Page 10 - 1962-10
P. 10
PAG. * n n m U fa M m lW n u L m Nr. 2418
'?zuaz-rxiSAMixin:ir?zjr?Li,vsrrittTT?vrsnnfr*tfl
l * II. H. IL. P F T R O S 4 N I Dtä WOGMMUL DE I FORM IE
Infrefi Socuinfeior —o problem ă im portantă Incepînd din luna octombrie 1902, plata pensiilor se va
face după următorul p ro g ram :
In ziua de 15 litera A ; în ziua de 16 litera B; în ziua de
5 OCTOMBRIE 1962 A *\ 17 litera C; în ziua de 18 litera D.E.F.; în ziua de 19 litera
©a pretutindeni în tară ţi în Valea raţii şi înlocuiri de tîmpfărtj, insta im-bilelor reparate. Un ajutor preţios curi sînt foarte a'tive, locuinţele sînt PROGRAMUL I : 5,07 Emisiunea G.H.; în ziua de 20 litera în ziua de 21 litera L.M.; în
laţii electrice şi sanitare, înveîitori, în această privinţă îl primim din par bine întreţinute. Merită să fie eviden pentru sale ; 5,15 Muzică populară
Jiului construcţiile de locuinţe sînt în tencuieli interioare şi exterioare etc- tea comitetelor executive ale sfaturilor ţiaţi tov. Tane Adalbert, Aurel Staum- romînească; 5,40 Muzică uşoară; ziua de 22 litera N.O.; în ziua de 23 litera P.Q.K.; în ziua de 24
plină desfăşurare. In această direcţie Am acordat o atenţie deosebită şî re p.pulare şi mai ales din partea con beca, Vasilc Trandafir, şî alţii care 6.07 Cîntece şi marşuri sportive ; 6,30
statul nostru a alocat fonduri import paraţiilor capitale la unele imobile mai ducerilor administrative ale sectoare sînt exemplu de felul cum îşi întreţin Valsuri de estrad ă; 6,45 Salut voios litera S.T.; în ziua de 25 litera U.V.W.X.Y.2.
tante pentru construcţia a mii de apar. vechi. Pentru ¦ prelungi viabilitatea lor, care urmăresc cu competenţă şi apartamentele. de pionier; 7,10 Jocuri populare ro-
tamente. Intre anii 1949—1962, aici s-au acestor construcţii, precum şi pentru conştiinciozitate calitatea lucrărilor mîneştî din diferite regiuni ale ţă Respectarea achitării m andatelor de pensii pe baza acestei
construit blocuri înzestrate cu un con realizarea unui confort sporit al loca^ efectuate. Din păcate mai există unele comi rii ; 7,30 Sfatul medicului : Sfaturi
fort din ce în ce mai ridicat, cu un vo tarilor, am efectuat lucrări de subzi- tete de bioc pe care încă nu am reuşit pentru cei ce lucrează mult în picioa eşalonări este obligatorie atît pentru mediul urban cît şi cel
ii i total de aproape 7.000 apartamente. diri, modificări de şarpante, înlocuiri La întreţinerea in bune condiţiuni să le mobilizăm suficient şi a căror re ; 7,45 Muzică uşoară; 8,08 Muzi rural.
