Page 17 - 1962-10

]t Hunc-doara-Deveí\

P R O L E T A R I DIN TO A TE Ţ A R I LE, U N IŢ I-V A / Sflrşital analii! să ne găsească cn piamil depăşit Ia toţi indicii

P r e ţu i d e c o s t - - o b ie c tiv Ii e i p®

Colectivul întreprinderii „Marmura" prima parte a anului aparţine activi­ vedere calitativ, sînt cel puţini egali ce.

din Simeria a desfăşurat o activitate tăţii ncsatisfăcătoare a anilor trecuţi“ lor cumpăraţi. In schimb, sînt mai ief­

rodnică anul. acesta. Planul de produc­ e prea mult îmbrăţişată de conduce-: tini cu 20-25 lei fiecare. Geca ce nu-i

ţie a fost mereu depăşit; în semes­ rea întreprinderii. Faptele au dovedit deloc puţin.

Anuí XIV. Nr. 2420 Sîmbătă 6 octombrie 1962 4 pagini 20 bani trul I cu 22,41 la sută, în iulie cu că se pot obţine economii importante. Pozitiv este şi faptul că s-au redus
5,59 Ia sută, în august cu 10 Ia sută... Numai în luna iulie s-au economisit mult — aproape la jumătate — orele
Vizita tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej Aceasta îndeosebi pe seanţa sporirii 142.000 Ici. Şi aceasta în condiţiile rea­ o'c staţionare a gaterelor.
productivităţii muncii. Acest indice a lizării planului de producţie în propor­
iu ’> crescut faţă de pian cu 33,22 la sută ţie de 105,59 la sută şi a productivi­ Sînt însă o seamă de rezerve nefolo­
în primul trimestru al anului, cu 20,35 tăţii în proporţie de 112,11 Ia sută. In site. Factorul de putere este încă scă­
şi Ion Gheorghe Maurer în Indonezia ia sută în trimestrul II. august, în schimb cînd s-a realizat planul zut şi pentru aceasta întreprinderea este
de producţie în proporţie de 110 la sută, penalizată lunar cu zeci de mii de lei.
DJAKARTA 5 — Trimisul special Agerpres, Ion nului, invitaţi) reprezentanţi ai corpului diploji rde astăzi, prietenă cu statele socialiste şt făcîricl Aşadar, succese de seamă. Şi aceas­ productivitatea n-a fost realizată dccît Se aşteaptă acum sosirea şi instalarea
Gulăţeanu, transmite : matici 'parte din marea zonă a păcii. ta mai ales dacă facem o comparaţie în proporţie de 99,90 la sută, iar la unor condensatori. Dar nu-i de-ajuns.
cu anii trecuţi cînd nici un indice nu preţul de cost doar o economie de Trebuie găsite şi alte soluţii. Poate fi
Cea de-a cincca zi a vizitei de prietenie a con­ La ora 7,40, în faţa tribunelor a aterizat eli-‘ In timpul parăzii, avioane cu reacţie de tip se realiza. Prin aplicarea unor măsuri 54.000 lei! Aşadar, o activitate diri­ mai bine utilizată puterea instalată, se
ducătorilor de stat romîni a coincis cu sărbăto­ copterul cu care au venit de la Bogor iovarăşii şi alte avioane de vinătoaro şi bombar­ tehnice şi organizatorice bine gîndite jată i spre un indice sau altul, neîn- pot aduce îmbunătăţiri în sistemul
rirea Zilei for(elor armate ale Republicii Indone­ Gheorghe Gheorgliiu-Dej şi Ion Gheorghe Maurer, însă, prin mai buna folosire a rezer­ dcajuns de corelată. Exemplul de mai energetic al întreprinderii.
