Page 15 - 1962-10
P. 15
Nr. 2419 ........................ _ _ _ D »m m vw m m M V Lui pag. s
WKßMiTKtsJH
ÎN VIITOR, O ÎNDRUMARE i p JH i W m m . W Em m Em ' '1 1 m i Echipa de reparat cratere
MAI CONCRETĂ SI OPERATIVĂ - S . ; *' ; ' n ' y§ t i „'V A Comunistul loan Bolor, care conduce echipa de repa
rat craţere la mina Vulcan, se sfătuia cu ortacii asupra
felului cum să muncească pentru sprijinirea echipelor
de mineri, ce trebuie făcut pentru reducerea preţului
In anul trecut gospodăria agricolă de cel viu cu cheltuieli de 135 Iei în loc organizaţiei de bază a analizat, ce e de cost. Ioan Străuţ, cel mai tînur om din echipă, a ve
stat din Căian şi-a încheiat activitatea de 90 lei şi a unui purcel înţărcat cu drept, de puţine ori, activitatea fiecărui nit cu o propunere: „Să folosim materiale vechi fără să
economico-financiară sub nivelul sarci cheltuieli cu 90 lei mai mari decît cele sector de producţie, el nu a urmărit cu scoatem de la magazie“. Şeful de echipă şi ceilalţi oa
suficientă răspundere felul cum sînt
nilor şi posibilităţilor pe care le-a avut. planificate se datoreşte în cea mai mare duse la îndeplinire măsurile tehnico- Mîndrie justificată V.M. Cugir. Se ambalează un nou transport meni au apreciat ca bună propunerea tînărului. De a-
După felul cura şi-a desfăşurat activi măsură faptului că baza furajeră n-a organizatorice. ce au fost stabilite. ceea, ei au adus în aceeaşi zi în atelier cîteva bucăţi
tatea, lucrurile nu se prezintă mai bine fost organizată temeinic. Deşi s-au pro Cînd, au primit steagul de frun 'ăe maşini de cusut „Ileana"* de lanţ de craţer vechi. Apoi, acestea au fost recon
nici în anul acesta. Calculele făcute dus cu cheltuieli ridicate, furajele nu <5u toate că organizaţia de bază s-a taşi pe întreprindere tîmplarii au ho- diţionate, verificate şi apoi montate la craţer... Aşa se
arată că pierderile înregistrate pînă s-au administrat cu grijă în hrana ani-, întărit numeric, mai sînt încă locuri tărît să-l păstreze cît mai mult. Şi, Fotoi I. TEREK face cu la sectorul IV mai multe craţere funcţionează
a :um nu vor putea fi recuperate în în malelor. de muncă unde membrii şi candidaţii ca toţi cei c ire le vizitează secţia cu lanţ recuperat de această echipă.
tregime pînă la finele anului. Acest de partid au neglijat uneori îndepli să ştie că ei sînt fruntaşi, l-au aşe
lucru se datoreşte în mare parte faptu Spre exemplu, în lunile de vară, ne- nirea planului de producţie. Se simte zat la loc vizibil în atelier. ‘Aceasta Echipa nu s-a oprit aici. A început să folosească axe
lui că organizaţia de partid n-a îndru fiind organizat convcierul verde, în ra de asemenea nevoia unei munci poli se întîmplă la sfîrşitul trimestrului II. le de vagonete vechi. A u fost aduse şi recondiţionate
mat îndeaproape consiliul gospodăriei ţii s-au folosit mari cantităţi de nu tice mai intense în cadrul brigăzilor de Secţia tîniplăne de la întreprinderea mai multe axe, confecţionîridu-se din ele corpuri de ac
spre a lua cele mai eficiente măsuri treţuri concentrate. Dar, alcătuirea ra- fa ferma de porcine, unde se constată de industrie locală Orăşlie, obţinuse ţionare a angrenajelor şi axe de întindere la craţere.
