Page 16 - 1962-10
P. 16

PAG. % '                                                                                                                                                                                                                                     Nr. 2419

                                      cnoJo-ür>ggqgqm»>tfjWA»^ P uanuBaa&eitcgg— PSqM t t B JS*KanmrsSEZKBTX     «aerJüant^ffigarg^ »m^iîg3tagJaa«aM

                                      tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej Lucrările Adunării G enerale

                                      în Parlamentul Indoneziei                                                                                                                                   a O. N. IL

           (Urmare 'din pag. l-a)     teriale investite astăzi pentru       ţină şi să continue sub forme        lume. Caracterul 'de universali­       NEW YORK 4 (Agerpres). -                    Ministrul afacerilor externe al Tu­      Mongi Slim a salutat propunerea Uni­
                                      înarmări ar putea fi folosite         noi dominaţia colonială în aces­     tate al O.N.U. este puternic ştir­     In şedinja din după amiaza zilei de       nisiei Mongi Slim, a amintit că gu­        unii Sovietice privitoare la convocarea
 construcţii de locuinţe, spitale,    pentru îmbunătăţirea vieţii oa­       te state.                            bit de faptul că drepturile R.P.     3 octombrie a Adunării Generale a           vernul său duce cu consecventă o po­       unei conferinţe comerciale internaţio­
                                      menilor, pentru ajutorarea ţă ­                                            Chineze în această organizaţie       O-N.U. au continuat dezbaterile gene­       litică de ncaderare la blocurile mili­     nale. M. Slim a subliniat că restabi­
 dispensare şi case de naştere,       rilor insuficient dezvoltate şi          Popoarele disting după fapte,     continuă şi acum să fie uzur­        rale.                                       tare. Referindu-se la situaţia din Con­    lirea drepturilor R.P. Chineze în Or­
                                      în alte scopuri constructive.         nu după vorbe, cine le sînt prie­    pate. Oricît ar încerca statele                                                  go, el a spus că „unele ţări au ho-'       ganizaţia Naţiunilor Unite ar contri­
 şcoli şi instituţii de invăţămint    Dacă cheltuielile pentru înar­        tenii şi cine le sint duş­           imperialiste să ignoreze existenţa      Delegatul Tailandei a încercat să        tărît 3ă facă din Katanga un bastion       bui la întărirea păcii în întreaga lume.
                                      mări ar fi utilizate in scopuri                                                                                 justifice acţiunile agresive ale trupe­     înaintat al sistemului exploatării co­
 superior, aşezăminte de ştiinţă,     productive, în aproximativ 25         manii. Intervenţia imperialis­       Chinei populare cu 650 milioa­       lor tailandeze împotriva Cambodgiei         loniale în Africa Centrală şi de sud".        A luat apoi cuvîntul Mircea Maliţa,
                                      de ani avuţia existentă pe pă-        tă în Vietnamul de sud, care         ne de locuitori, ea există, se dez­  şi a negat că guvernul său caută să
 şi artă. Se desfăşoară pe seară      mînt ar putea fi dublată, iar         constituie o încălcare a acor­       voltă necontenit, se numără prin­                                                                                           adjunct al ministrului Afacerilor Exter­
                                      dacă a 5-a parte din fondurile                                             tre marile puteri ale lumii. Nu      acapareze teritoriile unor ţări vecine.                                                ne al R.P. Romîne.
 largă revoluţia culturală, s-a       destinate ar fi folosită pentru       durilor de la Geneva din 1954        va trece multă vreme şi Repu­
                                                                            privitoare la Indochina, organi­     blica Populară Chineză va deve­      Cuvîntarea tovarăşului Mircea Maliţa
generalizat învăţămîntul de opt       sprijinirea ţărilor rămase în         zarea provocărilor împotriva         ni o imensă forţă economică. Ni­
 ani, a luat o mare dezvoltare        urm ă din punct de vedere eco­        Cambodgiei, menţinerea trupe­        meni nu poate să nu ţină sea­           Ordinea de zi a sesiunii a XVII-a        cererea Republicii Democrate Vietnam       să participe la o asemenea conferin­
                                      nomic, acestea ar căpăta posibi­      lor de ocupaţie în Coreea de sud     ma de rolul şi însemnăta­            — a spus uclegatul romîn — cuprinde         adresată Preşedintelui şi membrilor        ţă care să discute problema creării
 învăţămîntul public de toate         litatea ca in 20-25 de ani să         arată cit se poate de clar           tea Chinei populare în re­           probleme de mare importantă pentru          Adunării Generale, ca aceştia să se        unei organizaţii comerciale internaţio­
                                      ajungă actualul nivel industrial      scopurile blocurilor militare        zolvarea marilor probleme ale        viaţa internaţională. Oricare ar fi însă    folosească de prestigiul lor şi să de­     nale deschise tuturor ţărilor lumii, fără
gradele, formarea cadrelor de         al unor ţâri ca Anglia şi Fran­       S.E.A.T.O., C.E.N.T.O., A.N.Z,U,S.,  contemporaneităţii. Chiar acele      aceste probleme, ele sînt legate, toate     termine guvernul S.U.A. să-şi respecte     deosebire de sistem economic şi social.