zia. Cu 17 ani în urmă, la 5 octombrie 1945, împreună cu preşedintele Sukarno. Ei au luat loc diere supersonice au executat demonstraţii aeriene velor interne, colectivul de muncă al sus — şi din păcate nu-i unic — arată
două luni după proclamarea independenţei Indo­ în tribuna centrală. Locuitorii Djakartei prezenţi de mare precizie. întreprinderii „Marmura", în frunte cu că nu se acordă aceeâşi atenţie tutu­ In afară de aceasta, întreprinderea
neziei, au fost create primele unităţi ale armatei la festivitate au salutat cu multă însufleţire pe comuniştii, a reuşit să iasă din impas ror indicilor de plan. are posibilitatea să reducă posturile
naţionale indoneziene. conducătorii poporului romîn prieten, exprimin- întreaga defilare s-a desfăşurat în ritmul viu şi să intre în rândurile unităţilor eco­ neproductive. G|ci raportul dintre nu­
du-şi bucuria de a-i avea în mijlocul lor. în şi original imprimat de toboşari, împodobiţi pe nomice fruntaşe din regiunea noastră. EXISTA REZERVE mărul muncitorilor auxiliari şi cel al
Ziua forţelor armate este una dintre marile această zi de mare sărbătoare. deasupra uniformelor cu pici de leopard. Nu cu mult timp în urmă am împăr­ celor productivi — aproximativ 45 la
sărbători ale poporului indonezian şi arc o sem­ tăşit cititorilor noştri o parte din ex­ De altfel aşa se şi explică faptul că sută — nu poate f! mulţumitor. E ade­
nificaţie deosebită. Ea aminteşte de luptele eroice Dr. Sukarno şi tovarăşul Gheorghe Gheorgliiu-Dej La sfîrşilul parăzii, care a constituit o expre­ perienţa' acestui colectiv. încă nu s-a reuşit să se recupereze vărat că unele greutăţi în exploatarea
şi îndelungate pentru eliberarea de sub jugul co­ au primit raportul comandantului gărzii de o- sie a pregătirii de luptă a armatei indoneziene pierderea din primul semestru. Şi re­ agregatelor cer un volum sporit de în ­
lonialist. De cîteva zile, prin lichidarea domi­ noarc. Apoi, preşedintele Sukarno, care este şi şi a hotărîrii sale de a-şi apăra patria, tovară­ UNELE DEFI6IENŢE zerve în acest sens existau. Au dove­ treţinere. Dar printr-o organizare su­
naţiei coloniala olandeze asupra lrianului de vest, comandant suprem al forţelor armate indoneziene, şul Gheorghe Gheorgliiu-Dej i-a felicitat pe dr. dit-o chiar oamenii, muncitorii şi teh­ perioară a activităţii auxiliare, postu­
întregul teritoriu al Indoneziei a devenit liber. a rostit o scurtă cuvîntare, subliniind hotărîrea fer­ Sukarno şi pe şefii statelor majore ale forţelor Există totuşi la' „Marmura" unele nicienii de la „Marmura“. Să dăm nu­ rile neproductive pot fi reduse. Desigur,
Lozinca de luptă a poporului indonezian „De la mă a poporului Indoneziei de a-şi apăra inde­ armate pentru organizarea parăzii şi le-a urat suc­ deficienţe care diminuează succesele. mai un exemplu. Şaibele şi rinichii prin aceasia se vor reduce cheltuielile
pendenţa şi suveranitatea naţională. El a cerut ces în activitatea desfăşurată pentru apărarea in­ Bunăoară, faptul că Ia preţul de cost, abrazivi se cumpărau pînă acum cîte-' de fabricaţie.