Numai în anul 1962 s-au alocat fonduri de instalaţii electrice la 58 de imobile a imobilelor un aport deosebit îl aduc activitate în direcţia păstrării bunului că populară romînească şi a minori
pentru 1.274 apartamente, din care s-au situate Ia Lonea, Petrfla, Aninoasa, administratorii I.L.L., care trebuie să obştesc lasă de dorit. De pildă, comi tăţilor naţionale ; 11,30 Muzică din
recepţionat şi dat în folosinţă, pînă în Petroşani, Vulcan şi Lupeni. Pînă la fie mereu în mijlocul locatarilor, să tetele de blocuri ale cartierului Dimî- operete; 11,52 Reportaj; 12,00 Tine
prezent, 382 apartamente. sfîrşitul anului, din fondul pus la dis sesizeze unele stricăciuni provocate de trov din Petroşani şi Braîa de !a Lu- ret mîndria tării — emisiune de cîn-
poziţie de Sfatul popular al oraşului ei şî să-i mobilizeze activ la păstra penî sînt lipsite de iniţiativă, nu-şi tccc ; 12,20 Mici formaţii intcrprctînd
Toate aceste locuinţe au fost date regional Petroşani, vom căuta să îm rea avutului obştesc. Majoritatea ad trăiesc o viaţă organizată. muzică de estradă; 12,40 Gintă or
spre administrare şi întreţinere între bunătăţim condiţiile de confort şi să ministratorilor sînt preocupaţi de mo chestra de muzică populară a Filar
prinderii de locuinţe şi localuri. In pre construim dependinţe pentru 400 de fa bilizarea cetăţenilor ia diverse munci Pentru a stimula munca comitetelor monicii de Stat din O radea; 13,10
zent, fondul locativ are peste 4.000 de milii. O mare parte din aceste lucrări cu caracter obştesc, avînd drept obiec de bloc, con-uee.ea I.L.L. a organizat Concert de estrad ă; 14,00 Uverturi;
imobile, care însumează o suprafaţă au şi fost executate. Numai pînă în tiv înfrumuseţarea spaţiilor din juru! periodic şedinţe în care s-a analizat 14.30 Din repertoriul interpreţilor de
locativâ de aproa, - 800 mii m.p. Multe prezent am executat peste 15 mii m.p. locuinţelor. Un ajutor preţios în mun munca depusă de acestea, acordîndu-sc muzică populară : Victoria Baciu, A-
dintre aceste imobile sînt construcţii parcheiări, 15 mii m.p. tencuieli de ta ca întreprinderii şi a administratorilor diplome de fruntaş pe scară, fanioane lexandru Grozuţă şi Constantin Busu
vechi, care necesită o îngrijire atentă, I.L.L. îl aduc în primul rînd locatarii de fruntaş pe bloc. Rezultatele cele mai ioc ; 15,00 Muzică de b a le t; 15,28
atît din partea noastră cît şi a loca vane, 13 mii m-p. înveîitori, precum şi apartamentelor, comitetelor de blocuri, bune obţinute sînt citate în şedinţele Muzică uşoară romînească; 16,15 Vor
tarilor. înlocuirea a p^ste 45 km. conductori festive organizate de comitetul execu beşte Moscova ; 16,45 Ansambluri ar
electrici vechi, ce prezentau pericol de responsabilii de imobile şi străzi care tiv al sfatului popular şi sînt popu tistice şcolare ; 17,10 Melodii populare
Pentru a putea duce o activitate bună incendiu. Deşi sînt multe lucrări de sînt aleşi dintre cei mai conştienţi ce larizate prin staţia de radioficare. din Dobrogca ; 17,30 In slujba patriei;
şi pentru a putea rezolva într-un mod efectuat, care cer eforturi deosebite din tăţeni. Cu aceştia s-a dus o muncă 1S,S0 Cronică economică; 18,40 Cîn-
cît mai operativ unele deficienţe sem- suşţinutâ, s-au prelucrat instrucţiunile Datorită muncii grupelor de partid tece de prietenie de compozitori ro-
nalafe ia imobilele pe care le adminis partea lucrătorilor, sub îndrumarea sfatului popular regional privind re pe blocuri, comitetelor de blocuri, se mîni şi sovietici; 19,00 Emisiune cul
trăm, am întocmit un plan de muncă organizaţiei de partid ne străduim să gulile convieţuirii socialiste în comun. observă din partea cetăţenilor o sim turală ; 20,30 Noapte bună, copii:
prin care atenţia ne este îndreptată realizăm lucrări de cea mai bună ca Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate, ţitoare îmbunătăţire a păstrării spa „Prietenul meu, cocostîrcul“ de Călin
în specia] asupra lucrărilor ce trebuie litate, pentru a asigura locatarilor con în cartierele „Aeroport“ Petroşani şi ţiului locativ.
executate la imobilele mai vechi. Ast. diţii de confort sporite şi o trăinicie a „Viscoza III“-Lupeni comitetele de blo- G ruia; 20,40 Muzică dc dans; 21,15
fel, am prevăzut ca pînă la sfîrşitul GH. VÎJDEA Jurnalul satelor; 21,40 Jocuri popu
anului să efectuăm lucrări de întreţi lare romîneşti ; 23,15 Muzică din o-
nere, reparaţii curente şi amenajări de director I.L.L. Petroşani peretc.