tehnico-organîzatorîee care, înfăptuite, încă o serie de deficienţe în organizarea rezultate mai bune şi deci primise
să ducă Ia îmbunătăţirea activităţii gos Adunărs şi desfăşurarea procesului de producţie. steagul de fruntaşă. Pînă atunci stea De la începutul anului şi pînă acum din magazia mi
podăriei, îndeosebi în sectorul creşterii gul fusese la secţia mecanică. nei s-au scos numai 10 axe, cu 70 la sută mai puţine
animalelor. ds dare de seamă şi alegeri Faptul că darea de seamă nu a reu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
şit să analizeze temeinic cauzele neîn-
In această direcţie o mare vină o în organizaţiile de p a riid deplinirii planului de producţie şi a de De asemenea, 'din grămezile de fier vechi şi piese de
poaftă biroul organizaţiei de bază, care păşirii preţului de cost la unele pro gradate s-au confecţionat pinioane la angrenajele cra
n-a analizat la timp cauzele care au {iilor fiind făcută în mod necorespun duse, nu a putut constitui o bază de terelor după o prelucrare la strung. Ca urmare vreo
dus Ia neîndeplinirea prevederilor pla zător, numai din tărîţe sau şroturi, con discuţii pentru dezbaterea celor mai im 5-6 luni s-au folosit numai pinioane din material re
nului de producţie şi la depăşirea pre centratele n.au fost pe deplin valorifi portante probleme. Doar cîţiva parti cuperat.
ţului de cost la o serie de produse. cate. cipanţi la discuţii, au făcut referiri,
dar şi acestea la suprafaţă, în legătură In prezent, pentru reparaţiile conductelor de aer, se
De altfel nici darea de seamă pre (Ba urmare, cu toate că s-au consu cu unele deficienţe semnalate în pro foloseşte tablă recuperată.
zentată şi nici discuţiile purtate cu oca mat în înt-egime unităţile nutritive sta- cesul de producţie.
zia adunării de dare de seamă şi ale bilite, producţia de lapte şi sporul în Lipsa de rulmenţi intr-o vreme, l-a făcut pe comu
geri n-au reuşit să scoată în evidenţă greutate al animalelor nu au înregis — Rezultatele ar fi fost mult mai nistul Bolor ca împreună cu echipa sa să înlocuiască
decît o parte din lipsurile ce s-au ma trat creşterile corespunzătoare. bune dacă se urmăreau mai îndeaproa rulmenţii cu bucşe din fontă.
nifestat în activitatea economică a gos- pe veniturile şi cheltuielile efectute în
podărieî. Nerealizarea în întregime a Pe lîngă toate acestea mai trebuie procesul de producţie, dacă s-ar fi pus Echipa condusă de lăcătuşul Botor s-a angajat la
planului la cultura vegetală se dafo- arătat că s-au constatat o serie de de un accent mai mare pe mecanizarea începutul anului să realizeze o economie în valoare de
rcşte faptului că o mare suprafaţă de ficienţe şi în ceea ce priveşte ţinerea muncii în cadrul brigăzilor şî pe creş 40.000 lei. Acest angajament a fost depăşit...
