Page 13 - 1962-10

I

P R O L E T A R I DTN T O A T E T A R IL E , U N IŢ I-V A ! Mesajul Marii Adunări Naţionale
a Republicii Populare Romîne

către Parlamentul Republicii indonezia

Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej ONORATA ADUNARE, pentru realizarea acestui mare ruşine a secolului nostru — ju­
şi legitim obiectiv naţional al gul colonial — să dispară cit
şi Ion Gheorghe M aurer în Indonezia DOMNILOR DEPUTAŢI, poporului indonezian. mai repede de pe faţa pămîniu-
Iui. El se pronunţă cu hotărîre
DJAKARTA 4 (Agerpres). — Trimisul special, în splendide costume nationale, oferă flori tovară-, convocaţi în sesiune specială. De o parte şi de alta STIMAŢI PRIETENI, La noi în ţară se dă o înaltă pentru punerea în aplicare cu
Ion Gălăfeanu, transmite: şilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe a drumului spre clădirea parlamentului, străjuit apreciere aportului pe care Re­ consecvenţă a Declaraţiei Adu­
Maurer. de construcţii noi şi moderne cu mai multe etaje, Vizita în ţara dv. a conducă­ publica Indonezia îl aduce la nării Generale a O.N.U. cu p ri­
In dimineaţa zilei dc 4 octombrie tovarăşul s-au adunat numeroşi locuitori veniţi să salute pe torilor Republicii Populare Ro: salvgardarea păcii şi securităţii vire la acordarea independenţei
Gheorghe Gheorghiu-Dej, preşedintele Consiliului Cei peste 1.000 de studenţi adunaţi în aula Fa­ inal(ii oaspeţi. inîne este o mărturie a relaţii­ în lume, precum şi rolului de ţărilor şi popoarelor coloniale.
de Stat al Republicii Populare Române, împreună cultăţii de drept aclamă pe conducătorii statului lor prieteneşti ce s-au statorni­ frunte pe care-1 ocupă poporul
cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, preşedinţele rcmîn. Alte mii de studenţi se află în jurul me­ In afara deputaţilor, în sala parlamentului erau cit între popoarele noastre. şi guvernul indonezian sub con­ Progresele voastre şi ale noas­
Consiliului de Miniştri, insoliţi de Prijono, minis- gafoanelor din curtea universităţii. prezenţi miniştri, reprezentanţi ai autorităţilor lo­ ducerea dr. Sukarno în opera de tre contribuie la triumful acestor
.. rul pentru problemele învăţămîntului şi culturii. cale, conducători ai partidelor politice, şefi ai mi­ Cu acest prilej, Marea Aduna­ lichidare a colonialismului. cauze nobile. Pe drumul comun
Thojie, ministrul pentru problemele învăţămîntului La masa prezidiului au luat loc tovarăşii Gheor­ siunilor diplomatice, ziarişti. re Naţională a Republicii Popu­ al politicii de coexistenţă paşni­
superior şi ştiinţelor, Erningpradja, ministrul mun­ ghe Gheorghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, şi lare Romîne aduce Adunării re­ DOMNILOR DEPUTAŢI, că, al colaborării şi prieteniei în­
cii, şi Sukrisno. ambasadorul Indoneziei la bucu­ vicepreşedintele Universităţii din Djakarta. In Deschizînd şedinţa Zainul Arifin a prezentat de­ prezentative a poporului Repu­ tre popoare, Adunarea voastră
reşti, au făcut o vizită la Universitatea „Indone- dreapta, corpul profesoral, în stînga — membrii putaţilor pe tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej, blicii Indonezia salutul său STIMAŢI PR'ETENI, Reprezentativă şi Marea noastră
sia" din Djakarta, cea mai mare instituţie de în- Consiliului studenţesc. In primele rmdnri iau loc înfăţişînd viaţa şi activitatea preşedintelui Consi­ cordial, rugînduvă să-l împăr­ Adunare Naţională se întîlnesc
vătămînt superior a ţătii. In cele zece facultăţi un grup dc personalităţi indoneziene între care liului de Stat al Republicii Populare Romîne. tăşiţi întregului popor indone­ Reprezentanţii dv. au avut de şi păşesc împreună înainte. Da­
ale Universităţii învaţă tineri din cele mai înde­ ministrul învăţămîntului şi culturii şi ministrul zian. asemenea prilejul să constate că toria noastră, ca reprezentanţi
părtate colţuri ale ţării pentru a deveni viitorii învăţămîntului superior. In continuare, Zainul Arifin a subliniat rela­ la rîndul său, popotul romîn fideli ai popoarelor, este de a ac­
