe. Cum se explică acest s-a discutat puţin, la suprafaţă. exploatare. Dar slaba pregătire zică uşoară de compozitorul so
lucru ? Despre calitate s-a discutat a adunărilor de partid la secto vietic Dunaevski; 16.55 'Muzică;
foarte puţin, despre preţ de cost rul Brădişor este o deficienţă
Desigur, în primul rînd prin aproape de loc. Şi doar la nici mai veche. După cum spuneau 17.55 Program muzical pentru zul Cleivitz — cinenuiţogrtiful „Fla
slaba pregătire a adunării ge unul din aceşti indici nu sînt cîţiva comunişti, între care Ni-
nerale. Ca dovadă a acestui lu realizări mulţumitoare. Doar calae Baba, Ioan Oprean, Ioan La parterul unuia din noile blocuri din oraşul Simeria, fruntaşii recoltelor bogate; 19.00 căra“ I Lăsarea nopţii — cinemato
cru este darea de seamă, care maistrul Nicolae Baba a discu Gherman, la sectorul Brădişor Muzică de dans; 19.35 „Melodii... graful „Grădina de vară“ : SIMBRIA).
nu se ridică la nivelul cerinţe ta t ceva mai amănunţit despre se obişnuieşte ca adunările ge s-a deschis un bufet de alimentaţie publică. Noua unitate este melodii“ — emisiune de mu Flăcări în taiga — cinematograful
lor. In darea de seamă se amin calitate. El a spus între altele: nerale de partid să nu fie con dotată cu mobilier modern, oferind oamenilor muncii un bogat zică uşoară rominească; 20.00 „llie Pintilie“ i H AŢEG t Dragostea
teşte de toţi indicii de plan, dar vocate din timp, pe bază de con Teatru la microfon — premiera lui 'Alioşa — cinematograful „Popu
nu se insistă asupra nici unuia. — In august am realizat pla vocator, ci prin mobilizarea ra sortiment de produse. „Morişca“ ; 21.45 Muzică de lar“ ; B R A D : S-a întîmplat in ziua
Nu se poate vedea în ce cons nul de minereu, dar nu l-am pidă a oamenilor, la ieşirea din ÎN FOTOGRAFIE :i Aspect interior din bufetul „Rapid“. dans; 22.20 Muzică de dans.- solstiţiului — cinematograful „Steaua
tă experienţa organizaţiei de realizat pe cel de aur, în iulie şut. Se Înţelege că nefiind din roşie“ } 'LONEA t Cinci zile şi cinci
partid, care sînt cauzele pentru timp cunoscută Ordinea de zi -------- _ : = ................-------------------- Program'«! I I : 8.30 Clubul vo nopţi — cinematograful „Minerul" i
care activitatea colectivului de In schimb, n-a fost realizat nici nici discuţiile nu pot atinge un T E IU Ş : Mai tare ca uragqnul — ci
muncă din sector este în pre nivel ridicat. Şi apoi nici frec Din muncafilmul ioşiei; 17.15 Interviu cu' poetul nematograful „V. Roaită" ; ZL'ATNA :
zent sub cerinţe. Darea de sea planul de minereu şi nici cel de venţa nu poate fi mulţumitoare. Pînze purpurii — cinematograful
mă nu a constituit o bază de Nu întâmplător au fost amînate P e n tru m icii s p e c ta to ri spaniol 'Marcos Ana; 17.25 Mu „Muncitorul“'; IL 1 A : Casa surprize
discuţii pentru comunişti. Este aur. Ce dovedeşte acest lucru ? adunări generale din lipsa ma zică uşoară cerută de ascultă lor — cinematograful „Gli. D oja";
întocmită în stil telegrafic, pur jorităţii! Comitetul de partid Penlru prima dată în regiunea care s-au bucurat de o caldă pri tori; 21.45 „Luceafărul“ — ver APOLDUL DE S U S : Alexaiidr Nevs-
inform ativă: elementul anali Că in august am dat bătălie de la E.M. Barza trebuie să noastră, Ia Deva, în parcul „Fili- mire din partea micilor spectatori scki — cinematograful „23 rAugnşl"s \,ş
tic, necesar aici mai mult ca tragă învăţăminte din aceste de mon Sîrbu“ s-a organizat un cine se numără filmele artistice de lung suri de Mihai Eminescu;
oriunde, lipseşte. De pildă, des pentru tonaj de minereu şi am matograf de vară pentru preşco metraj „Albă ca zăpada“, „Som Buletine de ştiri şi radiojur V
pre calitate se vorbeşte — în ficienţe. In sectorul Brădişor lari şi şcolarii mici. La acest cine brero", „Palatul de cleştar“ şi
toată darea de seamă — doar în lăsat pe planul al doilea calita n a le : 7.00; 13.00; 19.30; 22.00;
următoarele fra z e : „Nerealiza- lucrează mineri harnici, price
rea planului de metal pe lunile tea. Şi atunci, ce am realizat ? 23.50—23.55; (programul I) î
puţi. Organizaţia de partid de
Comuna Am tulburat Crişul mai mult..-; 7.50 ; 14.00 ; 18.00 ; 20.00; 23.00
Sîntămăria — Grlea aici poate desfăşura o acţivitate
Vinovat de acest lucru este în (programul H).