teren care trebuia arată în toamnă, s-a unei evidenţe clare a producţiei, Nea- terea productivităţii muncii — spuneau
arat de abia în primăvară, cu toate vînd totdeauna în centrul atenţiei pro tovarăşii Vasile Boncuţ, I<iss Mihaf, N. ROVENTA' :
că parcul de tractoare şi maşini cu care blemele legate de sporirea producţiei şi Ioan Varga şi Nichita Berceanu. corespondent ,
este dotată gospodăria, printr-o folosin reducerea p ţului de cost, biroului or
ţă raţională, permitea efectuarea meca ganizaţiei de bază i-au scăpat din ve Spre rezolvarea acestor probleme va Bună organizare a muncii
nizată a unui volum mult mai mare dere o serie de sarcini privind îndru trebui să-şi îndrepte atenţia noul birou si control — calitate superioară
de lucrări decîf cel planificat. Acest lu marea activităţii celorlalte organizaţii care a fost ales, pentru ca gospodăria
cru ă influenţat negativ atît asupra de masă, în scopul îndeplinirii obiecti să devină în scurt timp o unitate frun-' Salitatea producţiei constituie unul rea întrecerii socialiste. Aceasta nu a a minereului şi p-« ploturi metalice,
producţiei, cît şi a preţului de cost pe velor de producţie. Aşa se face că în faşă. din criteriile de bază în aprecierea ac avut întotdeauna ca obiectiv princi Ultima din metode permite valorii?-'
unitatea de produs. trecerea socialistă între brigăzi, echipe tivităţii economice a întreprinderilor. pal calitatea minereului. A fost negli carea completă a minereului rezultat
şi muncitori s-a desfăşurat formal, fără Lucrătorii gospodăriei agricole de Să vedem în ce măsură exploatarea jată de asemenea iniţiativa „Nici un din puşcare, pentru că nu se mal ames
In zootehnie planul a" fost îndeplinit obiective concrete. De asemenea, un rol stat din âSălan sînt oameni harnici, pri
doar Ia dţiva indici, lucru suficient cepuţi, cu multă putere de muncă. Dcs-
făşurînd o activitate mai rodnică pentru
însă pentru a arăta că dacă se muncea deosebit de important în realizarea pla înfăptuirea măsurilor adoptate, antre- Iată însă că a trecut şi cel de-al minieră Gertej-Săcărîrab a răspuns vagonet de minereu rebutat“. Lipsă tecă cu sterilul din vatră.
acestei cerinţe.
cu perseverenţă se puteau realiza în nului l-ar fi avut şi organizarea unor nînd pe toţi lucrătorii gospodăriei Ia 111-lea trimestru. Ce au făcut tîmpla- Se ştie că buna organizare a muncii, de interes şi preocupare a dovedit co' Tot pe această linie se înscrie gene
totalitate sarcinile stabilite pentru acest schimburi de experienţă între munci realizarea sarcinilor de producţie, or rii pînă acum ? Cîteva cifre vin să mitetul sindicatului şi în populariza ralizarea armării abatajelor cu stîlpi
sector. tori, pentru generalizarea şi aplicarea ganizaţia de partid va putea desfăşura argumenteze că ei au muncit şi mai controlul operativ şi îndrumarea com rea şi răspîndirea iniţiativei „Fiecare metalici şi formarea unor echipe de
în practică a metodelor de muncă fo o activitate mal rodnică, va putea ob bine, că hotărîrea luată de a se afla petentă a activităţii de producţie con echipă şi brigadă cu planul lunar de control, din cei tnai buni miner?,
Realizarea litrului de lapte Ia un losite de fruntaşii în producţie. Mai mereu în frunte este dusă cu succes stituie chezăşia succesului. Lucrul păşit“. (Scmsfătuirile de producţie ce care veghează Ia o mai bună selecţio
preţ de cost mai ridicat cu 0,50 lei faţă trebuie afnintit şi faptul că, deşi biroul ţine rezultate mai bune. la îndeplinire. In acest an ei au exe acesta nu a fost luat în seamă în pri au avut Ioc s-au desfăşurat la un ni nare a sterilului la fiecare front de
de cel planificat şi obţinerea unui pur cutat 560 garnituri mobilă de bu mul semestru al anului de conducerea vel scăzut. Pe de aită parte conduce lucru.