                                      ţa. Zilele trecute, Uniunea So­       ca instrumente de menţinere a        state care se opun intrării R.P.     de problema fundamentală a zilelor          obligaţiile internaţionale în conformi­
 specialişti în toate domeniile e-    vietică a prezentat în faţa Or­       colonialismului, constituind o       Chineze în O.N.U. au fost' ne­       noastre — salvgardarea şi consolida­        tate cu acordurile de la Geneva, pri­         Ocupîndu-se în cuvîntarea sa de pro­
                                      ganizaţiei Naţiunilor Unite pro­      adevărată primejdie pentru in­       voite ca în anumite momente          rea păcii, care constituie sarcina prin­    vitoare la Vietnam. Interesele păcii şi    blema acordării independenţei ţărilor
 conomiei şi culturii, înfloresc      iectul „Declaraţie cu privire la      dependenţa statelor şi pentru        să trateze cu reprezentanţii a-      cipală şi însăşi raţiunea de existentă      securităţii în Extremul Orient, cer tot­   şi popoarelor coloniale, Mircea Maliţa a
                                      folosirea în scopuri paşnice a        menţinerea păcii în Asia şi în       cesteia probleme importante ale      a O.N.U.                                    odată să se pună capăt ocupaţiei mi­       s p u s: Guvernul şi poporul romîn spri­
 ştiinţa, arta şi literatura. Sînt    mijloacelor şi resurselor deveni­                                          vieţii internaţionale. Ţara noa­                                                 litare a Coreei dc sud şi să se asi­       jină activ lupta dreaptă a popoarelor
                                      te disponibile ca urmare a de­        întreaga lume. Colonialismul lo­     stră, alături de alte state iubi­       Omenirea a' ajuns Ia un punct de         gure astfel condiţiile pentru reunifi-     împotriva dominaţiei coloniale şi se bu-
create condiţii prielnice de          zarmării“. Aplicarea acestei pro­     vit de moarte nu vrea să pără­       toare de pace, militează pentru      răscruce. Progresul gîndirii, ştiinţei şi   carea Coreei pe baze paşnice şi demo­      cură sincer de fiecare succes al miş­
 dezvoltare multilaterală a omu­      puneri, pătrunsă de o înaltă          sească de bună voie arena isto­      a se pune capăt ocupării de          tehnicii a dezvăluit cele mai nobile şi     cratice.                                   cării de eliberare naţională.
                                      grijă faţă de soarta popoarelor,      riei. Provocările Statelor Unite     către Statele Unite a Insulei        generoase perspective pentru viata
lui. de îmbunătăţire continuă a                                             împotriva eroicului popor al         Taiwan şi folosirii acesteia pen­    omului şi a pus Ia îndemîna sa mij­            Un alt factor de agravare a perico­        In continuare Mircea Maliţa a
                                      ar fi de o eficacitate deosebită      Cubei libere, manevrările pute­      tru provocări de soiul zboruri­      loacele de a le înfăptui în decursul        lului dc război îl constituie propagan­
nivelului de viaţă şi de cultură      pentru prosperitatea tuturor          rilor occidentale în Congo, re­      lor avioanelor de spionaj U-2.       prezentei generaţii.                        da în favoarea războiului nuclear pre­     spus:
a poporului. Poporul romîn            ţărilor, mari şi mici, slab dezvol­   presiunile sîngeroase din Ango­      Noi cerem cu toată fermitatea                                                    ventiv ce se duce în unele ţări ale
                                      tate şi ceior cu o înaltă dezvol­     la, politica bestială a rasiştilor   recunoaşterea dreptului inalie­         Pe de altă parte, în timp ce necesi­     N.A.T.O., declaraţiile unor personali-'       Ţara noastră acordă o atenţie deo­
munceşte cu olan pentru pros­         tare economică, pentru colabo­                                             nabil al R.P. Chineze de a-şi        tăţi urgente ale dezvoltării economice      tăţi definind funcţii dc cea mai înaltă    sebită dezvoltării colaborării multila­
peritatea ţării, priveşte cu op­      rarea paşnică şi rodnică între        din Africa de sud, suferinţele       ocupa locul legitim în O.N.U.        şi sociale îşi aşteaptă rezolvarea în       răspundere în aceste ţări, care cheamă     terale între statele din regiunea bal­
                                      toate ţările.                         popoarelor din Kenya, Rhode-         Romînia, care în acest an este       regiuni întinse ale globului, cea mai       la declanşarea primei lovituri nuclea­     canică. Guvernul romîn, care încă din
timism şi încredere viitorul său                                            sia de nord şi de sud, maşinaţiu-    şi membră în Consiliul de Se­        mare şi mai importantă parte a cuce­        re. După părerea noastră, Adunarea         1957 a propus realizarea unei înţele­
însorit.                                Republica Populară Romînă.          nile imperialiste îndreptate spre    curitate, va continua să acţio­      ririlor ştiinţei şi tehnicii este între­    Generală are datoria şl posibilitatea      geri între statele balcanice, continuă
                                      participantă în Comitetul celor       fărîmiţarea forţelor anticolonia­    neze şi pe viitor în O.N.U. pen­     buinţată astăzi pentru crearea unor         să aducă o contribuţie imediată la mic­    să militeze cu consecvenţă pentru ca
   Domnilor deputaţi,                                                                                            tru apărarea libertăţii şi inde­     mijloace de distrugere, a căror con.        şorarea primejdiei de război, la destin­   Balcanii să devină o zonă a păcii şi