Postul de corespondenţi mai bogată, rodnică. Şl trebuie
voluntari mare măsură biroul organizaţiei matograf în ultimele trei luni, în „Misterul fotografiei“, precum şi Buletin meteorologic
s-o facă. cadrul a 70 de spectacole, 8000 de filmele de desene animate şi pă
n e b iia m 'W a za ; de partid, care nu a sesizat la
In adunarea de dare de sea copii au avut prilejul să vizioneze puşi „Greierele şi furnica“, „Gîză PENTRU 24 ORE Vîntul va sufla moderat din sectorul
Au îrtsămînfat secara timp acest lucru şi n-a luat m ă 25 de programe cu filma de pă mică, gură cască“, „Leul şi ar
mă şi alegeri comuniştii au tras puşi, desene animate şi artistice de monica“, „O. aventură în Cosmos“ Vremea se menţine nestabilă cii ce sud şi sud vest.
furajeră suri în consecinţă. 'A fost negli lung metraj. etc. rul mai mult noros. Izolat vor rădea
Ia răspundere vechiul birou al ploi slabe. Temperatura staţionară va PENTRU URMĂTOARELE \
Pe colectiviştii din Sîntămă- jat principalul procedeu pentru Intre spectacolele cinematografice fi cuprinsă ziua mire 18 şi 33 grade, 3 ZILE
ria Orlea campania agricolă de organizaţiei de partid pentru
toamnă i-a găsit temeinic pre îmbunătăţirea calităţii: trierea Vreme nestabilă şi favorabilă ploilof
gătiţi. Efectuând la timp şi după slaba sa activitate. Tovarăşul
indicaţiile inginerului agronom, manuală a minereului. Un film a p re c ia t iar noaptea între 5 şi 12 grade. locale.
Petru Cristea, lucrările de recol Petru Dineş n-a mai fost reales
tare şi îinsilozărli, ei au trecut la Nici discuţiile pe marginea Filmul ,)49 zile în Pacific“, rea noastr㦠Numai la Deva filmul a întreprinderea regională
însăminţarea culturilor de toam secretar. E bine ca noul organ lizat după zguduitoarea epopee a fost vizionat de peste 6.500 specta de transporturi auto Hunedoara— Deva
nă. Pînă acum s-a terminat însă- altor probleme nu s-au ridicat celor 4 ostaşi sovietici, care au re tori, iar la Petroşani, doar în pri
mînţarea cu secară furajeră a de partid ales să tragă învăţă zistat eroic la foame, frig şi sete, mele două zile ale rulării sale, de. R E C R U T E A Z Ă TIN ER I P E N T R U
unei suprafeţe de 6 'hectare, cu la nivelul cerut. Din cei peste peste 8 săptămâni în apele Pacifi peste 2.000 iubitori ai artei cine.
un hectar mai mult decît supra minte şi să muncească în aşa cului, a trezit pe drept cuvînt in matografice. ŞCOALA OE eOMCĂTORj AUTO PROFESIONIŞTI
faţa planificată. 80 de comunişti cit numără or teresul spectalorilor din regiunea
fel îneît peste un an să rapor Condiţiile de admitere la aceste cursuri sînt:
Condiţionează sămînfa ganizaţia de bază, au luat cu- S p ectaco le cu c ara c te r agrozootehnic — V îrs la în tre TZVa şi 18 ani pemiru cei cu
teze în faţa adunării comunişti serviciu! m ilita r nesatisfăcut şi pînă la 2 5 de
Obţinerea unei producţii mari vîntul la discuţii doar 10 ! Şi e La cele 185 cinematografe din de un succes deosebit se numără: ani pentru cei cu serviciul m ilita r satisfăcut.