N. TÎRCOB cătărie, 76 garnituri mobilă pentru exploatării respective. Munca de selec rea exploatării n-a ţinut seama' de
dormitor, 3.500 scaune tapiţate. De a- ţionare a sterilului din minereu s-a toate propunerile făcute de muncitori A sporit interesul personalului teln
Calitatea cărbunelui — semenea ei au executat 40 sortimente făcut dezorganizat, a fost lăsată pe în consfătuirile de producţie. nic faţă de îmbunătăţirea calităţii mi
noi, mai mult cu aproape jumătate de seama unor oameni necalificaţi. Nu nereului, a crescut roiul maiştrilor în
in atenţia organizaţiei de partid cît aveau prevăzute în plan. Astfel, s-a extins puşcarea selectivă în fron Pentru îndreptarea acestei situaţii producţie. In acest sens se evidenţiază
secţia thnplărie şi-a adus un aport turile de lucru care ofereau condiţii din iniţiativa comitetului de partid maiştrii Gheorghe Bîrsăianu şi I. Bo-
Pentru comuniştii din sectorul III tea alegerii cu grijă a şistului vizibil. Intr-o zi însă am aflat de unde pro deosebit la îndeplinirea planului tri în acest sens etc. şi sub îndrumarea lui, conducerea teh- cănfci. Un exemplu concludent dc îm
al minei Lupeni calitatea cărbunelui Printre agitatorii care au organizat vine piatra, l a t ă : mergeam într-o zi mestrial da către întreprinderea de nico-adminîstrativă a exploatării a în bunătăţire a calităţii minereului ni-I
a devenit de multă vreme preocuparea în întîmpinarea vagonetelor goale. Atn industrie locală Oro.ştie înainte de ter Toate acestea au făcut ca la sfîr tocmit un nou plan de măsuri tehnico. oferă echipa lui Ioan Dudaş din aba
cea mai importantă. Şi, putem spune astfel de convorbiri, se numără mine găsit convoiul oprit pe galerie. Aici men. A contribuit de asemenea la şitul semestrului I indicele de calitate organizatorice cu sarcini şi responsa tajul filon Garolîna de la orizontul mi
că am realizat lucruri bune. Dacă fa rii Constantin Petre şi Ioan Solomon lucra o eehipă de întreţinere. Oame realizarea unor beneficii peste plan să nu fie îndeplinit. Dimpotrivă s-a bilităţi concrete. O dată cu aceasta nus 40, care şi-a realizat planul de
cem o comparaţie, chiar şi sumară, din brigada condusă de Petru Spînu, nii încărcau în vagonetele goale pia în valoare 'de 236.000 lei precum şi înregistrat o depăşire a diluţiei în mi s-a intensificat şi controlul de partid producţie pe luna în curs în proporţie
ne putem da seama că succesele noa Ioan Sorescu, din brigada lui Sabin tra ce căzuse din tavanul galeriei. economii la prefid de cost în valoare nereu de 17 procente. Vinovaţii prin prin organizaţiile şi grupele de partid de 105 ia sufă şî n-a avut nici un
stre sînt remarcabile. In prezent, pro Ghioancă şi alţii. Dacă nu aş fi observat lucrul ăsta, de 193.000 lei. întreaga întreprindere cipali pentru această situaţie sînt în asupra activităţii economice şi a felului vagonet de minereu rebutat
centul de steril în cărbune e de 4-5 aş fi dat drumul la cărbune în vago se poate m îndn cu rezultatele obţi primul rînd maiştrii, care nu au su cum sînt înfăptuite măsurile preconi
ori mai puţin decît acum un an. Fap Este ştiut faptul că în rezolvarea netele cu piatră şi din nou m-ar fi nute. pravegheat şi controlat îndeaproape zate pentru îmbunătăţirea calităţii' mi- Gu asemenea realizări se mîndresc
sarcinilor de producţie un rol impor fiecare loc de muncă, pentru a vedea nerettiui. Rezultatele nu au întîrzîat şi şefii de echipă Andrei Pleşa şi lo-
tant îi au cadrele tehnice. Organiza cum sc face alegerea sterilului, ce să se arate. La puţină vreme după sif Hang de Ia sectorul nr. 1. Echipe
greutăţi întîmpină rain'erii în muncă aceasta, majoritatea echipelor au îm fruntaşe în îndeplinirea planului, can
tul acesta este îmbucurător pentru în- ţia noastră de partid acordă o aten tras la răspundere ortacii după ce con Ghid discuţi cu oamenii de la tîm- şi în consecinţă nu. au luat măsurile brăţişat iniţiativele „Nici un vagonet titativ şi calitativ, pot fi citate şî ceie
ţ i e deosebită activităţii cadrelor de trolul ne-ar fi penalizat. Eu însă am plărie, ei vorbesc cu mîndrie despre necesare. Lipsa de control., şi supra de minereu rebutat" şi „Toate echipele conduse de Ioan Purtător, şi Aurei
l drogul- CofeCtîv.