locuinţe a căror valoare depăşeşfe suma
de 11 milioane lei. PROGRAMUL II : 14.10 La cules Grupul şcolar ü. M. Cugir
Pentru a putea efectua' lucrările în Pe calea dezvoltării continue
cele mai bune condiţiuni şi pentru a
ne îndeplini obiectivele propuse în
plan, ne-am organizat munca după dc vii — program dc clntcce ; 14,30
metoda de execuţie a lucrărilor în lanţ. Muzică de estradă ; 15,00 Din muzi SnscrîeriSe fsenfru te h n ic a
se preSysigesc pîraă
In felul accsia am reuşit să asigurăm o Bíta»4. ro d n ic arături pentru însămînţare pe 12 ha., tea, Petru Marian şi loan Praia, - ca popoarelor; 15,35 Actualitatea în data de 7
ritmicitate în execuţie pe toată gama lu au fost .predate aproape 10.000 kg. toţi din brigada condusă de Dionisio \ ţările socialiste; 16,10 Tineri inter
crărilor, după meserii, cît şi o cen Început de octombrie. Noul an a- cartofi la bază, U.R.C,C,-ul a ridicat Munteanu. preţi romîni de muzică uşoară; 16,30 o c to m b rie a . c. c î^ d se wa fin e im
tralizare teritorială a lucrărilor, pen gricol fi-o deschis larg porţile. O da po baza graficului de livrări 10.000 Muzică populară romînească interpre
tru asigurarea unei bune aprovizionări tă cu stringerea recoltei acestui kg. ceapă şi varză, s-au condiţionat R ealizări în sectorul tată dc Ştefan Lăzărescu; 19,00 Pot exam en de a dm itere.
cu materiale. D-torită bunei organizări an. oamenii muncii de pe o- şi tratat 5.000 kg. sămrnţă de grîtr. zootehnic puriuri de estradă; 19,30 Teatru la
a muncii, IU L. Petroşani a reuşit, goarc pun baze trainice producţiei microfon „Transmisia continuă“ de ¦ p iw -tC că , joM
prin sectoarele sale, să execute lucră anului viitor. Bilanţul a fost completat şi cu Cu toate că lucrările în cimp ^ Levai Bela şi Sipos Tamaş ; 21,00 Me
ri de întreţineri şi reparaţii curente talte date. Printre acestea am n o tat: sînt aglomerate, nu sînt neglijate nici j lodii populare rom îneşti; 21,45 Mu f C O Q P E R A Ţ tE iD L C O N SU N
la un număr de peste 2.000 obiective. Forfota muncii cuiniale, atmosfera gospodăria a obţinut anul acesta cu treburile în sectorul zootehnic. In- ( zică de d an s; 22,35 Cîntece lirice.
In cadrul acestor lucrări, în funcţie încordată de -adevărat şantier se în aproape 400 kg. grîu la ha. mai soţit de vicepreşedintele gospodăriei t va olera
de necesităţi, am efectuat scoateri de tâlneşte şi la gospodăria .colectivă mult ca în anul trecut, producţia tov. Toth Arpad, am vizitat „aca BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO
igrasii, schimbări de pardoseli, repa din Teiuş. Aici se desfăşoară bătălia de roşii extratimpurii 10 X Bizon returile pentru animale“ — cum le
pentru ca fiecare lucrare să se exe trece de 18.000 kg. la ha., recolta
=Ö5L?r cute în condiţii agrotehnice optime. de floarea-soarelui, cartofi şi porumb spun colectiviştii construcţiilor zoo JURNALE: 5.00; 6.00; 7.00; 11.00;
A sosit timpul pentru trecerea cu este superioară .celei realizată în anii tehnice. Peste tot, în grajduri, lu (* 13.00; 17.00; 20.00; 22.00; 23.50 (pro
toate forţele şi mijloacele la însămin- anteriori. maternitatea pentru scroafe, la în- P gramul I) 12.00; 14.00; 16.00; 1S.00;
lările de toamnă. Totodată, recolta grăşătoria pentru porci te întâmpină | 21.30; 23.00 (programul II).