de cereale este determinată şl lor realizări de seamă. mediul sătesc care îşi desfăşoară „Creşterea animalelor în G.A.C.",
de pregătirea din timp a semin rău, pentru că ar îi fost multe activitatea în regiunea noastră, în „Din pământuri sărace, vii şi livezi
ţelor. Acest lucru este bine cu N; ANDRONACHE 8 luni din acest an s-au prezentat înfloritoare“, „Eroziunea solului şi
noscut de membrii brigăzii de de discutat. Biroul organizaţiei 201 copii de filme cu caracter a- combaterea ei“, „Mai mult lapte“,
cimp' din Bucium. Ei au condi grozootchnic ele masă. La viziona „Pentru 5.000 kg. porumb boabe
ţionat 15.000 kg. seminţe şi au de partid a muncit sectar, n-a rea. acestora au participat peste la ha.“, „Puterea plinii“ (inspirat ,
schimbat' la bază de recepţie o 240.000 ţărani muncitori. din viaţa regiunii Hunedoara), „Pe;
cantitate de 4.000 kg. grîu obţi- reuşit să intervină eficace atun drumurile Crişanei" etc.
nind sămînţă din soiuri cu Intre filmele care s-au bucurat
productivitate maTe — Ponca şi ci cinci situaţia cerea acest lu
Bezostaia.
La clubul minerilor din Vulcan A cres c u t num ărul spectatorilor — Pregătirea şcolară : 4 şi 7 clase.
Cu porumbul recolfaf
După şut... matori şi altul al prietenilor fil Faţă de anul trecut, numai în aproape 500.000 persoane. Dintre — Să nu fi s u fe rit n ic i o c o n d a m n a re ,
Brigada diln Giopeea condusă mului. mediul sătesc din regiunea Hune aceştia, peste 200.000 spectatori sînt
rde ileana Albulescu a executat După 8 ore de muncă, minerii doara numărul spectatorilor de film abonaţi permanenţi ai cinematogra — Să fie din re g iu n e a H u n e d o a ra .
la timp toate lucrările din cam din Vulcan îşi petrec timpul li Peste 3000 cititori a crescut în răstimp de 8 luni cu felor săteşti.
pania de vară. Hărnicia colecti ber la club, în cadrul cercurilor Relaţii suplimentare se vor putea prim i de la
viştilor de aici se arată şi acum artistice, în tovărăşia unor cărţi, La biblioteca clubului găseşti La concursul pe ţară ioate autobazele subordonate LR.T.A. Deva.
prin terminarea recoltării po a unei partide de şah, de renii zilnic zeci de cititori. Tineri şi înscrierile se fac pînă la data de 5 octombrie 1962.
rumbului de pe întreaga supra etc. Acesta este un obicei ce vârstnici vin să'citească o carte, Toate unităţile cinematografice tării a 360 spectacole, la care au
faţă de 48 hectare. O dată cu s-a statornicit mai ales la mi să consulte colecţii de ziare şi 'din regiune sînt integrate în con participat 508.60S spectatori. Intre ’ n V. - -k !
această ei au terminat şi însi- nerii din grupele comuniştilor reviste, să împrumute cărţi, De cursul pe ţară pentru obţinerea filmele care au obţinut cel mai
lozarea unei cantităţi de 100 tone Drob Gheorghe, Săbău Dumitru ia începutul anului s-au înregis celor mai bune rezultate în munca mare succes se numără „Cer senin“, '& C 7— >' * '
de furaje. In fruntea acţiunilor şi Zaharia Constantin. trat peste 3.000 de cititori,.care cu filmele bogate în conţinut de „Pace noului venit", „La începutul
' au fost întotdeauna Mihai Ni- au citit 30.825 cărţi. idei şi de înaltă realizare artistică. secolului“, „Am fost tineri“, „Ar ^ u j u w n m , eU zq u o ru
ţescu, care a.re cele mai multe 159 de conferinţe In regiune în acest an s-au prezen me şi porumbei“, „Am supravieţuit
zile-muncă, Cornel Iscru şi So- Zilele acestea fondul bibliote tat 29 titluri de filme în cadrul morţii mele“, Străzile au amintiri“ A C O O PER AT IV ELO R D E CO N SU M HUNEDOARA-'DEVA
îica Ardeleanu. In 8 luni din acest an, Ia club cii s-a îmbogăţit cu încă 500
au fost prezentate 159 de confe volume. acestui concurs, cu prilejul prezen etc, I. S
Grăbesc sîrîngerea rinţe, dintre care 49 cu caracter