                                      18 state pentru dezarmare, in         liste potrivit principiului „Di­     pendenţei popoarelor, destinde­      linuă acumulare şi perfecţionare ame­       derea internaţională, prin condamna­       colaborării. încheierea unui tratat dc
   In zilele noastre, problemele      cadrul conferinţei de ia Gene­        vide et impera“, demonstrează        rea încordării internaţionale, co­   ninţă omenirea cu o catastrofă de pro­      rea propagandei în favoarea războite       înţelegere şi securitate colectivă pen­
păcii şi ale războiului preocupă      va, a depus eforturi perseveren­                                           existenţa paşnică între statele      porţii incalculabile.                       lui nuclear preventiv. Proiectul de rezo­  tru transformarea Balcanilor într-o
toate popoarele, a căror năzuin­      te, împreună ou celelalte ţări        că popoarele trebuie să-şi uneas­    cu orinduiri diferite. Schim­                                                    luţie prezentat de delegaţia sovietică     zonă a păcii, fără arme nucleare şi
ţă isupremă este de a nu trăi sub                                           că intr-un singur mănunchi toa­      bările intervenite îri O. N. U.        Reafirmăm convingerea noastră fermă       oferă o bază corespunzătoare penfru        rachete ar fi în interesul tuturor po­
ameninţarea apăsătoare a unui         socialiste şi alte ţări iubitoare     te forţele lor pentru a pune ca­     prin intrarea noilor state in­       că există posibilitatea de a preveni o      adoptarea unor măsuri eficace în           poarelor din această regiune şl ar
nou război, de a vedea o pace tra i­  de pace, pentru a înlensi pro­                                             dependente, acţiunile statelor       asemenea catastrola şi de a asigura         această direcţie.                          aduce o contribuţie însemnată la des­
                                      gresul tratativelor. Insă din cau­    păt o dată pentru totdeauna tu­      iubitoare de pace vor spori          omenirii pacea, libertatea şi prosperi­                                                tinderea internaţională.
nică instaurată în întreaga lu­       ză că puterile occidentale n-au       turor formelor de colonialism.       prestigiu! şi eficacitatea acestei   tatea.                                          Un foc important în intervenţia de­
me,^ Ştiinţa şi tehnica au atins      renunţat la vechile lor poziţii                                            Organizaţii. Dezvoltarea colabo­                                                 legatului romîn !-a ocupat problema           Prezenta sesiune va discuta punc­
astăzi culmi fără precedent. Ar                                               Poporul romîn cunoaşte şi dă       rării internaţionale, schimbul          Pentru aceasta este Insă nevoie de       dezarmării generale şi totale. Făcînd o    tul -„Măsuri menite să promoveze
fi o catastrofă cum nu a mai          neconstructive încă nu s-au pu­       o înaltă preţuire meritelor Re­      de bunuri materiale, legăturile      toate resursele raţiunii, hotărîrii şi cu­  trecere în revistă a activităţii Comi­     în rîndurile tineretului ideile păcii,
cunoscut omenirea dacă aceste         tut înregistra rezultate concrete     publicii Indonezia în lupta îm­      culturale între state slujesc pro­   ra !ului nostru. Este nevoie să se în­      tetului ceior 13 state pentru dezarma­     respectului reciproc şi înţelegerii între
uriaşe realizări ale geniului         în problema dezarmării. Din           potriva colonialismului, pentru      gresului popoarelor, normaliză­      ţeleagă cauza fundamentală a primej­        re. Mircea Maliţa a spus între altele:     popoare“, care, la iniţiativa guvernu­
uman ar fi utilizate in scopuri       aceeaşi cauză nu s-au obţinut         cauza păcii şi colaborării între     rii situaţiei internaţionale, cau­   diei care ne ameninţă. Ea rezidă în po­                                                lui romîn, se afla în atenţia Adună­
de război. De aceea se impune ca      progrese vizibile nici în proble­     toate popoarele, poziţiei înain­     zei păcii.                           litica de forţă prin care cercurile impe­      Faptul că după cinci luni de nego­
problemele preîntimpinării răz­       ma interzicerii experienţelor nu­     tate, curajoase şi luminate a                                             rialiste caută să-şi restabilească sau      cieri Comitetul celor 18 nu poate ra­      rii Generale din 1960. Considerăm că
boiului şi salvgardării păcii să      cleare, deşi propunerile celor                                                Constatăm cu satisfacţie că       să-şi men{ină privilegiile şi dominaţia     porta Adunării Generale nici un re         este una din problemele importante
fie privite cu simţ de răspun­        opt state nertre au creat o bază      eminentului luptător pentru eli­     schimburile economice şi rela­       asupra altor popoare.                       zultat concret, se datoreşte poziţiei nc-  şt actuale şi ne exprimăm încrederea
dere de toate guvernele, ca ţelu­     pentru realizarea unui acord.         berarea popoarelor de sub jugul      ţiile culturale şi ştiinţifice în­                                               nnstructive adoptate de puleriîe occi-     că Adunarea Generală o va examina
ri de însemnătate capitală pen­       Noi sîntem decişi să milităm ne­      colonial, pentru menţinerea şi       tre Romînia şi indonezia se dez­       O expresie concentrată a acestei po­      o'entale.                                  cu atenţia cuvenită.
tru toate statele lumii. Ţările       abătut şi pe viitor pentru solu­      consolidarea păcii, dr.. Sukarno.    voltă pe o linie ascendentă. Fă­     litici este atitudinea Statelor Unite