Gum~ărn ajuns la o astfel de si ingineri, maiştri şi tehnicieni. Acesto grijă de atunci să controlez vagone munca lor :
ra le-a fost dată sarcina să asigure tele care vin la buncăr. veghere a dezorganizat activitatea şi brigăzile cu planul lunar depăşit". Buha, de la sectorul nr. 2 şi rnulfe
tuaţie ? — Participăm cu produsele noas muncitorilor, aceştia fiind obligaţi să La sectorul nr. 2 şefii de echipă Ioan altele.
Trebuie să amintesc de la început brigăzilor o asistenţă tehnică corespun tre la cel de-al W -lea Pavilion de umble de colo colo după materiale. Purtător şi Aurel Buha au preluat din Măsurile iuafe de comitetul de partid
că biroul organizaţiei de partid a pus zătoare cu sarcinile ce ne stau în faţă. Colectivul sectorului nostru a cîş- mostre — spunea un muncitor. Vom Lemnul destinat armării în abataje, proprie iniţiativă conducerea unor şi-au dovedit după cum vedem, în scurt
în mai muile rînduri în discuţia co tlgat o bogată experienţă în lupta pen- prezenta scaune pliante, mese plian deşi se găsea în cantităţi suficiente echipe rămase în urmă, ridicîndu-le timp eficacitatea. Planul de calitate
munalilor şi chiar a întregului colec (! lili 11 tru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui. afară, el nu era introdus din fimp la în scurt timp la nivelul celor frun Ia minereu în lunile iulie şi august
tiv necesitatea găsirii căilor de îmbu Noi considerăm însă că n-am epuizat te şi alte obiecte mai mărunte, dar locurile de muncă. Faptul că lucrările taşe. Şi în sectorul nr. I aii avui Ioc a fost îndeplinit în proporţie de 102
nătăţire a calităţii cărbunelui. Din toate posibilităţile. In sector mai sînt căutate. în abataj nu s-au făcut după un gra asemenea fapte ce fac cinste minerilor. la sută.
preocupările noastre de zi cu zi s-au In antrenarea acestora la lupta pen încă rezerve pe care folosi ndu-te cu Mîndrie justificată. Muncitori ca fic ciclic de producţie, a dus la timpi Gomunistul Gheorghe Giurgiu a trecut In felul acesta s-a dovedit o dată mâi
cristalizat cîteva măsuri care, aplicate tru îmbunătăţirea calităţii cărbunelui pricepere, vom putea reduce şi mai Florea Mic, Gheorghe Stan, 7amaş neproductivi. Fenomenul acesta a in în fruntea unei echipe de mineri care mult că rezervele interne n-au fost
în viaţă, au dus la îmbunătăţirea con mult conţinutul de steril în cărbune. Schmidt, Elemer Laszlo şi toţi cei fluenţat negativ şi calitatea minereu luni de-a rîndul nu şi-a îndeplinit sar folosite complet că atunci cînd co
tinuă a calităţii cărbunelui. Biroul or s-a ţinut seama de locul concret pe Aceasta va ajuta pe cocsarii hunedo- lalţi, luptă atît pentru creşterea pres lui. In plus, unii muncitori, în goană cinile de plan.-
ganizaţiei de bază consideră că, suc care îl ocupă fiecare în producţie. De reni să livreze fnrnalişiilor cocs de tigiului secţiei în care lucrează cît şi după cantitate au neglijat pur şi sim mitetul de partid şi conducerea exploa»
cesele dobîndite de către colectivul pildă artificierilor li s-a dat sarcina calitate tot mai bună. plu alegerea minereului din steril. Paralel cu aceasta", conducerea’ ex
ploatării a avut în vedere extinderea tării au privit cu mai mult simţ de
nostru se datoresc muncii concrete cu să îndrume brigăzile ca acolo unde TRAIAN NAN al întreprinderii. Vinovat de această situaţie se face metodelor avansate de muncă în toate răspundere calitatea minereului s-au
şi comitetul sindicatului care nu a sectoarele. Acolo unde condiţiile au obţinut rezultate bune.