specialişti de care ţara are alîta nevoie. In trecut ţiile bune, de prietenie şi colaborare economică, Noi ne exprimăm credinţa că este profund devotat cauzei pă­ ţiona neobosit pentru preîntîm-
la Djakarta exista o universitate cu două facul­ Vicepreşedintele universităţii, prof. Umăr Seno politică şi culturală existente între Republica In­ vizita solilor poporului romîn cii, libertăţii popoarelor şi pro pinarea unui nou război nimi­
tăţi — de medicină şi dc drept — unde aveau rA d ji a rostit un cuvînt dc salut, arulînd că în­ donezia şi Republica Populară Romînă, exprimîn- va însemna o nouă etapă pe ca­ greshluj social. Eliberat cu 18 citor, de a cere insistent să se
acces numai fiii demnitarilor olandezi. Incepînd din treg corpid profesoral şi studenţii Universităţii din du-şi convingerea . că vizita în Indonezia a con­ lea dezvoltării şi adîncirii rela­ ani In urmă de jugul dominaţiei treacă Ia dezarmarea generală
1945 porţile instituţiilor de învătămînt superior ca Djakarta se simt deosebit dc onoraţi de vizita con­ ducătorilor de stat romîni va consolida şi mai ţiilor de prietenie şi colaborare străine şi de povara înjositoare şi totală sub control internaţio­
şi ale celorlalte şcoli au fost deschise în faţa ti­ ducătorilor romîni. Această vizită capătă o impor­ mult această prietenie între popoarele Romînici şi multilaterală intre Romînia şi a exploatării, poporul romîn a
nerilor dornici de învăţătură. tanţă şi mai mare prin faptul că ea coincide cu Indoneziei. Indonezia, că ea va ridica pe o pornit cu avînt Ia construirea nal, de a impune grabnic un
înlăturarea ultimelor vestigii ale colonialismului în treaptă mai înaltă legăturile din temelii a unei orînduiri so­ acord pentru încetarea experien­
Dacă în 1950 la crearea Universităţii „Indonc- Indonezia. Intîmpinat cu aplauze, tovarăşul Gheorghe Gheor­ strînse marcate prin vizitele de ţelor nucleare de orice fel, de
sia“ in întreaga (ară erau 1.000 de studenţi, as­ ghiu-Dej a rostit o amplă cuvîntarc. neuitat ale eminentului om de ciale noi. Republica Populară a nu permite forţelor colonia­
tăzi numai la această universitate numărul stu­ In aplauzele asistentei a luat cuvmtul tovarăşul stat şi conducător, preşedintele Romînă a devenit astfel un stat liste să-şi prelungească domi­
denţilor se ridică la 10.000. Gheorghe Gheorghiu-Dej. Guvîntarea sa a fost su­ Cuvîntarca preşedintelui Consiliului de Stat al dv. Sukarno, precum şi ale altor în care poporul este suveran şi naţia prin manevre néocolonia­
bliniată de vii aplauze. Republicii Populare Romîne a fost ascultată de demnitari ai Indoneziei priete­ duce o politică internă şi ex­ liste, de a combate cu hotărîre
Vestea că preşedintele Consiliului de Stat al asistenţă cu mult interes. ne prin ţara noastră. ternă conformă cu interesele politica imperialistă de amestec
Republicii Populare Romîne va face o vizită ta Apoi, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a la­ sale proprii, un stat cu o in­ în afacerile interne ale popoa­
universitate a produs o deosebită bucurie în rîndut minat două mesaje, unul adresat de profesorii U- Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a înmînal Ne reamintim mereu eu plă­ dustrie multilaterală şi o agri­ relor, de a apăra dreptul fiecă­
studenţilor. La intrare în universitate, precum şi niversitătii din Bucureşti corpului profesoral al apoi preşedintelui parlamentului indonezian, Zainul cere de vizitele reciproce ale de­ cultură modernizată, un stat în rui popor de a-şi alege sistemul
în curtea interioară se aflau mari grupuri de stu­ Universităţii din Djakarta, iar celălalt adresai de Arifin, un mesaj din partea Marii Adunări Naţio­ legaţiilor parlamentare indone­ care înfloreşte cultura şi arta şi
denţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare. Pe fetele studenţii romîni studenţilor indonezieni. nale a Republicii Populare Romîne. ziene şi romîne. de discuţiile şi în care scopul suprem este bi­ politic şi economic pe care-1 do­
lor puteai citi emolia unui eveniment deosebit. Un nele şi fericirea oamenilor. reşte.