socialiste, printre care şi Repu­     ţionarea cit mai grabnică a pro­      [Mişcarea de eliberare naţională     ră îndoială că în această di­        fată de Guba.                                  Republica Populară Romînă, ca’c            Referindu-se la încălcarea drepturi­
blica Populară Română, promo­         blemei dezarmării generale şi         a popoarelor, lupta lor pentru       recţie sînt încă mari posibilităţi                                               este membră a Comitetului celor 18,        lor legitime ale R.P. Chineze la
vează cu consecvenţă o politică       totale, încetarea experienţelor                                            şi îmi exprim convingerea că           După ce a reafirmat deplina solida­       consideră, împreună cu celelalte ţări      O.N.U,. ca urmare a politicii ostile a
externă de pace, militează cu         cu arme nucleare, interzicerea        întărirea independenţei politice     aceste schimburi şi relaţii vor      ritate a poporului romîn şi guvernului      socialiste, că a interzice şi a distruge   Statelor Unite, delegatul romîn a
fermitate pentru destinderea în-      răspândirii şi folosirii armelor      şi economice, găsesc sprijinul       cunoaşte în viitor o mare dez­       romîn cu eroicul popor cuban şi gu­         armele nucleare, a lua măsuri radicale     spus între altele: „Absenţa din O.N.U.
cc/dării şi normalizarea vieţii                                             şi solidaritatea ţărilor socialiste  voltare.                             vernul ctiban, care îşi apără cuceririle    pentru a pune capăt încă din prima         a R.P. Chineze, una din marile pu­
internaţionale, pentru zădărni­       nucleare, crearea de zone denu-       în frunte cu Uniunea Sovietică.                                           sale revoluţionare, Mircea Maliţa a         etapă posiiibităţii izbucnirii unui con­   teri, membră permanentă a Consiliu­
cirea uneltirilor cercurilor agre­    ciearizate.                                                                  Ne amintim cu bucurie şi plă­      spus r Organizaţia Naţiunilor Unite are     flict nuclear constituie primul, cel mai   lui de Securitate, ţară a cărei popu­
sive şi preîntîmpinarea unui nou                                              După cum se ştie, Uniunea          cere de vizitele făcute de pre­      datoria să-şi exercite întreaga sa au­      urgent şi cel mai important obiectiv dc    laţie reprezintă peste 1/4 din omenire,
război mondial.                         In condiţiile în care adepţii       Sovietică este prima ţară care       şedintele Sukarno în ţara noa­       toritate în sprijinul Cubei, împotriva      atins în cadrul procesului de dezar­       diminuează capacitatea O.N.U. de a
                                      cursei Înarmărilor resping pro­       s-a rupt din lanţurile imperia­      stră în aprilie 1960 şi în iunie     încercărilor de a înlocui legalitatea in­   mare generală şi totală. Acesta esfe,      contribui la rezolvarea principalelor
  Voinţa de pace şi 'dorinţa de       punerile raţionale în vederea         lismului. Ea şi-a îndeplinit şi      1961, de primirea caldă, priete­     ternaţională şi principiile Cartei cu le­   după părerea noastră, criteriul primor­    probleme internaţionale.
a contribui la promovarea ei          dezarmării şi intensifică pregă­      îşi îndeplineşte datoria frăţească   nească, pe care i-a făcut-o po­      gea forţei.                                 dial dc apreciere a eficienţei unui plan
apropie popoarele, le uneşte pe       tirile militare, împingînd lucru­     de a sprijini popoarele care         porul romin, de întilnirile noa­                                                 de dezarmare generală şi totală.              In legătură cu problema structurii
deasupra oricăror deosebiri de        rile spre război, este evident că     luptă pentru eliberarea de sub       stre. care au prilejuit schim­          In continuarea discursului său, de­                                                 O.N.U., reprezentantul romîn a spus
dezvoltare istorică şi de orîn-       ţa ra noastră, ca şi celelalte        dominaţia imperialistă, pentru       buri rodnice de vederi, o mal        legatul romîn, referindit-se Ia perico­       De o mare însemnătate pentru pro­        că ea trebuie să fie pusă în concor­
duire socială. Republica Popu­        state socialiste, este nevoită a      dezvoltarea lor politică şi eco­     bună cunoaştere, întărirea legă­     lul pe care îi reprezintă pentru pacea      movarea dezarmării generale şi totale      danţă cu situaţia existentă în lume,
lara Romînă militează pentru          lua măsuri pentru asigurarea          nomică de sine stătătoare.           turilor de prietenie şi colabo­      Europei şi a lumii întregi menţinerea       ar fi adoptarea unor măsuri menite să      astfel ca cele trei grupuri de state
dezvoltarea legăturilor economi­      securităţii sale, a muncii paşni­                                          rare romîno-indonezlene.             rămăşiţelor celui de-a! doilea război       favorizeze destinderea încordării in­      — statele socialiste, statele făcînd
ce între toate ţările lumii, fără     ce a poporului. Dar noi sîntem          Ingăduiţi-mi acum, domnilor                                             mondial şi lipsa unui tratat de pace cu     ternaţionale, să ducă la întărirea în­     parte din blocurile militare occidentale
discriminări şi bariere artifi­                                             deputaţi, să mă refer pe scurt         Vizita în ţara noastră a exce­     Germania, a subliniat că „Seriozitatea      crederii între state. In această ordine    şi statele neutre să fie în mod egal
ciale. Realitatea demonstrează        oricînd gata să trecem la apli-                                            lenţei sale ministrul prim, Dju-     acestei situaţii este ilustrată de trans­   de idei, Republica Populară Romînă         reprezentate în principalele sale or­