oamenii. este posibil, să facă puşcarea selecti secretarul organizaţiei de bază
Timp îndelungat biroul organizaţiei vă, în scopul unei alegeri mai sigu P.M-R., sectorul 111 Lupeni V. ALBU privit cu simţ de răspundere organiza- permis s-a introdus puşcarea selectivă ¦¦.jşa & S. T R U Ţ $ \
de bază şi conducerea tehnică a sec re a şistului. Maiştrii mineri au fost
torului au urmărit ca la fiecare loc îndrumaţi ca în abatajele în care nu S /jfift (H tţm b lm a (D
de muncă şi în fiecare schimb să lu este posibilă puşcarea selectivă,, să
creze cel puţin un membru sau can stabilească prin cubare cantitatea de Stralsund — oraş la Marea Baltică Dar Stralsund este şi un o- creştere a productivităţii de< Intr-un alt ăomeittu indus
didat de partid. Comuniştii răspund în steril ce trebuie să rezulte după fie raş cu o veche istorie, care da peste 40 la sută, iar cheltuie trial, întreprinderea „Polyplast
faţa organizaţiei de felul în care mun care puşcare şi să controleze dacă mi lile de exploatare scăzină în a- Halle“ se specializează in pri
cesc. cu ortacii lor pentru extragerea nerii au ales cantitatea respectivă de Oraşul Stralsund, aşezat pe ţine seama de faptul că în tează din 1243, cînd au fost celaşi timp cu 15 la sută. mul rînd in producţia de ma
unor cantităţi sporite de cărbune de steril în timpul evacuării cărbunelui litoralul Mării Baltice, nu face tre 1919 — 1944 în acest oraş puse temeliile oraşului. Pe terii plastice pentru industria
bună calitate. Pînă în prezent am reu din abataj. parte dintre oraşele mari ale au fost construite în total 3.322 străzile sale medievale, ca şi La Lochau-Wallendorf se a- de construcţii. R. D. Germană
şit să facem ca toate brigăzile, şi R. D. Germane. El însă şi-a cîş- ăe apartamente. Mîndria ora în centrul său, se întîlnesc la flă un bazin cuprinzînd apro se numără astăzi printre pri
chiar unele schimburi (mai ales din Minerii cunosc din propria lor ex tigat faima pe de o parte prin fiecare pas vestigii ale isto ximativ 400 milioane tone de
abatajele frontale), să fie conduse de perienţă că sterilul nu se alege nu şantierul său naval şi barajul şului o constituie astăzi cele riei sale vechi ăe peste şapte cărbune salifer care, din cauza mele ţări ale globului in ce
membri sau candidaţi de partid. In mai la încărcare în abataj, ci la toate care, pornind de aici, leagă 4.000 de apartamente care se secole. Unul dintre cele mai conţinutului său mare de sarp
mat multe rînduri, comunişti ca Sa celelalte puncte de încărcare şi des insula Rügen de continent, dar construiesc in suburbia Knieper frumoase monumente vechi es n-a putut fi folosit pînă acum priveşte producţia şi prelucra
bin Ghioancă, Patru Spînu, loan cărcare. din blocuri mari prefabricate. te renumita primărie în stil în cazonele obişnuite de aburi.