trebuie adusă în hambare. Se pun bazele re co lte i o curăţenie deplină. Omul cu palme
v iito a re aspre, cu pârul încărunţit şi cu pri- $ 000@000
...Stând de vorbă cu inginerul a- viri agere care mă însoţea mi-a vor- t
gronom al gospodăriei, tov. Victoria
llruşcă, m-am interesat de feltil cum — Bine, am insistat, dar pentru bit despre metodele ştiinţifice de ,
se desfăşoară lucrările agricole. dezvoltarea producţiei ce măsuri aii creştere a animalelor care se aplică $
— Nifmai printr-o organizare m i luat ? Cum folosiţi experienţa dobîn- aici. Notez multe lucruri interesau- i 5 OCTOMBRIE 1962
nuţioasă a muncii se poale face faţă dită pînă acum pentru obţinerea de te despre munca desfăşurată de co- i
multiplelor lucrări ce trebuie efec rezultate şi mai bune ? muniştii din gospodărie pentru crea- (ţ D E V A : Planeta furtunilor — C l -
tuate in aceste zile — îmi spune rea şi dezvoltarea fermelor zooleh- r nematograjid „Patria“ ; HUNEDOA
interlocutoarea. Printr-o bună repar — Asigurarea realizării unor pro nice.
ducţii sporite începe cu arăturile —
tizare a forţelor pe caic le avem, am spune inginera, cu pregătirea tere — Cu un an in urmă m gospoo - 4 RA ¦; învierea (seria l-a şi a ll-a)
reuşit ca intr-o singură zi să semă nului. Cultura griului am amplasat-o dăria noastră nici nu se puica voirr- } — cinematograful „Victoria" ; PE
TRO ŞAN I : Vîntvl sudului — cine
năm 21 ha. cu gria, s-a transportat în mare parte după triţoliene, unde bi despre existenţa fermei de por matograful „AL Sahia“ ; Făclii — ci
otavă şi trifoi de pe 17 ha., au fost arăturile s-au efectuat din timp. A - cine — spunea Toth Arpad. Acum ^ nematograful „7 Noiembrie“ ; ALBA
recoltate II ha. cu porumb şi car vem insă de cultivat grîu şi după avem 273 porcine, din care 50 serva- j 1 V L IA : Academicianul din Askania
tofi, alte 5 ha. de pe care s-a strîns prăşito.are. De aceea giăbim elibe fc. Numărul bovinelor a crescut la .(! — cinematograful „Victoria“ ; Despre
recolta au fost fertilizate cu gunoi rarea terenului, dind astfel posibili 402. Efectivul ovinelor trece şi el de ţ
de grajd, mecanizatorii au executat tate mecanizatorilor să pregătească 1.000 capele, iar in acest an am * prietenul meu — cinematograful „25
în condiţii corespunzătoare palul creat şi o fermă de păsări. Apoi, vi-
August“ ; SEBEŞ: Curcanii — cine
germinativ pentru sămmţă. Terenul ce-preşedintele mi-a vorbit despre matograful „Progresul“ ; Aveam 19
fiind uscat, arăturile ies bolovănoase, landrasizarea porcilor, despre^pregăti- ani — cinematograful „M. Sadoveanu';
A\ V © R IBS M Pentru o bună mărunţire folosim po- r^ c cc s~au făcut pentru începerea O R A ŞTlE : Două reprize în iad —
lidiscul. Sămînţa necesară s-a asigu- montei artificiale la oi. A insistat cinematograful „V. Roaită“ ; O tn-
S Ă S C «!1 Si IE M A© R E € T rat din timp şi este numai din soiuri ,na* mult citul a fost vorba despre q tîmplare extraordinară (seria l-a şi
de mare productivitate. Pentru a rea- munca îngrijitorilor dc animale. Hîr- a Il-a) — cinematograful „Flacăra“;
liza o bună însămînţare, agregatele ceagă loan, Londroman Zaliarie. Mi- t SIMERIA : Profesorul Mamlok — ci UNIREA SEBE
Despre rostirea unor neologisme sînt conduse de cei mai pricepuţi trofan lacşa, loan Ctmpean, sînt doar nematograful „llie Pinlilie“ ; BRAD : n n ... ,
