Page 1 - 1962-10
P. 1
PROLETARI DIN TOATE TARILE, UNIŢI- VĂ! A p r o a p e 3 5 .0 0 ®
mulsacialismulni c ă rţi catite
k In perioada care s-a scurs din
acest an, biblioteca raională
Anul XIV. Nr. 2416 Marţi 2 octombrie 1962 4 pagini 20 bani Bra.d a organizat 11 consfătuiri
cu cititorii, 13 seri literare, ÎS
prezentări de cărţi, 4 expoziţii,
un recital artistic, numeroase re
cenzii etc. Ca urmare au fost
înregistraţi 1.830 de cititori cu
peste 34.42.0 de cărţi citite.
Biblioteca a fost înzestrată in
acest an cu aproape 1.300 volu
me in valoare de peste 9.000 lei.
ELENA CISMARU
bibliotecară
to p o ru l indonezian a făcui o entuziastă p rim ire Se extinde reţeaua
maiţiEor oaspeţi romîni
u n ită ţilo r C. E. C.
Sosirea la Djakarta a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej
şi Ion Gheorghe Maurer Pentru a veni in ajutorul de
punătorilor, unitatea raională
DJAKARTA 1 Trimisul special Agerpres, Ion Am fost dc două ori în Romînia, şi dc două juit satisfacţia să constatăm că părerile noastre C.E.C. Petroşani a înfiinţat pină
Qă1??eonu, transmite : ori i-am invitat pc scumpii noştri prieteni ro- în principalele probleme internaţionale coincid, acum 14 noi ghişee cu gestiune
mini să viziteze Indonezia. Ei au promis să vină contribuţia puternică pc care aceste vizite au adus-o proprie. Numărul depunătorilor
i t<arăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele in ţara noastră şi iată că astăzi au sosit. Le urez Ia cauza prieteniei dintre ţările şi popoarele, faţă de aceeaşi perioadă a anu
Consiliului de Stat al R. P. Romine, care împreună din nou bun Venit în Indonezia. noastre. lui trecut a crescut astfel cu 20
cu tovarăşii Ion Gheorghe Maurer, preşedintele la sută. Fruntaşe In această pri
Consiliului de Miniştri, şi Cornelul Mănescu, mi Am adresat conducătorilor romîni invitaţia de a Ingăduîţi-mi să-mi exprim convingerea că vizi vinţă sint ghişeele de la exploa
nistrul afacerilor externe, face o vizită de priete veni Ia noi nu numai pentru că ci sint prietenii ta noastră va constitui o nouă contribuţie ia con tările miniere Petrila, Uricâni şi
nie în Indonezia la invitaţia preşedintelui şi pri noştri, tovarăşii noştri, ci pentru că sint convins solidarea şi dezvoltarea legăturilor dc prietenie şi Vulcan.
mului miniştrii al Republicii Indonezia, dr. Sukarno, că vizita lor în Indonezia va contribui la întări colaborare dintre Romînia şi Indonezia, în interesul
a sosit la Djakarta luni la ora 15,23, ora locală rea legăturilor dc prietenie între ţările noastre. păcii şi înţelegerii dintre toate popoarele lumii. ION POPESCU
(7,53 ora Bucurcştiului).
Ziua de astăzi arc o deosebită însemnătate nu ,Va mulţumim din toată inima pentru căldura corespondent
Aeroportul Kemajoran, străjuit de palmieri legă numai datorită sosirii scumpilor noştri prieteni, ci şi sentimentele dc prietenie cu care ne întîmpinaţi.
naţi de briza oceanului, aste împodobit sărbăto şi datorită faptului că astăzi, I octombrie, în In sectorul mecanic de la
reşte. Sint arborate drapele ele stat ale Repu treaga Indonczie, dc la Sabang la Meraukc, este In încheiere, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej U.R.U.M. Petroşani- lucrează şi
blicii Indonezia, şi Republicii Populare Romine, eliberată de sub colonialismul olandez. Astăzi a a spus în limba indoneziana: Salam hangat kc- strungarul Fiorea Măciucă. El
drapelul forjelor armate ale Republicii Indonezia. fost coborît drapelul olandez care a fluturat pînă poba radejat Indoncsia! (Salut călduros poporului execută numai lucrări de bună
Lingă portretele conducătorilor de stat ai Repu acum deasupra Imanului de vest. Iată de ce am indonezian) şi a adresat urări pentru prietenia ro' calitate, depăşindu-şi lunar sar
blicii Populare Romine şi Indoneziei, pe frontis afirmat că aceasta este o zi deosebit dc însemnată mîno-indoneziană, pentru pace în întreaga lume. cinile dc plan cu 20-30 la sulă.