tehnic, 46 de cultură generală, In stagiune de toamnă A_a p ă r n t i
recolfei 37 politice şi 27 cu caracter şti
inţific. La aceste conferinţe au In a doua jumătate a lunii CERCETĂRI FILOZOFICE
In scopul asigurării animale participat peste 16.650 auditori. septembrie artiştii amatori ai
lor în timpul iernii cu furaje în clubului vor prezenta procesul nr. 3 — 1962
cantităţi îndestulătoare, brigada Noi cercuri literar „O tragedie americană",
din Balomir condusă de Vasile după romanul cu acelaşi nume, DIN SUMAR pre metodologia şi orientarea
Danciu, a terminat zilele acestea Iri cadrul clubului au funcţio al scriitorului american Th. Drei- * • * Victoria definitivă a so cercetării în chimie ; AL. TA-
însilozarea unei cantităţi de 100 nat pînă acum 4 cercuri: balet, ser. Brigada artistică de agita cialismului în Republica Popu NASE, Dezvoltarea formelor ob
tone furaje. In prezent brigada foto, muzică şi croitorie, cu pe ţie pregăteşte un program nu lară Romînă ; STUDIIND DO şteşti de realizare a funcţiei
munceşte cu însufleţire pentru ste 300 membri. De la 1 octom mit „Raidul nostru“, iar forma CUMENTELE CONGRESULUI economice-organizatorice a sta
strîngerea recoltei de porumb. brie vor funcţiona alte două ţia de estradă va prezenta spec AL XXII-LEA AL P.C.TT.S.; D.
Din cele 35 hectare insămînţate cercuri — unul al pescarilor a- tacolul „E toamnă iar“. tului în perioada desăvîrşirii
anul acesta cu porumb, balomi- DUMITRESCU, Direcţiile princi
renii au recoltat 30 ha. Au fost NICOLAE ROVENŢA construcţiei socialiste; MARCEL
corespondent pale ale progresului tehnic în con
de asemenea condiţionate 12.000 BREAZU, Idealul estetic şi con-
kg. seminţe. Fruntaşi la efec strucţia !desfăşurată a comunis
fuzionism'ul esteticii burgheze
tuarea acestor lucrări sînt co mului ; C. D. NENIŢESCU, Des- contemporane.
muniştii Gheorghe Buzgaru şi
Ioan Hand, Leontina Armeanu, P E URMELE UNOR SCRISORI
Rafila Danciu şi alţii.
Unii dreg şi alţii... locului, chiar de la intrarea pe aceas Udrea,.A. Matei, :N. Floria n şi' P. Pos- Intr-adevăr, la această cantină se ma- | .DRUMNOU16
(Grupaj realizat de tă stradă, am observat doi tovarăşi telnicu, în care se arată printre altele: nifestă multe deficienţe. Listele de me
TRAIAN HORVATH), strică care, la prima vedere, se părea că lu „Servim .masa la ''cantina Sfatului niuri nu sînt afişate, condică de su HUNEDOARA
crează în faţa blocului amintit. Apro- popular al oraşului Deva. In rîndurile gestii şi reclamaţii nu există, unele
Un grup de locatari ai blocului vecin piindu-ne am constatat însă că cei doi de faţă-vrem'să. ne spunem părerea des ospătare ca ililda Şarpel şi Sofia Bol- --- ! s a i i iÜ y M M
cu şantierul nr. 1 al TTJ.C.H. de pe îşi făcuseră cîte un loc „comod" pe pre-felul cum sîntem serviţi'.şi, mai ales descu vorbesc' obraznic cu abonaţii. m ëki i K i a
strada I. A. Gagarin din Deva ne-a gardul de sîrmă ce împrejmuleşte o despre calitatea meniurilor. . Alai înfîi Dar cel m ai'grâv este faptul că porţiile
sesizat qi unii muncitori din parte a rondurilor de florj şi se „odih trebuie să arătăm că .lasă .mult de sînt mici iar varietatea meniurilor lasă • IH C A lm i a i i I U Ü Ü R A D IO *
cadrul acestui şantier, au distrus o neau" pe aceste „scaune" improvizate dorit calitatea mîncăruriior. Supele se mult de dorit. Pintru toate acestea se
bună parte din rondurile de.flori ame de ei. Gînd au fost întrebaţi de ce au repetă, felul doi este foarte puţin con face. vinovat administratorul cantinei
najate în faţa blocului respectiv, au stricat gardul şi dacă ştiu ce înseam sistent, iar. porţiile sînt mici. Salatele loachim Truţa care nu depune elo'r-