Participarea multilaterală şi Ca şî în cazul euvîntului p a mecanizatori şi deservite de colecti cîţiva dintre îngrijitorii fruntaşi. j înotătorii — cinematograful „Steaua AiL^aSxoJiL jiu:
activă a maselor ia realităţile voazare şi în cuvîntul exploata vişti temeinic instruiţi. roşie“ ; IlA T E G ; Omul cu două fe
vieţii noastre noi face ca în vor re, oa se pronunţă ca diftong: Şirul realizărilor este mult mai i ţe — cinematograful „Popular“ ; LO omeç piese
birea acestora să pătrundă nu ex-ploa-ta-re. Tarlale care măsoară peste 100 ha., mare. Strădania muncii depusă timp f NEA : Urme tăcute — cinematogra
meroase neologisme. însăminţate pînă acum cu orz, seca de un an de zile înseamnă peste J ful „Minerul”; T E IU Ş: Ultimul meu METALICE®
Este necesar să precizăm, cu ră şi grîu de către -mecanizatorii Du 1.000.000 lei venituri, sporirea con tango — cinematograful „V .Roaită” ;
Deoarece unele dintre aceste acest prilej, pronunţarea şi sen mitru Dogarn, loan -Giurgiu şi Cor Z L A T N A : Excrocii — cinematogra COMPLETAŢI-VA
cuvinte au fost Însuşite de o sul unor cuvinte formate cu nel Popa sînt bine lucrate, ca un siderabilă a fondului de bază, a pu fu l ,Muncitorul“ ; ILlA : Salt spre BIBLIOTECA D-VS
parte a vorbitorilor pe cale ora ajutorul a două prefixe care, strat de grădină. La fel de bine lu glorie — cinematograful „Gh. Doja“ ; PERSONALĂ
lă, uneori pronunţarea a fost terii economice a gospodăriei, şi o APOLDUL DE SU S: Revista visuri
alterată. uneori, sînt confundate. E vorba crează şi mecanizatorii Augustin Cos- lor — cinematograful „23 August’ . á—
de prefixele : ante- şi anti-. veniturilor colectiviştilor. f
Un cuvint des întrebuinţat cai uc u& éím A
Prefixul ante- înseamnă „îna N. TÎRCOB 4 rw td a lí
pavoazare, de pildă, este rostit inte", iar antl- „împotriva“, AGROZOOTEHNICE
încă de către unii greşit: pava- „contra“ .
zare, poavazare, puavazare, pă- Cel ce folosesc cuvinte forma ce se. găsesc
văzare, iar de către alţii mai te cu aceste prefixe trebuie să Sä pregătim cu grijă deschiderea
apropiat de forma literară, dar ţină seama de sensul lor, spre a
cu influenţă franceză: pavua- evita confuzia.
zare.
Unii folosesc greşit pe anti- învăţământului agrozootehnic de masă
Cuvîntul, Intr-adevăr, a fost în locul lui ante-: „Nu mai re
împrumutat din limba france pet ce au spus antevorbitorii“.
ză. Mai întîi ca termen marină
resc : m a r e l e pavoaz (fr, pa- Corect trebuie: antevorbitorii, (Urmare din pag. I-a) aleagă o serie de broşuri şi materiale că un plan de control şi îndrumare.
care sînt legate ă. temele lecţiilor- De asemenea, în timpul anului şcolar,
vois). A arbora marele pavoaz adică „cei care au vorbit Înain Conducerile G.A-S., G.A.G. şi S.M.T. Acestea vor ajuta la o mai temeinică lunar, să se organizeze schimburi de
te"... In sectorul de transporturi trebuie să treacă de urgenţă la de Înţelegere a problemelor recoraandîn- experienţă şî instructaje r i toţi lec
înseamnă „a împodobi sărbăto semnarea lectorilor, la recrutarea tu du-le din timp cursanţilor spre a şi le torii evidenţiin.du-^ părţile pozitive şi
auto am auzit folosindu-se ante- turor cursanţilor, la întocmirea tema procura. luîndu-se măsuri pentru lichidarea lip
reşte o navă, ziua cu toate pavi în locul lui a n ti-: „cauciucuri ticii fiecărui cerc, a graficelor cu zilele surilor.