Ghîoancă, care conduc abataje fron mai ales prin portul său — o Stralsună se va extinde, va de gotic. Interesul şi curiozitatea La centrala de cercetări asupra rea materiilor plastice. Marile
tale de mare capacitate, au prezentat La aceste puncte lucrează de obi importantă poartă a R.D.G. veni şi mai frumos. vizitatorului sînt trezite în a- cărbunelui salifer de la Leuna
în faţa adunărilor de partid scurte cei mecanicii de cratere şi vagoneta pentru schimbul de mărfuri Cu ceeaşi măsură de „Kütertor", se experimentează in prezent uzine chimice „Walter Ul-
informări asupra mersului bătăliei rii. Aceştia pot aduce o contribuţie lumea întreagă. Au fost construite noi che pe scară largă valorificarea
însemnată la îmbunătăţirea calităţii iuri, un modern antrepozit — datină din 1.281, de „Knieper- cărbunelui salifer. importanţa bricht" din Leuna şi uzinele
pentru calitate. Aceasta a făcut să cărbunelui. Tinînd seama de acest lu In ultimii ani Stralsund s-a acestui obiectiv reiese din fap chimice „Buna" slnt cei mai
crească simţul for de răspundere pen cru, biroul organizaţiei de bază a con frigorifer in patru etaje cu o tul că o cincime din energia
tru îndeplinirea.acestui important obiec vocat nu de mult o consfătuire cu im-portanţi producători din Eu
tiv al întrecerii, socialiste. mecanicii de cratere şi vagonetarii, în transformat intr-un modern capacitate de 6.000 de tone şl tor", datină din 1.293 şi de electrică şt două cincimi din ropa în acest domeniu.
care li s-a vorbit despre rolul lor în
O atenţie deosebită acordă biroul asigurarea succesului luptei pentru ca oraş industrial. După 1945, li un complex social modern, care porţiunile din zidul oraşului, producţia chimică a R. D. Ger La Hettstedt, prima parte a
organizaţiei de bază folosirii agitato litate. Cu acest prilej, în faţa 1or a
fost prezentat un calcul potrivit că nul dintre factorii hotăritori, stă la dispoziţia muncitoriloi construit în 1.249, care s-au mane sînt acoperite de regiu noii fabrici de slrmă lăcuită
rilor în munca politică ce o desfă ruia cheltuielile ce le provoacă o tonă care au determinat dezvoltarea portuari si marinarilor. a laminorului din acest orăşel
şoară pentru îmbunătăţirea calităţii de steril de la exploatare pînă la hal- sa rapidă, a fost deschiderea păstrat pînă în zilele noastre. nea Halle, materia primă fiind
cărbunelui. In afară de instruirile lu dare depăşesc suma de 70 lei. Mai a fost dată in exploatare du
nare asupra celor mai arzătoare pro mulţi participanţi la consfătuire au marelui şantier naval, precum Comorile regiunii Halle lignitul.
bleme, biroul organizaţiei de bază obiş- luat cuvîntul şi s-au angajat să aju şi intrarea în funcţiune a unor pă numai 15 luni de la înce
nuieşie să discute cu agitatorii în mod te brigăzile pe care le deservesc în perea lucrărilor.
diferenţiat. Intr-un timp, din abata alegerea şistului! Unii din ei au îm noi întreprinderi. Datorită dez Regiunea Halle — aceasta strucţiei. Ea face necesară con
părtăşit din experienţa lor în această voltării şantierului, unde lu înseamnă oxid de caliu, lignit, struirea unui turn de forare
jele frontale a început să iasă mai direcţie. crează în prezent mii ăe con minereu de cupru, chimie, ma modern şi eficient de 70 me
mult steri! decît este admis. Biroul structori, într-un timp record terii plastice, uzinele şi rafi
a tras concluzia că aici a slăbit în- Vagonetarul Nicolae Marin, de la populaţia oraşului a crescut năriile din Leuna, Buna, Wol- tri, care astăzi a şi devenit
tr.o oarecare măsură atenţia pentru abatajul lui Sabin Ghioancă, de pildă, de la 45.000 la 65.000 de locui fen, Bitterfelă, Liitzlcendorf, noul semn de recunoaştere a
alegerea sterilului. Ca urmare a or a spus printre altele Ia această con tori. Cosioig, Hettstedt. Toate con uzinei. Capacitatea de forare
ganizat o scurlă consfătuire de lucru sfătuire : tribuie într-o măsură impor creşte la 8.000 şi în perspecti
numai cu agitatorii din abatajele In primii 10 ani, începlnd tantă la noua profilare econo va apropiată chiar la 10.000 to
frontale. După ce li s-a arătat starea — Se întîmplă uneori ca în vago- din 1949, la şantierul naval din mică a R. D. Germane. ne zilnic, deşi numărul braţelor
de lucruri, biroul organizaţiei de bază netele încărcate de noi să apară pia Stralsund au fost construite de muncă necesare este mai
le-a cerut să organizeze scurte con tră, pe care, bineînţeles, controlul ca aproximativ 700 de vase pes In adincimile văilor şi dea mic.