aruncat tot felul de resturi, de liîrtiî, nă buna-cuviinţă, respectul faţă de lipsesc" cu desăvîrşîre ’iar felul, trei se turi pentru satisfacerea exigenţelor abo
cutii de chibrituri etc. direct sub gea munca tovarăşilor lor, cei doi, Mîrcea serveşte' destul de 'rar. De multe . ori naţilor. El nu cunoaşte şi nici nu se
murile locatarilor şi, mai mult în re Ghila şi Ioan Şeldan, fiindcă ei erau . dacă m ergi'să serveşti masa la orele străduieşte să cunoască cerinţele oa
petate rînduri, seara pînă noaptea tîr- in cauză, au început să se eschiveze, 15;30 ’nu primeşti tnîncare, deşi canti menilor din moment ce nu s-ă între
ziu, prin discuţii interminabile, au con să vocifereze m otivînd— dacă" acesta na trebuie să funcţioneze pînă la, orele prins nimic pentru a studia preferim
turbat liniştea acestora. „La aceste ron constituie un motiv — că ei numai în 16. Aşa s-a Întîmplat şi în 'z iu a de 18 ţele abonaţilor. Propunerile semnatari
duri ne comunică o tovarăşă în scri ziua respectivă, chipurile, au stat puţin septembrie cînd mulţi abonaţi n-au mai lor scrisorii sînt pe deplin întemeiate.
soare — am lucrat şi eu anul tre să se „odihnească"... putut servi masa datorită faptului că Răînîne ca administraţia cantinei să le
cut. Gînd, mai tîrziu, le-am atras a- au fost vîndufe prea multe bonuri la pună cît mai repe'de în aplicare. înain
tenţia cîtorva tovarăşi care stăteau cul Conducerea şantierului nr. l al flotanţi. Solicitînd condica de sugestii te de toate, după părerea noastră tre
caţi pe iarbă şi flori că ceea ce fac T.R.O.H. a cunoscut această situaţie cu şi reclamaţii pentru a sesiza această buie organizată o consfătuire cu abo
mai bine de un an în urmă, dar nu naţii unde să li se ceară părerea asu
nu e frumos mi-au răspuns fără jenă a luat nici o măsură împotriva ace deficienţă ni s-a răspuns urît din par pra îmbunătăţirii mesei.
să-mi văd de freabă şi să-i las în lora care, fie în timpul liber, fie în tea personalului de aici. Revenind la
pace. Aş fi vrut să le aflu numele, insă timpul producţiei, îşi bat joc de mun calitatea şi cantitatea hranei, noi ne O analiză serioasă asupra activităţii
nu am reuşit...“. De asemenea, în scri ca locatarilor blocului, adică de mun dăm seama că nu se pot face prea cantinei din Deva trebuie făcută şi de
soare se mai arată, că tovarăşii' din ca vecinilor lor. Credem că ar Sj tim multe cu cei trei lei pe care îi plătim către Comitetul executiv al Sfatului
conducerea şantierului au fost încu-- pul ca tovarăşii din condpcşreg şan pentru o masă. Totuşi dacă sumă este popular al oraşului Deva în subordinea
noştiinţaţi de aceste fapte dar că nu tierului amintit să ia măsurile cuve căreia este cantina. Este timpul ca masa
nite. prea mică putem plăti mai mult în
s-a luai nici o măsură împotriva unor schimb masa să fie aşa cum trebuie. celor peste 1.4(10 abonaţi de la canti
asemenea oameni, îneît şi acum con D. NAN Propunem de asemenea ca adminis na din Deva să fie îmbunătăţită. Sfa
tinuă să strice ce alţii; adică locatarii traţia cantinei să afişeze meniurile şi tul popular trebuie de asemenea să
blocului, se străduiesc să facă. Cantină care nu satisface în cel mai scurt timp să organizeze analizeze posibilitatea creării unor con
cerinţele abonaţilor o consfătuire cu abonaţii pentru a ţine diţii mai bune de servire a mesei, de
NOTĂ REDACŢIEI: Cele semnalate, cont de preferinţele lor“. oarece capacitatea celor două localuri
La redacţia ziarului nostru a sosit este foarte redusă.
pe baza cercetărilor întreprinse, s-au o scrisoare semnată de muncitorii & /Vlergînd pe urmele scrisorii s-a
constatat că semnatarii ei au dreptate. ~ ~ ............K, AW3H
dovedit a fi întemeiate. In ziua de t i
septembrie a.c., deplasîndu-ne la faţa