şi orele cînd se vor ţine şedinţele de In acţiunea de recrutare a .cursan
lioanele, iar noaptea cu toate antederapante“. Corect: „anti învăţămînt. 6a lectori la învăţămîntul ţilor trebuie să se stea de vorbă cu Timpul destinat pregătirii în bune
luminile“. agrozootehnic trebuie să fie cuprinşi fiecare în parte, pentru a-i arăta ne condiţiuni a învăţămîntului agrozooteh
derapante „care împiedică de toţi inginerii agronomi şi zootehnicieni cesitatea şi importanţa ridicării nive nic de masă nu este atît de mare pen
De la rădăcina acestui cuvint raparea". precum şi medicii veterinari din uni lului profesional, astfel ca acesta să tru rite lucruri mai sînt de făcut. De
s-a creat verbul care denumeşte tăţile agricole, iar acolo unde numă fie pe deplin convins de însemnăta aceea se impune luarea .celor mai eficien
Perioada dinainte de război rul lor este prea mic, să fie propuşi tea participării la învăţămînt. te măsuri. Comitetele comunale .de partid
acţiunea de Împodobire; a pa poate fi numită cu un singur cu- ca lectori şi tehnicienii cei mai bine trebuie să îndrume şi să ajute organi
voaza, iar de la L ista numele vînt format ou ante- : antebeli pregătiţi. O condiţie însemnata pentru buna zaţiile de bază de partid şi U.T.M.,
rezultatului acţiunii: p a v o a că (nu : antebelică !). desfăşurare a învăţămîntului agrozoo comisiile de femei, spre a organiza
Pentru buna organizare şi desfăşu tehnic de masă o constituie asigura acţiuni largi dc masă pentru popu
z a r e. Ca şl alte neologisme îm In tehnică sînt folosite multe rare a învăţămîntului agrozootehnic, rea condiţiilor materiale. In acest scop larizarea Hotărîrii ©•©. al P.M.R. şi
cuvinte formate cu an te-: ante- pentru asigurarea predării lecţiilor la comitetele executive ale sfaturilor popu a Consiliului de Miniştri privind dez
prum utate din limbi străine şi calcKîaţie, antedeviz, antepro un nivel corespunzător, consiliile agri lare comunale, consiliile de conducere voltarea şi îmbunătăţirea învăţămîntu-
acesta s-a adaptat rostirii şi cole laionaie şi orăşeneşti au da ale gospodăriilor colective, conducerile luî agricol. Organizaţiile de partid de
scrierii limbii noastre. iect ete. (nu : antideviz, anti- toria să organizeze, înainte de în căminelor culturale, trebuie să la mă la sate trebuie să sprijine îndeaproa
proiect 1). ceperea cursurilor, instructaje cu lec suri încă de pe acum pentru asigura pe sfaturile populare în luarea celor
Pe lingă rostirile alterate ară torii privind organizarea, metodica şi rea condiţiilor corespunzătoare bunei mai bune măsuri pentru deschiderea
tate mai s.us, In pronunţarea Prefixul anti- este folosit co conţinutul învăţămîntului. desfăşurări a cursurilor: săli ame Învăţămîntului şi să controleze îndea
rect în cuvintele : antiaerian, najate,' căldură, lumină, iar îndată ce
acestui cuvint se remarcă o aba antifascist, antiimperialist, an
tere chiar şi la unii care folo O deosebită atenţie trebuie să se vor sosi manualele şcolare să fie dis proape modul în care se fac pregătirile.
timonarhic, antinevralgic ‘ etc.