piciul de un alb imaculat al aerogării, scrie în lim pentru noi. In lupta noastră pentru eliberarea Iria-
ba indoneziana: „Bun venit excelenţei sale domnul nului dc vest, ne-am bucurat în permanenţă dc Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedin IN FOTOGRAFIE: Florca
Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului sprijinul şi simpatia poporului şi guvernului ro- tele Sukarno şi-au strîns mîinile cu căldură. Pre Măciucă în timpul lucrului.
de Stat al R. P. Romine“. mîn. îmi exprim din nou aici, ca şi de atîtca alte şedintele Sukarno a prezentat: tovarăşului Gheor
ori, recunoştinţa noastră pentru acest sprijin. ghiu-Dej un mare număr dc personalităţi Din scrisorile sosite la redacţie
In întimpinarea înalţilor oaspeţi rotnîni au venit care au venit în întimpinarea înalţilor oaspeţi ro
'pe aeroport dr. Sukarno, preşedintele şi primul mi Sper, scumpi prieteni, a spus în încheiere preşe mâni. După îndeplinirea III al minei Vulcan, este cunoscută zat dc brigadă este mai mare dccît
nistru al Republicii Indonezia, dr. Leimena, loc dintele dr. Sukarno, că în scurta dv. vizită în planului pe 9 luni în toată Valea Jiului. Această briga cel planificat.
ţiitor al ministrului prim, generalul Nasulion, mi Indonezia vă vom dovedi că poporul indo Copiii personalului 'Ambasadei R. P. Rornînc din dă îşi depăşeşte planul lună de lună. (N. ROVENŢA, D. LUCA — cores
nistrul apărării, şi alţi membri ai guvernului, înalţi nezian nutreşte sentimente dc adîncă prietenie faţă Djakarta au oferit tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu- După ce au raportat realizarea pla In primele două decade din luna sep pondenţi).
demnitari, personalităţi ale vieţii politice, cutluralc dc poporul romîn, că noi, indonezienii, muncim şi Dej şi Ion Gheorghe Maurer buchete dc flori. nului pc primele trei trimestre ale tembrie a dat peste plan mai mult de
şi economice, generali şi ofiţeri superiori. luptăm cu dîrzenie pentru cauza libertăţii, pentru anului colectivele dc furnalişti, coc 200 tone dc cărbune. Dc asîmcnea, Asigură transportul
construirea unei societăţi prospere şi juste, pentru A urmat un moment impresionant: solii poporu suri, turnători de la uzina „Victoria“ în această perioadă, brigăzii nu i s-a
Era de faţă o delegaţie din Irianul de vest in socialism, pentru făurirea unei păci trainice în în lui romîn, însoţiţi de preşedintele Sukarno, au tre din Găinii, continuă să obţină noi suc rebutat nici un vagonct dc cărbune cărbunelui
frunte cu reverendul Rumainum. treaga lume. cut plin „Poarta Indoneziei", care, după cum se cese în întrecere. pentru şist vizibil.
spune aici, se deschide numai în faţa prietenilor. In planul de reparaţii capitale al
Pe aeroport se aflau, de asemenea, şefii misiu .Vă mulţumesc încă o dată, fiţi bine veniţi. Astfel la dala dc 24 septembrie fur- Aceste succese sînt în mare parte exploatării miniere Lonea pc anul In
nilor diplomatice acreditaţi la Djakarta şi alţi .Trăiască prietenia dintre Romînia şi Indonezia. 7radiţionala „Poartă a Indoneziei“ este un culoar naliştii aveau o depăşire a planului urmarea unei bune organizări a în curs, figurează şi repararea liniei de
membri ai corpului, diplomatic. 'A răspuns tovarăşul GHEORGHE GHEORGHIU- pc cele 9 luni de 8 la sută, iar cocss- tregii activităţi a minerilor. Efectivul cale ferată destinată transportării căr
DEJ : viu alcătuit din băieţi şi fele îmbrăcaţi în splendide rii dc 13 la sută. Realizări dc sea brigăzii este în aşa fel împărţit in bunelui dc la I.onea la preparaţia Pe
Erau prezenţi Pavel Silard, ambasadorul R. P. Pcrmitcţi-mi înainte dc toate să mulţumesc cor vestminte naţionale din peste 40 dc regiuni ale mă au obţinut si turnătorii. Pînă la a- cit nici un miner nu arc timpi morţi. trila.