coridor viu, „o poartă studenţească a prieteniei", Preşedintele Consiliului studenţesc al Universi­ In cursul după-amiezii, tovarăşii Gheorghe Gheor- schimburile de vederi Intre ele,
se întindea de-a lungul drumului pe care urmau tăţii Hamonangan a mulţumit înlr-o scurtă cuvîn- glnu-Dej, Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi oaspeţi Iii această epocă în care mij­ Vom Ii ta şl pe viitor, um ăr.
să-l străbată oaspeţii romîni de la intrarea în uni­ tare pentru vizita făcută şi pentru anunţarea romîni, împreună cu preşedintele Sukarno şi înalţi care au contribuit atît de mult loacele de distrugere şi tehnica la umăr, pentru o pace trainică
versitate şi pină în aula Facultăţii de drept. rostită în fala studenţilor. demnitari indonezieni au plecat spre străvechiul militară pot pricind! catastrofe în lume, pentru un climat dc
oraş Bogor, situat la 60 dc km. sud de Djakarta. la cunoaşterea popoarelor noas­ şi calamităţi fără precedent, noi linişte şi înţelegere în care ge­
Pe frontispiciul universităţii erau aşezate lozinci In semn do prietenie şi stimă pentru solii po­ considerăm drept prima noas­ niul uman să înflorească nestin­
închinate prieteniei dintre cele două ţări. Pe o porului romîn, două studente prind ghirlande dc De-a lungul întregului parcurs, pe ambele la­ tre. a civilizaţiilor lor. a înfăp­ tră obligaţie de a face totul pen­ gherit şi să dea rod fecund pen­
pancartă mare se putea citi: „Bun sosit preşedin­ flori în jurul gîtului tovarăşilor Gheorghe Gheor­ turi ale şoselei, se aflau numeroşi locuitori care tru a apăra pacea şi a zădărnici tru prosperitatea întregii ome­
telui Gheorghiu-Dej la Universitatea Indonesia". ghiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer. aclamau, rostind cuvinte de salut în cinstea con­ tuirilor lor pe toate iărîmuriîe. planurile agresive ale im peria­
ducătorilor romîni şi a preşedintelui Sukarno. Mul­ lismului. De aceea guvernul ro­ niri.
Coloana de maşini oficiale se opreşte în faţa Ca amintire, oaspeţii romîni s-ait fotografiat în ţimea a devenit şi mai densă la intrarea în ora­ Parlamentarii romîni care au Marea Adunare Naţională a
universităţii. Din maşină coboară tovarăşul Gheor­ mijlocul studenţilor indonezieni. şul Bogor, unde tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej călătorit prin frumoasa şi ospi­ mîn s-a prenunţat în favoarea
ghe Gheorghiu-Dej împreună cu tovarăşul Ion împreună cu preşedintele Sukarno au luat loc în- taliera dv. ţară au fost adine Republicii Populare Romîne
Gheorghe Maurer. Conducătorii romîni sînt înlhn- Intre tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi mi­ tr-o maşină deschisă. Coloana de maşini a stră­ impresionaţi de progresele pe adoptării neîntîrziate a tratatu­ urează dep’bi succes activităţii
pmaţi cu aplauze şi exclamaţii de bucurie. „Hi- nistrul pentru problemele învăţămîntului superior bătut încet străzile înţesate de lume. Tovarăşul care le-aţi obţinut, măreţia ope­ Parlamentului Republicii Indo­
dup!°, „Hidup!“, „Trăiască“, „Trăiască" —• se au­ a avut loc o convorbire cordială. Gheorghe Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno relor de artă, priveliştea minu­ lui cu privire la dezarmarea ge­ nezia pentru progresul continuu
zea de pretutindeni. strîng mîinile care li se întind. natei naturi, precum şi căldura al statului şi pentru fericirea
In continuare, solii poporului romîn însoţiţi de sentimentelor exprimate pretu­ nerală şi totală, propus dc Uniu­
Oaspeţii sînt salutaţi de către decanii celor zece oficialităţile indoneziene au vizitat diferite săli de Conducătorii romîni şi indonezieni au continuat tindeni faţă de poporul romîn. poporului indonezian.