că orice tendinţe de a se crea        caiea unui acord de dezarmare.        la o problemă care pentru noi,       anda, vizitele reciproce ale de­     formarea Berlinului occidental, sub         acordă o importanţă deosebită creării      gane.
sfere închise în relaţiile econo­     In ţara noastră nu există nici        ca europeni, are o însemnătate       legaţiilor parlamentare ale ţă­      regimul de ocupaţie, într-un avanpost       de zone denuclearizate în Europa Cen­
mice internaţionale — cum             trusturi interesate in producţia      specială, dar care afectează tot­    rilor noastre au dat o mare şi       a! N.A.T.O. pe teritoriul unei ţări so­     trală, în Balcani şi în nordul Euro­          In încheierea Intervenţiei sale, dele­
este Piaţa comună — sint în           de armament, nici categorii so­       odată în cel mai înalt grad soar­    importantă conţi-ibuţie Ia adîn-     cialiste, într-o bază de acţiuni ostile     pei, în Africa, America Latină şi în       gatul romîn a spus:
contradicţie cu interesele popoa­     ciale care să rîvnească la te­        ta păcii generale. In decursul       cirea acestor legături. Afecţiu­     împotriva ţărilor socialiste.               atte regiuni de pe glob. După cum
relor de a lărgi schimburile          ritoriile altor ţări şi avuţiile al­  istoriei contemporane, militaris­    nea şi manifestările de priete­                                                  a reieşit şi în cadrul actualei dezba­        Problemele care stau în faţa ac­
economice internaţionale şi a         tor popoare. Dimpotrivă, po­          mul german nu o dată a împins        nie caldă, frăţească cu care am         Poziţia Republicii Populare Romîne       teri generale, această idee cîştigă teren  tualei sesiuni a Adunării Generale
instaura relaţii normale între        porul romîn aspiră la o pace          omenirea în războaie nimicitoa­      fost întâmpinaţi în indonezia        în această problemă a fost limpede          necontenit.                                sînt numeroase şi complexe. Nu ne
toate statele. Noi ne declarăm        trainică în lume, spre a-şi pu­       re de jaf şi cotropire, provocînd    de persoanele oficiale şi de         expunsă în repetate rînduri: interesele                                                închipuim că drumul spre rezolvarea
de acord şi milităm pentru con­       tea consacra în întregime for­        omenirii, mai ales în cel de-al      populaţie ne-au impresionat şi       securităţii europene reclamă în mod           După ce a salutat propunerea Uniu­       lor este neted. Sîntem însă convinşi
vocarea unei conferinţe interna­      ţele şi toate resursele ţării ope­    doilea război mondial, imense        emoţionat profund. Aceste ma­        imperios încheierea Tratatului de pace      nii Sovietice privind „Programul eco­      că în epoca contemporană, datorită
ţionale in problemele comerţului,     rei da prosperitate materială                                              nifestări, convorbirile avute cu     german, care să consfinţească grani­        nomic al dezarmării" şi perspectivele      schimbărilor în raportul de forţe pe
unde să se examineze problema         şi spirituală.                        jertfe, mari suferinţe şi distru­    conducătorii Indoneziei aduc o       ţele actuale ale Germaniei şi să asi­       realizării practice a acestuia, Mircea     arena internaţională, există posibili­
creării unei organizaţii comer­                                                                                  nouă şi puternică contribuţie la     gure lichidarea regimului vde ocupaţie      Maliţa a spus între altble că norma­       tatea oa aceste probleme să fie rezol­
ciale internaţionale care să cu­        înfăptuirea dezarmării este o       geri incalculabile. încă nu s-au     apropierea şi preţuirea recipro­     în Berlinul occidental. Această proble­     lizarea comerţului internaţional esfe o    vate pe cale paşnică, prin negocieri,
prindă toate regiunile şi ţă ­        sarcină pe deplin realistă. Este      vindecat rănile dureroase ale        că dintre ţările şi popoarele        mă vitală nu şi-a putut găsi încă re­       aită sarcină urgentă care se află în       în interesul păcii şi progresului po­
rile lumii.                           însă necesar ca toate statele şi      acestui război, de la term inarea    noastre, in interesul nostru co­     zolvarea datorită poziţiei negative a       faţa Organizaţiei Naţiunilor Unite.        poarelor.
                                      popoarele iubitoare de pace să        căruia au trecut mai bine de 17      mun, în interesul păcii şi cola­     puterilor occidentale, care au respins
  -Este pentru noi un prilej de       depună eforturi continue, neobo­      ani, dar rămăşiţele războiului       borării internaţionale.              toate propunerile constructive prezen­        Republica Populară Romînă îşi dez­          Este necesar, aşa după cum a su­
sinceră satisfacţie că ne aflăm       site, atît in cadrul organizaţii­                                                                               tate de ţările socialiste.                  voltă comerţul exterior cu un număr        bliniat Gh. Gheorghiu-De i, preşedintele
într-o ţa ră care, ca şi Republi­     lor şi conferinţelor internaţio­      încă n-au fost lichidate şi con­        Ingăduiţi-mi domnilor depu­                                                   tot mai marc de ţări, indiferent de        Consiliului de Stat al Republicii Popu­
ca Populară Romînă, promo­            nale, cit şi în afara lor, pentru     tinuă să întunece orizontul in­      taţi, ca In încheiere să exprim         Dacă eforturile ţărilor socialiste de    sistemul lor social-politic. In prezent,   lare Romîne: „înţelepciune şi chibzu­