sesc forma literară, în sensul că Un alt neologism folosit des
aceştia socotesc sunetele o şl a şi în rostirea căruia se fac gre
ca fiind în hiat. In realitate o şeli e s te : abundent (şi abun
este semivocalic, şl de aceea,
împreună cu a formează dif denţă). Greşeala constă în ne-
tong. Urmează că ele fac parte pronunţarea sunetului « din si
din aceeaşi silabă; — vaa —¦„ laba a d o u a : abudent (abuden- Periodic, organizaţiile dc partid să ana
Corect cuvin lu! se pro n u n ţă: ţă). Rostirea c o rectă: „Fiirid o acorde, de la început, întocmirii pro tribuite cursanţilor.
pa-voa-za-re şî se scrie : pavoa gramelor care, potrivit instrucţiunilor lizeze cum se desfăşoară pregătirile
zare. Participiul verbului a pa producţie abundentă, în maga să cuprindă 25-.30 de lecţii. UiîLnele Pentru ţăranii colectivişti care nu şi să ia măsuri pentru înlăturarea ne
vea za este pavoazat (nu : poa- zine sînt mărfuri din abun 4-5 prelegeri diu program să fie lecţii vor putea fi cuprinşi în cercurile agro ajunsurilor constatate.
denţă“. de sinteză, axate pe problemele şi mă zootehnice, se vor organiza la căminele
vazal 1). surile agrotehnice şi organizatorice ce culturale cicluri de .conferinţe agrozoo Buna desfăşurare a învăţămîntului
Un alt neologism folosit des, Avîntul ştiinţei şi culturii Sin trebuie luate pentru îndeplinirea sar tehnice, alcătuite din 10-12 conferinţe. agrozootehnic de masă depinde în pri
ţa fa noastră, faptul că zeci de cinilor de plan. Tematica conferinţelor trebuie stabilită mul rînd, de felul cum va fi pregătit
mal ales clnd se vorbeşte de mii de oameni ăi muncii de Ia din timp, la alegerea ei fimn.du-.se de pe acum. De aceea, paralei eu cele
lupta proletariatului împotriva oraşe şi sate învaţă la cursurile In vederea predării lecţiilor la un seama de specificul unităţii respective. lalte sarcini, învăţămîntul agrozooteh
capitalismului, este cuvîntul ex serale, cit şi interesul fiecărui nivel cît mai înalt şi pe Înţelesul 6a îectori pentru ciclurile de confe nic de masă nu trebuie neglijat, acor-
ploatare. in pronunţarea aces cetăţean de a vorbi şi de a scrie cursanţilor, lectorii au datoria să adap rinţe, în afara cadrelor fehnice de spe dîndu-i-se toată atenţia. Recolta anului
corect vor duce, de bună seamă, teze conţinutul lecţiilor la condiţiile cialitate, trebuie atrase şî cadre di viitor — ale cărei Baze se pun acum
tuia se ,aud greşeli ca acestea : la lichidarea greşelilor de acest economice şi de producţie ale unităţii dactice, în special «cei tovarăşi care — depinde în mare măsură şl de mo
explotare, esplotare, expluata f e l . ____ respective şî să se intereseze din timp vor preda în şcoli ştiinţele agricole.
re. iar în d erivat: esplotator. de procurarea materialului didactic ne dul cum se vor răspândi metodele a-
" V. ŞERB AN Pentru a putea îndruma şi controla
Se spune şi se scrie corect :’ cesar. De asemenea, trebuie oh =: bia- grotehnice înaintate în rîndul ţăranilor
exploatare, exploatator: ,,In *) Cel ce doresc să se documenteze Îndeaproape modul cum se desfăşoară
fitmele şi jurnaleU agricole care sînt .colectivişti, de felul în care aceştia
ţara noastră a fost lichidată asupra folosirii prefixelor: ante- şi Învăţămîntul agrozootehnic şî cum mun
pentru totdeauna exploatarea vor şti să Ie aplice tn practică, tn
omului de către om“. „Popoare anti- găsesc informaţii preţioase în
Studii Şi materiale privitoare la for
le subjugate luptă Împotriva re marea cuvintelor în limba romînă, tn strinsă legătură cu temele care se cesc lectorii, consiliile agricole raio scopul creşterii continue a producţiei
gimului exploatator colonialist". 1960, voi. II, p. 17-23.
vor expune. In acelaşi timp lectorii să nale şi orăşeneşti trebuie să inLcm eav vegetale şi animale.