Romine în Indonezia, şi membrii ambasadei. dial pentru amabila invitaţie dc a vizita frumoasa Indoneziei. Un grup de tinere în costume naţionale cecaşi dată cci care lucrează la sor In afară dc aceasta în abataj a pă
dv. ţară, pentru fericitul prilej de. a cunoaşte mai multicolore a oferit tovarăşilor Gheorghe Gheor timentul piese sanitare şi-au depăşit truns adine mecanizarea. Aici sc ur Această lucrare, care cuprinde 70 la
Pe aeroport se aflau mii de locuitori ai Ujakar- îndeaproape viaţa şi munca harnicului şi talen ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer tradiţionalele planul pc cele trei trimestre cu 12 mează metalic, se transportă cărbunele sulă din volumul literarilor anuale, a
lei şi numeroşi ziarişti indonezieni, corespondenţi ai tatului popor indonezian. ghirlande de flori cu care sânt încununaţi în In ia sută, cei dc Ia sortimentul vane-băi cu craţerc blindate. fost făcută Ia timp şi de bună calitate.
agenţiilor do presă-: ziarelor, şi posturilor de radio In numele Consiliului dc Stat şi al guvernului donezia oaspeţii de seamă. cu 1,7 la sută, iar montorii de la sor
şi televiziune străine, ziarişti 'rotnîni. Republicii Populare Rornînc, în numele poporului timentul cazane-băi au produs cu două Prin folosirea armării metalice s-a O altă măsură luată în vederea asi
romîn vă transmit dv. şi întregului popor al Re „ După ceremonia primirii, tovaiăyil GJicqrghc bucăţi cazane mai mult. economisit o însemnată cantitate dc gurării transportului dc cărbune a fost
Avionul „IL-18“ a apărut deasupra aeroportu publicii Indonezia un cald mesaj dc stimă şi sin Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno au luai loc material lemnos. Anul acesta brigada asamblarea unui macaz din resurse in
lui escortat de avioane cu reacţie aparţinînd for- ceră prietenie. în maşini si cortegiul oficia!, escortat âlc motoci- ( IOSIF CRAŞCA — corespondent) a economisit tot Ia o mic tone de terne, care a dus la obţinerea dc
ţelor armate indoneziene şi după cîteva minute a Ziua sosirii noastre la Djakarta coincide cu un clâştâ, s-a îndreptat spre palatul Merdeka, reşedinţa cărbune 4 m.c. lemn dc mină. 20.000 lei economii la fundul dc ma
aterizat. Din avion au coborît tovarăşul Gheorghe eveniment de mare însemnătate istorică în viaţa oficială a preşedintelui Sukarno. Prin folosirea teriale. De curînd, exploatarea mi ¦
Gheorghiu-Dej, împreună cu tovarăşii Ion Gheor ţării d v .: Astăzi, 1 octombrie 1962, ia sfîrşit în Pretutindeni, de-a lungul celor aproape 5 km. tehnicii noi in fiecare lună randamentul reali nâeră Lonea a fost înzestrată cu doini
ghe Maurer şi Cornelia Mănescu. Înalţii oaspeţi au mod oficial domnia colonială olandeză în Irianul străbătuţi puteau fi citite urări dc bun sosit : locomotive puternice, asigurîndti-sc
fost întâmpinaţi de preşedintele dr. Sukarno care dc vest. împărtăşim din toată inima alături de dv. „Bun venit preşedintelui Gheorghe Gheorghiu-Dej", . Brigada. de puneri.-condusă^ dc ţinâ in felul acesta un transport ritmic ut
i-a salutat călduros. Tovarăşul Gheorghe Gheor bucuria pentru acest marc eveniment şi ne expri „Poporul indonezian salută călduros poporul ro- nd Valcrian Ţarină, dc la sectorul cărbunelui la preparaţia Petrila.
ghiu-Dej şi dr. Sukarno s-au îmbrăţişat prieteneşte. măm deplina satisfacţie pentru realizarea acestei jus min", „Trăiască prietenia dintre poporul indonezian (/'. CP tlN Ă — corespondent).