facrRăfi. La intrarea în aulă un grup de tinere, cursuri şi laboratoare. Tovarăşid Gheorghe Gheor­ la Bogor convorbirile începute la Djakarta. La o nea Sovietică, care încă din
studente reprezentând cele zece facultăţi, îmbrăcata ghiu-Dej şi tovarăşul Ion Gheorghe Maurer au octombrie ei se vor întoarce în capitala Indone­ Urmărim cu deosebit interes Trăiască poporul indonezian !
semnal în cartea de onoare a universităţii. ziei, pentru a participa la, Ziua forţelor armate şi simpatie eforturile poporului prima etapă a punerii în apli­
ale Republicii Indonezia: indonezian pentru a-şi consoli­ Trăiască şi înflorească prie­
Conducătorii dc stal romîni s-au îndreptat apoi da independenţa naţională, a care ar elimina riscul dezlănţui­ tenia ronimo-indoneziană !
spre parlament, unde tovarăşul Gheorghe Gheor­ asigura dezvoLarea statului Şi
ghiu-Dej a rostit o cuvîntarc în fata deputaţilor progresul economic. Parlamen­ rii unui război nuclear. T răiasc' pacea în lume !
tarii romîni se bucură din toa­
tă inima de încheierea cu succes Poporul romîn se află în pri­ Preşedintele Marii Adunări Naţionale
a acordului pentru eliberarea
Irianului de vest de sub jugul mele vînduri ale luptei împo­ a Republicii Populare Romîne
colonial şi vă felicită călduros
triva colonialismului şi militea­ ŞTEFAN VOITEC

ză neobosit pentru ca această

Cuvînîarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej TELEGRAMĂ C ontinuă

în Parlamentul Indoneziei Excelenţei sale şirul s u c c e s e lo r
Domnului Mohammed Afimed Ben Belîa
Stimate domnule preşedinte, cata mişcare de masă împotriva zian va duce ţara mereu îna­ puternicei Uniuni Sovietice, con­ prim-ministru al guvernului Colectivul laminorului de
ocupaţiei japoneze din timpul inte pe calea prosperităţii. struim o viaţă nouă, socialistă, 800 mm al C.S. Hunedoara a dat
Stimaţi domni deputaţi ai lăsînd în urmă imaginea vechii Republicii Democrate Populare Algeriene anul acesta însemnate cantităţi
parlamentului, celui de-al doilea război mon­ Domnilor deputaţi, Romînii, cu o industrie slab de laminate peste plan. Conti-
dial, marele avînt al mişcării dezvoltată, cu o agricultură Îna­ ALG ER nuînd cu şi mai multă intensi­
Luîncl cuvintul în faţa tiv. în­ revoluţionare de eliberare naţio­ Ingăduiţi-mi acum să vă înfă­ poiată, cu un mare procent de tate întrecerea socialistă, în lu­
cerc un sentiment de mare bu­ nală au înscris pagini nemuri­ ţişez unele din problemele şi analfabeţi. Cu prilejul proclamării Rep ublicii Democrate Populare Al­ na septembrie, schimbul condus
curie pentru cinstea ce ni s-a toare in istoria poporului indo­ preocupările poporului romîn. geriene, precum şi al alegerii dv. in înalta funcţie de preşe­ de inginerul Ştefan Crăciun şi-a
făcut de a ne adresa acestui In comparaţie cu Indonezia, Ro­ Caracteristic pentru dezvolta­ dinte al primului guvern al Republicii Democrate Populare realizat planul de producţie în
înalt for reprezentativ al Indo­ nezian, în istoria luptei popoa­ mînia este o ţară mică, cu o rea economică a ţării noastre Algeriene, am deosebita plăcere ca în numele Consiliului de proporţie de 103,34 la sută, iar
neziei. relor pentru libertate naţională suprafaţă de 237.500 km.p., cu este creşterea puternică a for­ Miniştri al Republicii Populare Romîne, al poporului romin şi cel condus de maistrul Iosif Tri-
şi socială. Lupta dîrză dusă de aproape 19 milioane de locuitori. ţelor de producţie, avlntul ge­ a! meu personal, să vă transmit dv., guvernului şi întregului fu în proporţie de 102,98 la
De mii şi mii de ani oamenii forţele patriotice indoneziene, Ea este cunoscută ca una din neral al întregii vieţi soeial-cul- popor algerian cele mai sincere şi calde felicitări. sută.