Sabang (punctul cel mai nordic al Indoneziei) ostaşilor indonezieni să manifeste o vigilenţă per­ tegrităţii teritoriale şi a independenţei Indoneziei. în cele 8 luni de muncă, s-a înregis­ va luni. Uneori nu erau aduşi la timp,
la Meraukâ" (cea mai îndepărtată localitate din manentă pentru a dejuca uneltirile imperialismu­ trat o depăşire de 98.000 lei. E ade­ alteori nu corespundeau calitativ; ®um spuneam, Ia întreprinderea
Irianul da vest) este reluată astăzi ca un strigăt lui împotriva Republicii Indonezia. Parada a luat sfirşit. Intre timp, crucişătorul vărat că în ultimele luni se obţin eco­ şi.apoi erau scumpi. Un colectiv de •„Marmura" Simeria s-au obţinut anul
de triumf al pdporului eliberat. „Irian" arborase marele pavoaz în aşteptarea înalţilor nomii, dar depăşirea din primul se­ muncitori a propus conducerii între­ acesta siiccese importante. Este nevoie
A început apoi defilarea forţelor armate indo­ oaspeţi romîni. Aceştia au sosit în portul Djakartei mestru — aproape 300.000 iei — n-a prinderii să amenajeze o staţie pentru însă să fie realizat şi preţul de cost.
Festivităţile consacrate aniversării armatei s-au neziene, care a durat patru ore. La început au Tandjok Priok tot cu elicopterul prezidenţial, şi a se lucra la Simeria abrazivii nece­ Posibilităţi pentru aceasta există. Ele
desfăşurat pe un platou din apropierea grandio­ trecut în pas cadenţat veteranii luptei de inde­ apoi s-au îndreptai spre crucişător înlr-o şalupă fost încă recuperată. Aceasta pentru că sari. Şi s-a reuşit. De vreo lună şi trebuie valorificate din plin, aşa cum
sului complex sportiv din Djakarta, — construit pendenţă înarmaţi cu suliţe de bambus, armă cu militară. Pe marea navă militară de tip „Sverd- ceva nu se mai cumpără nici o şaibă, a dovedit că ştie s-o facă colectivul
cu ajutorul Uniunii Sovietice — unul din cete care au început lupta împotriva cotropitorilor lovsk“, tovarăşii Gheorghe Gheorgliiu-Dej, Ion pe linia reducerii preţului de cost se nici un rinichi abraziv. D.iri punct de acestei întreprinderi.
mai mari şi mai moderne din Asia, unde, luna străini. A urmat un detaşament de invalizi, eroi Gheorghe Maurer şi Cornelia Mănescu au primit
trecută, cu prilejul inaugurării sale, s-au desfă­ ai războiului de eliberare naţională. In rînduri raportul gărzii de onoare. După vizitarea navei acţionează timid, cu măsuri de mică N. ANDRONACHE
strînse au trecut prin faţa tribunei mari unităţi ale şi o convorbire prietenească cu preşedintele Su­
şurat jocurile olimpice asiatice. Acest complex foiţelor terestre, navale şi aeriene militare, pre­ karno şi cu comandanţii armatei indoneziene, Oas­ eficienţă. Justificarea că „depăşirea din
ultramodern, cu un stadion cu 100.000 de locuri, a- cum şi ale forţelor de poliţie. peţii romîni au plecat la Bogor.
fost caracterizat în mod sugestiv de preşedintele UZINA „VICTORIA" CALAN
Sukarno ca rcprezentînd „o îmbinare a geniului Cu o deosebită însufleţire şi cu nesfîrşitc a- ¦sSr
sovietic cu fantezia indoneziană“. frlauze a fost primită de cei prezenţi defilarea Vineri seara, la palatul Bogor — reşedinţa do la Subredacţia noastră voluntară