Preşedintele Sukarno s-a îmbrăţişat de asemenea te năzuinţe naţionale a poporului indonezian. Po şi poporul român“. MU şi mii de locuitori ai ca
cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer. porul romîn dă o înaltă apreciere şi priveşte cu pitalei Indoneziei au ieşit pe şoseaua Patrice Lu- Lucrările a grico le din c a mpania
simpatie eforturile poporului indonezian îndreptate mumba, pentru a-i saluta pe conducătorii de stat ai de to a m n ă — la tim pul optim
Preşedintele Consiliului de Stat al R. P. Romine spre i.visperitatea economică şi social-culturală a pa Republicii Populare Rornînc. La principalele inter
a prezentat dr-ului Sukarno persoanele care îl în triei sale, rolului activ al Indoneziei în viaţa in secţii se aflau grupuri de interpreţi dc muzică Cu patru semănători tiviştii din Teiuş. cu sprijinul celor 5 se au fost fertilizate cu gunoi dc
soţesc. Preşedintele Indoneziei a prezentat tova ternaţională, meritelor deosebite ale scumpului nos populară care cintau din instrumente naţionale, spe mecanizatori dc la S.M.T. Alba per
răşului Gheorghe Gheorghiu-Dej un grup de înalte tru prieten, preşedintele Sukarno, în promovarea cifice diferitelor regiuni ale ţării. Miile de steguleţe Hotărîţi să obţină şi în anul viitor manentizaţi cu brigada la această grajd. I. DEAC
personalităţi ale Republicii Indonezia. Au răsunat înţelegerii şi colaborării între popoare, pentru rornînc şi indoneziene pe care le fluturau, aclama producţii tot mai ridicate de cereale,
acordurile solemne ale imnurilor de stat ale Re coexistenţă paşnică între state cu orînduiri diferite. ţiile lor entuziaste au constituit o expresie grăi membrii gospodăriei colective „Dacia“ corespondentă
publicii Populare Române şi Republicii Indonezia. Este deosebit dc plăcut pentru noi să constatăm toare a sentimentelor dc prietenie nutrite de po din Orăştic lucrează dc zor Ia strîn-
Iu timpul intonării imnurilor s-au tras 21 de salve că intre ţările noastre, situate în regiuni geografice porul Indoneziei faţă de poporul romîn. gerea recoltei şi la pregătirea tere gospodărie, zoresc pregătirea terenu In teren bine pregătit
de salut. îndepărtate una de alta, s-au dezvoltat relaţii dc La intrarea în palatul Merdeka. solii poporului nului în vederea efectuării la timp lui şi însămînţarea culturilor dc toam
prietenie şi colaborare Ia baza cărora stă ataşamen român au fost salutaţi de tinere indoneziene, îm a însămînţărilor de toamnă. Pînă
Comandantul gărzii de onoare, compusă din su tul comun al popoarelor noastre la cauza nobilă brăcate în tradiţionalele saronguri, La reşedinţa acum, în afară dc floarea-soarelui şi nă. Pentru a ' asigura furajele nece
bunităţi reprezcntînd toate genurile de forţe armate a apărării şi consolidării păcii în lumea întreagă. preşedintelui Indoneziei, conducătorii ţării noastre cartofi, colectiviştii au recoltat po
ale Republicii Indonezia a prezentat apoi raportul. Âdrcsîndu-sc preşedintelui Indoneziei, tovarăşul au avut o scurta convorbire cu dr. Sukarno. Apoi, rumbul dc pc aproape 100 ha. Pen Pînă acum s-a însămînţat cu orz şi sare unei bune hrăniri a animalelor,
‘Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, însoţii de pre Gheorghe Gheorghiu-Dej a spus: însoţiţi de acesta, s-nu îndreptai spre palatul Istara tru fertilizarea terenului, pc lingă gu