ţările europene cu bogate re­ tnrale. An de au, industria s-a
au tendinţe ca, indiferent de dis­ sprijinite de întregul popor, a surse naturale: petrol, gaze na­ dezvoltat şi se dezvoltă armo­ Poporul romîn nutreşte un puternic sentiment de stimă şi Sporesc numărul '1,
tantele geografice care îi des­ fost încununată de o mare cuce­ turale, cărbune, sare, lemn, mi­ nios. S-au creat ramuri noi de solidaritate faţă de eroicul popor algerian izvorît din înalta
part, de concepţiile lor despre rire istorică, proclamarea Repu­ nereuri şi altele, cu cîmpii în­ producţie, inexistente înainte, apreciere ce o acordă luptei sale îndelungate şi pline de sacri­ anim alelor şi veniturile
lume şi viaţă, să se apropie şi blicii Indonezia, stat suveran, tinse cultivate cu cereale, dea­ ca industriile de utilaj petrolier, ficii pentru eliberarea de sub dominaţia străină, pentru înfăp­
să se cunoască, să facă schimb care promovează o politică de luri acoperite cu vii şi livezi, electrotehnic, de tractoare şi tuirea aspiraţiilor sale spre libertate, pace şi progres. g o s p o d ă rie i
de experienţă şi de păreri, înţelegere şi colaborare interna­ munţi înalţi, cu păduri de o maşini agricole, îngrăşăminte
schimb de valori materiale şi ţională, o politică de pace. In mare frumuseţe. Suprafaţa a- chimice, coloranţi, fire şi fibre Vă adresez, din toată inima, sincere urări de succes, dv., Colectiviştii din Galda de Jos,
spirituale. In veacul nostru, oînd felul acesta s-a eliberat de sub gricolă totală de 14.600.000 de sintetice, mase plastice, medica­ şi întregului popor algerian, în lupta pentru consolidarea in­ raionul Alba, dau o mare dez­
omul a ajuns să cucerească Cos­ jugul colonial una din cele mai hectare cuprinde circa 10.000.000 mente. Producţia globală indus­ dependenţei naţionale, pentru prosperitatea Algeriei libere şi voltare sectarului zootehnic. Nu­
mosul, cînd mijloacele de tran­ ¦mari ţări din Asia şi din lume, de hectare teren arabil a căror trială a crescut de circa şase ori îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie existente între mai anul acesta, efectivul bovi­
sport şi comunicaţie au micşo­ ceea ce a constituit o puternică producţie acoperă pe deplin ne­ faţă de anul 1938, anul cu cea ţările noastre se vor dezvolta multilateral spre binele ambelor nelor a crescut cu 234 capete,
rat într-o atlt de mare măsură lovitură dată odiosului sistem voile de aprovizionare ale popu­ mai mare producţie a vechii Ro­ noastre popoare şi al cauzei păcii în întreaga lume. al ovinelor cu aproape 200 ca­
distanţele geografice, această colonial al imperialismului, con­ laţiei şi ale industriei consu­ mînii. Cea mai mare dezvolta­ pete şi a fost înfiinţată o fer­
tendinţă firească se manifestă matoare de materii prime agri­ re o cunosc ramurile cheie ale ION GHEORGHE MAURER mă de păsări. O dată cu creş­
cu atît mai puternic atunci cînd damnat de istorie să piară de cole. terea efectivelor a sporit şi pro­
există dorinţa şi bunăvoinţa de pe faţa pămîntului. industriei. Producţia industrei Preşedintele. Consiliului de Miniştri ducţia animalelor. De pe urma
a stringe cit mai mult legături­ In trecut, Romînia era aser­ construcţiilor de maşini şi pro­ al Republicii Populare Romîne valorificării produselor anima­
le de prietenie in interesul co­ Acum, poporul indonezian tră ­ vită econom iceşte şi politiceşte ducţia de energie electrică au liere, colectiviştii au obţinut ve­
mun al păcii şi colaborării rod­ ieşte un moment măreţ; realipi- marilor monopoluri din ţările sporit de circa 15 ori, producţia ,.....................__....-._.._..._....—..-.-.-.--.-..-..-.-..-..-...¦-..-...--..-..-.i>n?«t»n«»!»)f.—..-.-...-.-..-...-..-....-------- nituri de peste 225.000 lei.