unui detaşament de voluntari care au luptat în Bogor a tovarăşilor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ne inform ează:
Vineri la ora 7 dimineaţa tribunele amenajate Irianul da vest. Ion Gheorghe Maurer — a avut Loc un spectacol
special c u . prilejiil. sărbătoririi Zilei forţelor ar­ de dansuri populare indoneziene oferit de preşedin­ Fontă peste plan chifor Huciung, lordache Hriscu, Lili scurt decît cel planificat. Exemplu în
mate erau arhipline. In tribuna destinată per­ tele Sukarno, în cinstea înalţilor oaspeţi romîni. Brănescu, Adolf Ştcmpel, Iulian Sîrbu. această privinţă îl constituie maşina de
A u fost prezentate dansuri caracteristice din Ban- Valoroasa iniţiativă de a realiza încă Alerită să fie remarcat faptul că echi­ şlefuit cazane de la montaj, reparată
din acest an indicii de utilizare prevă­ pa lui Ludovic Cojan lucrează fără cu 8 zile înainte de termenul prevăzut
zuţi pentru anul 1965, a mobilizat co­ rebut de la începutul anului. în grafic, redarea cu 15 zile mai de­
lectivul secţiei furnale în folosirea tu­ vreme a vagonului de zgură lichidă
turor posibilităţilor de obţinere a unei DIONISIE MUNTEANU prevăzut în reparaţie capitală, maca­
producţii sporite de fontă. Cele 11.973 raua de 5 tone de Ia furnalul 2 etc.
tone de fontă peste plan în cele 9 luni turnător Prin înlocuirea şi economisirea unor
ale anului, dovedesc preocuparea furna- materiale scumpe, au fost obţinute în
liştilor în această privinţă. Ei au ri­ Comuniştii, 9 luni de zile economii de 189.802 lei.
dicat continuu temperatura aerului in­ mereu în frunte La reducerea termenelor de reparaţii
suflat. au asigurat în permanentă o şi-au mai adus contribuţia şi strun­
Rezultate bune a obţinut şi secţia
dozare corectă, a fost redus timpul turnătoria de lingoliere. Prin reduce­
de intervenţie la furnal, a fost obţinut
soanelor oficiale se aflau generalul Nasution, mi­ Armamentul modern cu care sînt înzestratei 'ciung, jarefa centrală şi de vest, şi din insula un indice de utilizare superior cetiri din rea rebutului sub cifra admisă şi de­ garii losif Bogoş, Rinaldo Fontanella,
nistrul apărării şt securităţii, Martadinata, mini­ trupele contrastează puternic cu primitivele suliţe Bali. 1959 cu 47,7 la sută. A fost redus tot- păşirea sarcinii de producţie cu 1,5 Ia
strul forţelor navale, Omar Dhani, ministrul for­ de bambus ale celor mai vechi ostaşi ai armatei odată şi procentul de declasate, acesta sută, în primele 8 luni ale anului, aici Ion Gheorghe, Gheorghe Lada, frezo­
ţelor aeriene, Djani, ministrul forţelor terestre, de eliberare, mareînd parcă deosebirea esenţială După spectacol, tovarăşii Gheorghe Gheorgliiii-Ue) ajungînd să fie în 9 luni de 2,21 la sută au fost înregistrate economii dc peste
Djojonegoro, ministrul poliţiei, membri ai guver­ dintre Indonezia de acum 15 ani şi Indonezia şi Ion Gheorghe Maurer au oferit flori interpreţi­ 582.300 Iei. In fruntea întrecerii so­ rii Ştefan Gyurca, Ion Fre.nţoni I şi
lor, dînd o înaltă preţuire măiestriei lor artistice. cialiste s-au menţinut echipele comu­
alţii.