vează o politică externă călăuzi­     traducerea în viaţă a acestui         ternaţional. Pacea cu Germania       încă o dată încrederea noastră       a reglementa această problemă vor în-       ţara noastră efectuează schimburi co-      inţă în politică, cea mai mare grijă
tă de ideile coexistenţei paşnice     deziderat al întregii omeniri.        încă nu este reglementată. In        profundă In marea forţă vitală       tîmpina, în continuare, opoziţia pute­      merciale cu peste 80 de state. Dezvol­     pentru întărirea păcii şi eliminarea pe­
şi contribuie Ia aplicarea largă                                            Republica Federală Germană a         a popoarelor de pretutindeni, în     rilor apusene, Republica Populară Ro­       tarea sa economică caracterizată prin-     ricolelor care planează asupra popoa­
a acestor idei în relaţiile in­         Un proces de o însemnă­                                                  viitorul de pace al omenirii. Ni­    mînă va semna Tratatul de pace cu           tr-un ritm ascendent, prin echilibru şi    relor — şi de la înţelegerea acestei
ternaţionale. Principiile elabo­                                            renăscut şi creşte militarismul      ciodată încă forţele mondiale        P.D. Germană, împreună cu celelalte         stabilitate, creează perspective pentru    necesităţi trebuie să pornească orice
rate de conferinţa de la Ban-         tate convîrşitoare pentru pro­        în forma lui cea mai agresivă.       ale păcii nu au fost atît' de u-     ţări socialiste şi alte state care vor      extinderea continuă a legăturilor sale     guvern, orice om de stat cu senti­
dung, in organizarea căreia           gresul societăţii omeneşti este                                            riaşe şi atit de puternice ca în     dori aceasta, cu toate consecinţele ca're   comerciale. Pentru aşezarea comerţului     mentul răspunderii faţă de propriul
ţara dv. a avut un rol atît de        uriaşa mişcare de eliberare de        In conducerea armatei sînt din       zilele noastre. Prin eforturile      decurg de aici.                             mondial pe principiile colaborării fruc­   popor şi faţă de toate popoarele“.
însemnat, au căpătat o largă          sub jugul imperialismului, miş­       nou generalii hitlerişti care in­    unite ale ţărilor socialiste, ale                                                tuoase între state, guvernul romîn spri­
răspîndire în lume, se bucură         care care a cuprins şi se dez­                                             statelor care au scuturat jugul         După ce s-a referit la pericolul pe      jină propunerea de a se convoca o             In acest spirit, delegaţia romînă
'de aprobarea popoarelor de pre­      voltă irezistibil în Asia, Africa     fluenţează în mod direct politica    colonial, ale altor state iubi­      care-t reprezintă pentru pace acţiunile     conferinţă internaţională cu privire la    va depune toate străduinţele şi îşi va
tutindeni. In condiţiile actualu­     şi America Latină, formarea a                                              toare de pace, ale mişcării parti­   S.U.A. în Asia de sud-est şi Extremul       problemele de comerţ şi se declară gata    aduce întreaga contribuţie pentru în­
lui raport de forţe pe arena in­      peste 50 de state noi, care au        statului şi cer înarm area Repu­     zanilor păcii din lumea întreagă,    Orient, Mircea Maliţa a arătaţ în cu­                                                  cheierea cu succes a lucrărilor ac­
ternaţională, aplicarea acestor       rupt lanţurile coloniale şi au        blicii Federale Germane cu arme      războiul poate fi şi trebuie să      vîntul său-                                                       *                    tualei sesiuni a Adunării Generale.
principii este o necesitate vitală    pornit pe calea dezvoltării li­       atomice, pregătlndu-se pentru        fie preîntâmpinat.
pentru întreaga omenire, este         bere, de sine stătătoare. Aceasta     noi aventuri militare. Berlinul                                              Guvernul romîn sprijină întrutotul        kistanulul, Mohammed Alt, a declarat                       *
singura alternativă a unui răz­       reprezintă o măreaţă victorie a                                               Ca şi domniile voastre, noi                                                    că delegaţia sa consideră rezolvarea
boi pustiitor. Ea Implică recu­       tuturor popoarelor. Ea îngus­         occidental, situat în centrul Re­    considerăm că nu există sarci­          Reprezentantul Libanului, Ammun a         problemei dezarmării generale şi to­      ţiunile „bogate" şi „sărace" continuă
noaşterea realităţilor lumii con­     tează mereu sfera de domina­          publicii Democrate Germane,          nă mai nobilă, preocupare mai         sprijinit propunerea Uniunii Sovietice      tale ca problema cea mai importantă       să crească. El a declarat că grupă­
temporane, a cerinţei popoare­                                              continuă să aibă un regim de         înaltă în domeniul relaţiilor in­     privind convocarea unei conferinţe in­      a actualei sesiuni a Adunării Gene­       rile comerciale închise pot primejdui
lor, ca deosebirea dintre orîn-       ţie a statelor imperialiste şi gră­   ocupaţie şi este folosit ca bază     ternaţionale decît de a zădărni­      ternaţionale în problemele comerţului.      rale.                                     programul O.N.U. de ajutorare a sta­
                                      beşte procesul inevitabil al În­      a N.A.T.O. şi centru pentru ac­      ci planurile agresive ale imperia­    El şi-a exprimat neliniştea în legătură                                               telor slab dezvoltate.