nice între popoare. rea Irianului de vest la Indone­ imperialiste, care acaparaseră industriei metalurgice de peste
principalele bogăţii, transfor- 9 ori, a industriei chimice de Lucrării© agricole de toam nă
Este un moment deosebit de zia. După cum a spus preşe­ mînd ţara noastră intr-un hin­ circa 18 ori. înainte vreme,
plăcut pentru mine să pot de dintele Sukarno, anul acesta re­ terland agrar şi sursă de mate­ ţara noastră importa 95 la sută la timpui optim
prezintă pentru dv. „tahun ne- rii prime şi de forţă de muncă din utilajul industrial. In pre­
la această înaltă tribună să vă menangan“ (un an al triumfu­ ieftină. Starea de apăsare şi mi­ zent, industria proprie satisface Zilnic peste 40 hectare iL & § IE N I Â\ ^ & Y
adresez dv., poporului indone­ lui). Exprimăm cele mai cor­ zerie a vechii Romînii era ex­ cea mai mare parte din necesi­
zian, prietenului nostru bun, dr. primată plastic în versurile tăţile interne şi creează dispo­ Membrii gospodăriei colective „Pro­ La colectiva din Miercurea, raionul — Astăzi e zi frumoasă. Vom re­
Sukarno, un cald salut frăţesc diale felicitări poporului indo­ „munţii noştri aur poartă, noi nibilităţi pentru export. Produc­ gresul“ din Galda de Jos, ra­ Sebeş, forfota specifică acestor zile duce şi noi pauza de prînz, aşa că
şi cele mai bune urări din par­ nezian, adunării reprezentanţilor cerşim din poartă-n poartă“. Ro­ ţia industrială globală a crescut ionul Alba, şi-au planificat ca în de campanie începe cu mult înainte n-o să mai lucraţi mai mult ca noi,
tea Consiliului de Stat, a Marii mînia a fost tîrîtă de puterile în ultimii trei ani intr-un ritm toamna aceasta să însămîriţeze 525 hec­ de apariţia primelor raze de soare. se adresă loan Luduşan lui llie T u ­
Kdunări Naţionale a Republicii poporului, guvernului indone­ imperialiste în două mari răz­ mediu anual de 15,8 Ia sută, tare cu griu, orz şi secară, Prinfr-o Cei mai grăbiţi sînt, colectiviştii Du­ nase. Norma pe maşină este dc 12
Populare Romîne, a guvernului boaie mondiale, care au adus ritm superior celui prevăzut în bună organizare a muncii şi prin fo­ mitru Fulea, llie Tunase, loan Ludu- ha. zilnic. Noi vrem să facem azi
şi poporului romîn. Poporului zian, preşedintelui Sukarno pen­ mari jertfe omeneşti şi pagube planul de şase ani (1060—1965). losirea judicioasă a mijloacelor meca­ şan şi Nicolae Bumbu. Ei sosesc prin­ 15 ha.