IOSIF BOCĂNICI

lăcătuş

C u vîn ta rea tovarăşului Gheorghe G heorghiu-D ej faţă de 3 ta sută cît este admis. Da­ niştilor îuliu Kjrşner, Nicolae Sînziana, Cadrele producţiei
torită folosirii raţionale a forţelor de Nicolae Racoviceanu, Vasiie Sima şi
la universitatea din D jakarta producţie, bunei organizări a locurilor Petru Iovan, formatori, Ion Aduttii- Anul acesta, în cadrul uzinei func­
de muncă şi folosirii agregatelor, la ca­ troaie şi Augustin Lăcătuş, turnători, ţionează 8 cursuri de calificare cu du­
Stimaţi şi iubiţi prieteni, oiţe ori problema acestui teri­ ţii R.P. Romîne au făcut repe­ bucurător interesul reciproc pe pacitatea maximă, productivitatea mun­ Aurel Dascălii şi Andron Sînziana, rata de 0-10 lunţ pentru meseriile de
toriu s-a aflat pe ordinea de zi, tate propuneri privind intensifi­ care popoarele noastre îl mani­ cii a crescut cu peste 25 kg. fonfa/om topitori. De Ia întreţinere s-au evi­ furnalişti, preparatori cărbune, topitori
Salutul pe care vi-l adresez susţinând cu însufleţire cauza carea colaborării internaţionale, festă pentru lupta, viaţa şi cul­ oră. denţiat lăcătuşul Laurean Pop şl elec­ metale feroase, manevranţi vagoane şi
cu acest prilej clv., reprezentanţi dreaptă a Indoneziei. pentru sprijinirea statelor cu o tura lor. Să-mi fie deci permis tricianul Îuliu Mateaş. manevranţi benzi. Gonducerea cursu­
ai intelectualităţii indoneziene, economie în curs de dezvoltare, ca în acest for de înaltă cultură Ma r c e l se m c iu c rilor a fost încredinţată inginerilor de
este un salut izvorit din inimă, Reglementarea problemei inde­ încă în 1958, delegaţia romină care este Universitatea din maistru furnalist PAMÎTLIE CUTEANU specialitate ai uzinei. La înălţimea ce­
aşa cum din inimă izvorăsc sen­ pendenţei lrianului de vest este a propus o rezoluţie care a fost Djakarta, una din cele 11 mari rinţelor s-au situat cursanţii Ioan Far-
timentele de caldă prietenie şi un semn al timpurilor noastre: adoptată de Comitetul nr. 2 al universităţi indoneziene, să mă Nici o reclamaţie maistru kaş, Greţu Vălean, Dan Dăiuiţ, Ioan
solidaritate pe cate poporul ro- de glasul popoarelor sînt ne­ Adunării Generale a O.N.U. pri­ refer Ia unele realizări ale po­ Moldovan, Dan Panţu, Filip Popa şi
min le nutreşte faţă de Indone­ voiţi să ţină seama pînă şi cei porului nostru în domeniul în- La cele 6.4(2 tone dc semicocs date In sprijinul producţiei
zia şi de poporul indonezian. care pînă nu de mult nu ştiau vind „stabilirea de contacte cit văţămîntului, ştiinţei şi cultu­ peste plan în 8 luni, semicocsarii au alţii. In curînd, o parte din cursanţi
decit să le exploateze, să le o- mai strînse între ţările slab dez­ mai adăugat în luna septembrie încă Secţiile productive au primit şi pri­ vor susţine examenul de absolvire a
Sir-tem fericiţi că am putut prime şi să Ie umilească. voltate producătoare de petrol rii. Aceste realizări au devenit 2.306 tone. Calitatea semicocsului pro­ mesc din partea secţiei mecanică un cursurilor.
răspunde amabilei invitaţii pe şi ţările producătoare de utilaj posibile şi sînt în plină dezvol­ dus la Călău se bucură de bune apre­ sprijin direct în realizarea şi depăşi­
care ne-a făcut-o preşedintele Trăim un nou curs al istoriei petrolier în vederea sprijinirii tare datorită in primul rînd e- cieri din partea beneficiarilor. Acest rea sarcinilor lor de plan. Acest lucru CLARA BUDIU
Sukarno cînd a fost în Româ­ umane. Succesele economice ale ţărilor' slab dezvoltate în cauză, forturilor statului nostru de a lucru se oglindeşte şi prin faptul că de se reflectă prin executarea reparaţiilor
nia şi că ne aflăm acum pe pă­ Uniunii Sovietice şi ale celorlalte pentru a-şi dezvolta o produc­ crea o puternică bază tehnico- la începutul anului şi pînă acum nu de bună calitate şi într-un termen mai funcţionară
mântul frumoasei Indonezii, In state socialiste, impetuoasa dez­ ţie petrolieră proprie“. materdaJă. Avântul întregii econo­ s-a primit nici o reclamaţie. Fruntaşi