şedintele dr. Sukarno, a trecut în revistă garda Sint încă vii în amintirea noastră vizitele dv. în Negam, care va fi reşedinţa oaspeţilor romîni in noiul de grajd administrat pc o su secară întreaga suprafaţă planificată şi lucrătorii ele la G.A.S. Călan ?n-
* onoare. Fanfara a intonat „Imnul indonezian Romînia, convorbirile rodnice care ne-au prile timpul vizitei în Indonezia. sămînţează în toamna aceasta 210
Vizita în „ţara verii veşnice", cum i sc mai spu prafaţă întinsă, s-au mai încorporat, cu grîu 57 hectare. La pregătirea tc- $ hectare cu orz şi secară. Avînd tere-:
- !.ru croi". ne Indoneziei-, a început înlr-o atmosferă sărbăto în sol şi 15 tone îngrăşăminte chi
Preşedintele Dr. SUKARNO s-a apropiat dc mi rească, de prietenie, caracteristică pentru bunele renului şi la semănat s-au eviden nul şi sămînţa pregătite din timp,
crofon şi a rostit un cuvîtit dc salut. Adresîndu- relaţii existenţe între cele două ţări. mice. De asemenea cu ajutorul a 4 se
• , se înalţilor oaspeţi, preşedintele Sukarno a spus: mănători de la S.M.T. Orăştie s-au ţiat mecanizatorii Dumitru Dogaru, mecanizatorii au reuşit ca pînă acum
» Sîntcm foarte bucuroşi că avem prilejul să vă însămînţat secara şi orzul pc întrea
urăm bun sosit pe pămintul Indoneziei. ga suprafaţă planificată şi grîu pc Cornel Popa, Ioan Giurgiu şi alţii. să însămînţeze 60 ha. cu secară şi
aproape 50 ha. Zilnic, cci 4 meca orz pentru masă verde şi 20 ha. cu
nizatori care lucrează Ia semănat în- Rezultate bune orz pentru boabe.
sămînţează peste 40 ha. cu grîu.
In această campanie muncesc, cu Pentru realizarea dc producţii spo
A. PETRIC bune rezultate şi colectiviştii din Si- rite au fost fertilizate peste 50 ha.
corespondent meria. Ei au strîns porumbul şi car teren cu 900 (onc gunoi dc grajd şi
tofii dc pc mai mult dc 30 ha., au 8 tone superfosfat. Fruntaşi la pre
însămînţat 61 ba. cu orz şi secară pre gătirea terenului şi însămînţări sint
cum şi 30 ha. cu grîu. Suprafeţe întin mecanizatorii Kiss Mihai, Va’silc Mu-
veşan şi losif Todcrici.
Mecanizatori fruntaşi Şcoală nouă
Paralel cu recoltatul porumbului,
cartofilor şi sfeclei dc zahăr, colec
In drum spre Indonezia La Beriu, un sat din apropierea ceapă construcţia şcolii. Era insă
Orăştiei, a avut loc un eveniment nevoie dc părerea tuturor cetăţe
Tovarăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej ...... deosebit: duminică s-a inaugurat nilor comunei, deoarece la con
noul local dc şcoală. Oamenii s-au strucţia şcolii trebuiau, să-şi aducă
şi ion Gheorghe Maurer au vizitat bucurat mult. Noua şcoală cu cta/ şl ci o parte de contribuţie. Nico-
este admirată de tuli. Eu cuprin lac Popovici a stal ilc vorbă cu
oraşul Caicutta de S săli dc clasă, laborator, ma aproape toţi cetăţenii şi fiecare a
gazie pentru material didactic şi fost dc acord să contribuie cu
CALCUTTA 1 (Agerpres). — G'o- invitat conducerea Bibliotecii Naţio alte încăperi. O dată cu inaugu bani şi prin muncă patriotică.
respondenţă specială: nale să facă o vizită in Romînia. rarea şcolii cetăţenii din Beriu au Apoi în primăvara anului PJăS,
terminat şi amenajarea internatu oamenii s-au apucat da treabă.