vo stru ii este cunoscută istoria tru această nouă şi importantă materiale, înmulţind suferinţele Direcţia principală a eforturilor nizate s-a reuşit ca piuă ieri să se tre primii la magazia de cereale pen­
m ult zbuciumată a patriei dv. poporului. este înzestrarea cu utilaj tehnic însămînţeze 27 hectare cu secară, 36 tru a vedea cum se stă cu sămînţa. — Numai să nu depăşiţi viteza de
Indonezia este o ţară frumoa­ victorie. de cel mai înalt nivel a indus­ ha. cu orz 169 ha. cu grîu. La 4 km/oră, intervine în discuţie ingi­
să, cu o civilizaţie milenară, cu Poporul romîn, care el însuşi Revoluţia populară, începută triei, agriculturii, construcţiilor, semănat se lucrează cu 4 semănători, Primii doi deservesc semănătoarea nerul Constantin Ropolă. Atunci se­
un popor harnic şi talentat, cu în august 1944, a răsturnat re­ transporturilor, valorificarea cit realizîndu-se astfel o viteză zilnică tractată de mecanizatorul loan Lnpean, mănătura nu mai iese uniformă.
o vegetaţie deosebit de bogată a suferit timp de secole sub do­ gimul care aservise ţara mono­ mai bună a resurselor ţării. ta însămînţări de peste 40 ha. iar ceilalţi doi sînt ajutoarele trac­
şi variată, cu imense bogăţii na­ minaţia străină şi a luptat pen­ polurilor imperialiste. Poporul, toristului loan Buhai. — Nici o grijă, tovarăşe inginer,
turale de tot felul. îmi amin­ tru scuturarea jugului apăsător, Iuîndu-şi soarta în propriile Agricultura urmează linia ge­ Pentru a obţine recolte sporite, co­ sare de pe tractor comunistul Lu-
tesc că într-una din convorbi­ pentru libertate şi independenţă, sale mîini, a instaurat regimul nerală de dezvoltare a economi­ lectiviştii au administrat pe 115 ha. 8 Intre ci a început întrecerea încă pean, sosit în acele clipe.
rile pe care le-am avut cu pre­ democrat popular, a proclamat ei naţionale. Condiţiile obiective tone sulfat de amoniu şi 22 tone su- 'din prima zi cînd s-a ieşit la se­
şedintele Sukarno cu prilejul este în măsură să înţeleagă şi Republica Populară Romînă, a create de reorganizarea socialis­ perfosfat, iar .alte 80 ba. au fost în­ măna!. împreună cu mecanizatorii din Urmează o scurtă instruire asupra
primei sale vizite în Romînia, să preţuiască lupta dv. nobilă păşit pe calea construirii socie­ tă a agriculturii, mecanizarea grăşate cu gunoi de grajd. Paralel cu brigada lui llie Radu, brigadă cla­ celor ce urmează să se execute în
cind noi ne-am exprimat ad­ pentru realizarea năzuinţelor na­ tăţii socialiste. De la eliberarea principalelor lucrări agricole, aceste lucrări se recoltează culturile de sată pe locul 11 pe staţiune în cam­ cursul zilei şi, tractoriştii se-ndreuplă
miraţia pentru bogăţiile solului ţionale. De aici, sentimentul de ţării noastre au trecut 13 ani. extinderea chimizării au deter­ toamnă, eliberîndu-se zilnic, peste 25 grăbiţi spre „Dealul Albii".
şi subsolului ţării dv., a căror Este o perioadă scurtă în viaţa minat ridicarea nivelului agro­ ha, teren pe car mecanizatorii execu­ pania de vară, insămînţaseră pînă ieri
valorificare poate face fericită solidaritate cu care lupta po­ unui popor. Dar prin amploarea tehnic, deschizînd noi perspec­ tă arături pentru însămînţări. La pre­ dimineaţă 40 ha. cu orz. 10 ha. cu ¦...întrecerea a fost întreruptă de o-
şi îmbelşugată viaţa poporului porului indonezian a fost urmă­ transformărilor, prin schimbări­ tive pentru creşterea an de an a secară furajeră şi 150 ha. cu griu. dihna de peste noapte. Scara, la bi­
indonezian, Bung Sukarno ne-a rită în ţara noastră, dorinţa po­ le petrecute în viaţa de stat, în producţiei agricole vegetale şl gătirea terenului şi la semănat s-au lanţ, mînuilorii celor două agregate
spus cu multă durere în suflet porului romîn de a stringe cit economie, în cultură, ea nu-şi animale. După calculele făcute de inginerul a- raportaseră fiecare însămînţarca a
că tocmai aceste bogăţii au fost are seamăn în întreaga istorie evidenţiat mecanizatorii Silagy Fran* gronom al colectivei, tractoristul loan cile 16 lia. de teren.