rduirile social-politice ale diferi­  lăturării definitive şi totale a      ţiuni agresive Împotriva state­      liştilor, a asigura o pace trai­      cu scopurile Pieţei comune „care este          Delegatul Pakistanului a remarcat
telor ţări, dintre ideologia după     sistemului colonial.                  lor socialiste, devenind astfel un   nică în lume, a grăbi lichidarea      închisă în carapacea ei“.                   cu îngrijorare că decalajul dintre na-       Ministrul afacerilor externe al Pa­
care ele se conduc să nu ducă                                               focar foarte primejdios care         deplină a colonialismului şi tri­                                                                                           kistanului a condamnat discriminarea
Iă declanşarea unui conflict mi­        Poporul romîn urmăreşte cu          poate arunca Europa şi întreaga      umful mişcării de eliberare na­          Ministrul afacerilor externe al Pa-                                                rasială în Republica Sud-Africană.
litar. Care regim social este mai     simpatie şi solidaritate efortu­      lume în catastrofa unui război       ţională şi socială a popoarelor.
bun şi mai uman ? Care dintre         rile pline de însufleţire ale po­     termonuclear.                                                             T IE ÎL SE <& m\ A\ Ml SE IE X Y E M N E
ele asigură popoarelor mai mul­       poarelor eliberate, îndreptate                                                Vă mulţumesc, stimaţi mem­
te bunuri materiale şi valori spi­    spre lichidarea urmelor domi­            Poziţia guvernului romîn în       bri ai Parlamentului indonezian      Abdallah Sallal d e sp re                                                                    „Jos mîinîle
rituale, o viaţă tot mai prosperă     naţiei colonialiste. Aşa-zisa „mi­                                         pentru bunăvoinţa şi atenţia cu
şi demnă de tră it ? S-o dove­        siune civilizatoare“ a statelor       problema germană porneşte de         care ne-aţi ascultat. Dînd curs      ţe lu rile rev o lu ţiei yem esiite                                                        de pe Cuba!“
dească faptele, confruntarea          imperialiste a însemnat cea mai                                            gîndurilor şi sentimentelor po­
ideilor. întrecerea paşnică pe        cruntă exploatare şi jefuirea fă ­    la recunoaşterea existenţei ce­      porului romîn, vă urăm din              CAIRO 4 (Agerpres). TASS                 dezvoltare a ţării. Foştii guver­            ROMA 4 (Agerpres). —
tărîm economic. Noi sîntem            ţişe, fără scrupule şi fără limi­                                          toată inima noi succese în acti­     transmite:                                  nanţi n-au făcut decît să urmă­              Sub lozinca „Jos miinile de
profund convinşi că în această        te a bogăţiilor şi populaţiei ţă ri­  lor două state germane, a nece­      vitatea dv. pusă în slujba bună­                                                 rească scopurile lor egoiste.              pe Cuba !“ în 'apitala Italiei
întrecere va învinge socialis­                                                                                   stării şi fericirii minunatului po­    La 2 octombrie, Kibdallah Sal-                                                       a avut loc un mare miting orga­
                                      lor cotropite, folosirea tuturor      sităţii înlăturării regimului de     por indonezian, pentru înflori­      Ial, .!şeful guvernului Republicii            Revoluţia noastră, a subliniat           nizat de Comitetul de solidari­
mul.                                  mijloacelor, oricît de odioase ar                                          rea frumoasei dv. patrii Indone­     Arabe Yemen, a invitat pe re­               Abdaliah Sallal, nu a fost o lo­           tate şi prietenie cu poporul
  Problemele internaţionale liti­     fi fost ele pentru îmbogăţirea        ocupaţie al Berlinului occidental    zia.                                 prezentanţi ai corpului diploma­            vitură de’ st'at înfăptuită pentru         cuban.
                                      marilor concerne din metropo­                                                                                   tic în Yemen şi le-a făcut urm ă­           îndeplinirea scopurilor uneia sau
gioase reclamă o abordare chib­       le, aducînd în stare tragică de       şi a transformării acestuia in­         Hidup persahabajan aba dl ra-     toarea declaraţie cu privire la             mai multor persoane. Revoluţia               Italienii, a declarat deputa­
zuită, spirit realist, soluţionare                                                                               iat Rumania Indonesia!               „ţelurile revoluţiei Yemenite“.             a cuprins întregul Yemen şi                tul L. Luzzatto, protestează ener­
prin tratative şi înţelegere. Ori-    mizerie şi înapoiere popoare cu       tr-un oraş liber demilitarizat. O                                                                                     sîntem hotăriţi să mergen îna­             gic împotriva pregătirilor pe
cît de spinoase ar fi aceste pro­     o civilizaţie milenară.                                                       (Trăiască prietenia trainică        „Această revoluţie, a declarat            inte pe această oale, cu orice             care le desfăşoară Statele Uni­
bleme, ele pot fi şi trebuie re­                                            asemenea reglementare realistă       dintre popoarele romîn şi indo­      el, a fost înfăptuită pentru a              preţ. Sîntem hotăriţi să ne dez­           te în vederea unei noi agresiuni
zolvate pe calea tratativelor.          Pe primul plan al preocupări­                                            nezian).                             pune capăt umilinţelor, sclava­             voltăm economia şi să ne in-               anticubane. Ei trimit totodată