lităţii o găseşte. Asta mi s-a înfîm. căreşti şi traulere. In 1960, du lurilor, dedesubtul lanurilor şi
vorbiri la locul de muncă, în care Plat şi mie. Ortacii m-au tras la răs pă extinderea şantierului, s-a complexelor de locuinţe ale o- O altă bogăţie minerală de
pundere crezînd că eu am încărcat-o. trecut la construirea unor mari preţ o constituie zăcămintele
să vorbească ortacilor despre necesita nave pescăreşti şi nave frigori- răşelului Rossleben, se află co de minereu de cupru ale Man-
fere. mori preţioase sub forma oxi sfeld-ului unde acest minereu
p rim ele rînduri dului de caliu. De 60 de ani este extras de peste 750 de
S-a schimăbt în acelaşi sapă muncitorii din Rossleben ani. Tehnica exploatării a evo
Recent’ la turnătoria nr. 1 a conduse de tov. Gavrilă Butnar, timp şi înfăţişarea oraşului. luat de Ic formele cele mai Cetatea Gieblchenstein, care străjuieşte malurile rîului Saale, se află în
Uzinei „Victoria“ din Căian au Iosif Melinte şi Petru Pascotes- Au fost construite o policli în straturile de caliu şi acest primitive pînă la actualul sta imediata apropiere a oraşului Halle, mare centru industrial.
fost analizate rezultatele între cu, care împreună au produs nică, un sanatoriu ăe noapte, pămiht încă nu şi-a dezvăluit diu al tehnicii celei mai moder
cerii socialiste pe luna septem aproape 500 clemenţi radiatoare o grădiniţă şi o creşă, precum întreaga sa bogăţie. ne. Vină la sfîrşitul anului Astăzi, studenţi din R.D.G. îşi desăvîrşesc aici aptitudinile artistice.
brie. Cu acest prilej au fost de peste plan. şi Casa de cultură „Ernst Thäl 1962, la combinatul din Man-
semnate echipele ciştigătoare mann". Dar nu numai . atît. Din momentul în care aceas sfeld va fi. mecanizată 36 la
ale întrecerii. La sortimentul Pentru buna întreţinere a a- Pretutindeni, în centrul sau în tă întreprindere a devenit pro sută din suprafaţa totală de
articole sanitare, echipa con gregatelor, evitarea opririlor ac suburbiile sale, se pot vedea prietate a muncitorilor, a fost exploatare.
dusă de tov. Ioan Hondra, rea- cidentale şi reparaţii de bună astăzi numeroase clădiri re hotărită. şi menirea e i : oxidul
lizlnd 33 chiuvete peste plan şi calitate, echipa de lăcătuşi de construite, case şi şcoli noi. de caliu trebuie să aducă fo La tălpile superioare ale ba
reducând cu mult rebutul sub întreţinere condusă de comunis Numai între anii 1945 şi 1961 zinului Mansfeld s-a introdus
cifra admisă a fost declarată tul Constantin Iorga a fost de au fost construite aici 4.317 loase poporului. un nou sistem de exploatare
fruntaşă. La sortimentul radia asemenea declarată ciştigătoare apartamente —- cifră semnifica Trecerea de la extracţia cu care, prin folosirea excavării
toare. în fruntea întrecerii pe a întrecerii. tivă pentru Stralsund dacă se electrice şi a transportului cu
colivie la extracţia cu bascu screpere, a tăcut posibilă o
D IO N ISIE MUNTEANTJ
le este una din măsurile cele
mai importante ale recon
schimburi s-au situat echipele corespondent • tk - 'T & r ^ ^V*.-',îV»-'TT V