A- uminică dimineaţă, tovarăşul Ghcor- La Muzeul indian, oaspeţii au privit lui. Toate acestea dau posibilita Mai biţii a fost confecţionată că
, e Gheorghiu-Dej împreună cit tova cu interes bogata colecţie dc exponate tea copiilor din Beriu şi din sa rămida şi s-a turnat fundaţia, tu
răşii Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu din secţia arheologică, mărturie a ve tele învecinate să înveţe în condi sprijinul lor a venit stalul nos
Mănescu, au vizitat Biblioteca Naţio chii culturi a popoarelor Indici. Ei au ţii optime. tru, care le-a acordai importante
nală şi Muzeul indian din Caicutta. vizitat printre altele secţia de preis suine de bani. Un an ; mai târ
In sălile marii biblioteci, care este toric. secţia medievală, secţia antro In ziua inaugurării totul era pus ziu avea să sc termine zidăria Ia
vestită în întreaga lume, conducătorii pologică şi secţia geologică. la punct. ' Parchetul din săli lus parter şi turnarea planşeului. Pi
romîni au examinat numeroase mamts- truit. coridoarele bine spălate, băn aşa, cu răbdare şi perseverenţă
scrise vechi expuse special cu prile Exprimând mulţumiri pentru explica cile curate, curtea şcolii împrej s-a ajuns ca acum să fie dat in
jul vizitei lor. Pe una clin. mese se ţiile primite şi pentru colecţia de pu muită. şopronul pentru lemne gata folosinţă un impunător local. Cetă
afla un volum al Bibliografiei indic- blicaţii ale muzeului care i-a fost ofe ele. Dar. e mai bine să spunem ţeni că Ioan Brun. Gheorghe Din-
cne deschis la pagina despre Romînia, rită în dar, tovarăşul Gheorghe Gheor cîteva cuvinte despre felul cum ce şorean, Pasca Hendrea, llie Popas-,
in care se arată că în colecţia bi ghiu-Dej a subliniat buna organizare tăţenii au reuşit să înalţe acest cu, Ioan Andriş, Sainoilă Dînşo-
bliotecii .se găsesc romanul „Milrea a muzeului şi însemnătatea lui educa edificiu. rean. Filimon Murgoi şi mulţi al
Cocor“ de Mikail Sadoveamt şi piesa tivă. ţii au participat cu însufleţire la
lui M. Sebastian „Ultima oră", amîn- ...Cu cîţiva ani in urmă la Be construcţia şcolii, Ei ca şi ceilalţi
două în traducere hindu. Solicitat de locuitori ai Calcultei şi riu exista un local dc şcoală de cetăţeni din sat au efectuat, peste
de studenţi care aşteptau la ieşirea 4 ani neîncăpălor. Sătenii au stat ¦1.000 zile muncă patrioticii rea
Directorul bibliotecii a vorbit. înal din muzeu, tovarăşul Gheorghe şi au chibzuit. Fiecare îşi dădea lizând. economii dc zeci de mii de
ţilor oaspeţi despre legăturile pe care Ghcorgliin-Dej a dai cîteva autografe. scama că este necesar să constru lei, In plus cetăţenii au contri
Biblioteca Naţională din Caicutta le iască un local modern, pentru o buit cu suma de peste 30.000 tei
întreţine cu Biblioteca Centrală de O mare mulţime dc oameni a sa şcoală dc S ani. Cadrele didactice
Stat din Bucureşti, subliniind că do lutat trecerea oaspeţilor prin oraş. doreau acelaşi lucru. Nimeni însă precum si cu cărămida necesară.
reşte foarte mult ca aceste legături să nu se încumeta să-şi asume o ase
se adâncească. ? menea răspundere. Atunci comunis Despre tonte acestea vorbeşte cu
Toate ziarele indiene dc duminică tul Ntcolae Popovici, azi directorul
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej au publicat în prima pagină ştiri des şcolii, s-a sfătuit cu tovarăşii din deosebită mândrie fiecare locuitor
a mulţumit pentru explicaţiile amă pre şosirea înalţilor oaspeţi, însoţite de comitetul comunal de partid, cu
nunţite, relevînd însemnătatea schim fotografii. Ziarul „Amrita Bazar Patri- din Beriu.
bului de experienţă între instituţiile ka" se referă de asemenea la apro
culturale din cele două ţări, El a piata vizită pe care conducătorii ro cadrele didactice, propunhul să în- V. ALBU
mîni o vor face în India, la întoarce
rea din Indonezia. IN FOTO \O U A 01.AD1RE A ŞilO' I] 4'- ». O-*».•»>• <iv -o*.