rivndte de puterile colonialiste, mal mult relaţiile de prietenie multiseculară a Romîniei. Folo­ Venitul naţional a sporit' în Buhoi, ajutat de colectiviştii llie Tu­
care au cotropit şi jefuit Indo­ şi colaborare între statele şi sind bogăţiile naturale ale ţarii anii puterii populare de peste cisc, Ion Lupşari. Aticu Augustin şt nase şi Dumitru Fulea, semănascră — Dacă mergem aşa, în cîleva zile
nezia, că secole de-a rîndul po­ popoarele noastre. in folosul prosperităţii patriei, trei ori. In întreaga ţară viaţa ion Ghirilă. cu cîleva ha. mai mult dccît loan terminăm de însămînţat întreaga su­
porul indonezian a trebuit să bazîndu-ne pe forţa şi energia economică şi social-eulturală Lnpean. Acest lucru i-a pus pe gîn­ prafaţă de teren pe care o avem
ducă o luptă grea, plină de sa­ Noi urmărim cu un deosebit descătuşată a poporului liber şi pulsează cu vigoare. Au apărut Seamănă grîu, orz, duri pe ceilalţi trei. pregătită, spune inginerul agronom
crificii, împotriva colonialiştilor. interes şi simpatie eforturile po­ stăpîn pe destinele sale, colabo- noi oraşe şi centre industriale. secară Constantin Ropolă.
porului indonezian, îndreptate rînd frăţeşte cu alte ţări socia­ Moştenirea grea din punct de
Puternicele răscoale din Jawa spre lichidarea urmărilor jugu­ vedere edilitar şi sanitar se li­ Tov. Segetly Ladîslau, inginerul a- Planul de desfacere a fosf depăşif
şi Sumatra în secolul trecut şi lui colonialist, spre consolidarea liste, şi avînd ajutorul multila­ chidează prin onera intensă de gronom al gospo Viei colective din Si.
eroica rezistenţă a populaţiei din independenţei naţionale şi dez­ teral şi dezinteresat al marii şi Corespondentul nostru, tov. ională a fost îndeplinit iu pro­
Bali şi Kalimantan împotriva voltarea economică, culturală a (Continuare în pag. 4-a) meria ne informează că în aceste zile loan Biicureşteanu, ne informea­ porţie de 101 la sută.
invadatorilor olandezi, neînfri­ patriei. La noi, în Romînia, sînt şi aW se dă bătălia urgentării semă­
apreciate preocupările şi reali­ natului. ză că în cel de-al IlI-îea tri­ Cele mai bune rezultate le-au
zările dv. în domeniul dezvoltă­
rii industriei, agriculturii, valo­ Gu sprijinul mecanizatorilor de ta mestru al anului, majoritatea obţinut cooperativele din Beriu

rificării resurselor ţării, în do­ S.M.T. din Orăştie, permanentizaţi în unităţilor cooperaţiei de consum şi Romos car.e şi-au realizat
meniul medleo-sanitar, al în­
gospodărie, pînă ieri 4 octombrie s-au din raionul Orăştie şi-au depă­ sarcinile la desfacere în propor­
floririi culturii şi învăţămîntu­ şit planul la desfacere. Drept ţie de 116 şi respectiv; 110 la
lui public de toate gradele. A- executat însămînţări pe 135 ha. (26 ha. urmare, planul pe Uniunea ra­ sută,
vem convingerea că, prin munca
cu secară furajeră, 49 ha. cu orz şi
sa însufleţită, poporul indone­
69 ha. cu griu).