                                      lor statelor noi care au pornit       a problemei germane ar înlătu­                                                                                        struim întregul nostru popor.              un salut frăţesc eroicului po­
In această privinţă este instruc­     pe calea dezvoltării de sine stă­                                             Trăiască pacea în lumea în­       jului, sărăciei şi bolilor din ţara         In domeniul politicii externe
tiv felul cum au fost reglemen­       tătoare, stă problema consoli­        ra unul din cele mai nevralgice      treagă !                                                                         vom colabora cu toate ţările               por al Cubei care îşi apără drep­
tate problema laoţiană şi pro­        dării independenţei politice, fău­                                                                              noastră, pentru a crea un sis­              care ne respectă independenţa
blema Irianului de vest. Spori­       rirea unei industrii proprii, unei    puncte de pe glob şi ar aduce                                                                                                                                    tul la libzrtnte şi independenţă,
rea neîncetată a stocurilor de        economii naţionale independen­                                                                                  tem social, de binefacerile căru­           şi ne vom opune cu hotărîre                dreptul la viaţă.
arme, inclusiv a celor mai dis­       te, dezvoltarea vieţii social-cul-    o mare contribuţie la asigurarea
trugătoare nu poate duce la ni­       turale şi ridicarea nivelului de                                                                                ia să se poată bucura toate pă­             oricărui amestec străin în tre­
 mic bun. Oricare scînteie poa­       trai al populaţiei. Este firesc       păcii în lume. Statele socialiste
te duce ia declanşarea unei con­      pentru aceste state să se îndrep­                                                                               turile populaţiei. Dv. ştiţi că             burile noastre interne“.
flagraţii mondiale, care în con­      te cu toată hotărîrea împotriva       au manifestat răbdare în re­
diţiile actualei tehnici militare                                           glementarea păcii cu Germania.                                            pină acum în Yemen nu au e-
n-ar cruţa nici un colţ al lumii,     neocoîonialismului prin care pu­
nici un popor. Iată de ce, pro­       terile imperialiste încearcă să       Ele au militat şi militează pen­                                          xistat nici un fel de proiecte de
blema cheie a contemporaneită­        frâneze independenţa economi­
ţii este dezarmarea generală şi       că a noilor state libere, să le îm­   tru încheierea unui tratat de
 totală, pentru a pune capăt          piedice de a dezvolta forţele de
 cursei nebuneşti a înarmărilor,      producţie, căutînd să-şi men­         pace cu Germania. Desigur însă,
 a lipsi forţele agresive de posi­
 bilitatea de a atenta la viaţa                                             că încheierea tratatului de pace
 omenirii, a le răpi mijloacele
 prin care încearcă să sugrume                                              nu poate fi tărăgănată la
 mişcarea de eliberare naţională                                            nesfirşit. Dacă puterile occiden­
 şi lupta popoarelor pentru inde­
 pendenţă. Resursele uriaşe ma­                                             tale vor dovedi şi în viitor că

                                                                            nu doresc o asemenea reglemen­

                                                                            tare coordonată, ţările socialiste

                                                                            vor fi nevoite să semneze tra ­

                                                                            tatul de pace cu Republica De­

                                                                            mocrată Germană împreună cu

                                                                            alte state care au luptat împo­

                                                                            triva Germaniei hitleriste şi care

                                                                            vor dori să semneze acest tratat.

                                                                                Organizaţia Naţiunilor Uni­
                                                                            te poate şi trebuie să joa­
                                                                            ce un rol foarte important în

                                                                             viaţa internaţională. Din păcate

                                                                            reprezentanţii unor puteri occi­

                                                                             dentale zădărnicesc sau opun

                                                                            rezistenţă aplicării unor hotăriri

                                                                            de mare însemnătate pentru a-

                                                                            sigurarea unei păci trainice în

          Redacţia şi administraţia ziarului: ?tr. ‘5 Martie fir. 9. Meftttî's  lHW-> 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Oirecţiet Ueaeraie R.T.T.R. nr. 263.323 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Roii grafică ..t Mat“ Deva.
   11   12   13   14   15   16   17   18   19   20   21