mijlocul harnicului şi talentatu­ mii naţionale, succesele obţinute în lupta pentru calitate sînt : încălzi­ Concurs de admitere la faculfăfi
lui ei popoia Ne bucurăm că ne voltare a ştiinţei şi tehnicii, O asemenea continuă dezvol­ de poporul nostru în construcţia
aflăm în faţa dv. şi putem vorbi realizările în cucerirea Cosmo­ tare a unor relaţii constructive socialistă, în toate dGmeniile de torul Remiis Hordescu de la bateria a Ministerul învăţămîntului anunţă că lologie de la institutele pedagogice de
despre cîteva probleme care in­ sului, apariţia pe scena istoriei este o expresie a politicii de activitate, descătuşarea inepui­ ll-a, primîncălzitorii Ioan Pricop de la 9 octombrie va avea loc concurs 3 ani din Iaşi şi Constanţa; la făcui-:
teresează deopotrivă ţările noa­ a popoarelor care s-au eliberat coexistenţă paşnică, piatra un­ zabilelor energii creatoare ale la bateria 1 şi Florea Decebal de Ia de admitere la următoarele facultăţi tatea de stomatologie de la Institutul
stre. Intelectualii indonezieni, de sub asuprirea colonială — ghiulară a politicii externe a ţă­ maselor populare au asigurat bateria III- de medicină şi farmacie din Bucureşti;
tineretul studios al Indoneziei, toate acestea au modificat pro­ condiţii prielnice înfloririi vie­ (cursuri de zi) : la facultăţile de educaţie fizică de la
se bucură de stima şi simpatia fund raportul de forţe pe are­ rii noastre. Alături de relaţiile ţii culturale şi artistice, pătrun­ ADRIAN STOICOI — la facultatea de ştiinţe economi­ institutele pedagogice de 3 ani din Bu­
tuturor celor câre ştiu ce rol na internaţională. Politica de economice şi comerciale, calea derii culturii în masele largi ale cureşti şi Iaşi; la facultăţile de arte
activ au jucat intelectualitatea apărare şi de întărire a păcii, relaţiilor culturale dintre ţări poporului. inginer ce de Ia Universitatea din G tuj; la plastice şi muzică de la institutele pe­
şi tineretul din această ţară în bazată pe principiile coexisten­ duce şi ea spre acelaşi ţel no­ facultăţile de matematică de la Insti­ dagogice de 3 ani din Gluj şi Iaşi-
mişcarea de eliberare naţională tei paşnice, contribuie la accen­ bil al întăririi păcii şi priete­ Pentru noi, ca şi pentru toate Sub cifra admisă tutele pedagogice de 3 ani din Bucu­
a poporului indonezian. Activi­ tuarea acestei schimbări. niei între popoare. ţările care au ales calea socia­ reşti, Craiova, Constanţa, Bacău şi Înscrierile candidaţilor se fac la se­
tatea politică anticolonialistă a listă de dezvoltare, revoluţia In decursul celor 9 luni care au tre- Baia M are; la facultatea dc fizică şi cretariatele facultăţilor pînă îtt seara
intelectualităţii indoneziene a Lumea de azi este o lume a Stimaţi prieteni, .culturală constituie o parte in­ cui din acest an, colectivul secţiei chimic de la Institutul pedagogic de 3 zilei de 8 octombrie.
mers mină în mină cu activita­ interdependenţelor. Dar in timp tegrantă şi o necesitate obiec­ turnătoria veche a obţinut rezultate ani din Graiova; la facultăţile de fi­
ce imperialismul concepe inter­ A devenit o axiomă că, prin frumoase în muncă. Au fost turnate
tea ştiinţifică şi cu o creaţie dependenţa ca o subordonare a cunoaşterea reciprocă, popoarele tivă a revoluţiei socialiste. Prin- aproape 5.000 tone radiatoare, peste 431 c â t 21Ai a examen.
literar-artistică, inspirată din tot ceea ce-şi poate subordona, ajung să se înţeleagă mai bine, .tone piese sanitare brute şi emailate.
setea de progres, din viaţa şi socialismul o concepe ca o lar­ să colaboreze mai rodnic. Iată (Continuare în pag. 4-a) 2.338 tone piese mecanice şi alte pro­ Ultima verificare; a locomotivei 50.125, da, Ion Getea, ajutorii de meseriaşi,
frământările poporului, concepu­ gă şi rodnică cooperare interna­ de ce considerăm ca foarte îm­ duse. In acelaşi timp, prin respectarea ieşită din reparaţii cu 3 zile înainte
te pentru binele şi fericirea lui. ţională pentru binele tuturor proceselor tehnologice, turnătorii de de termen, a fost făcută de mecanicul toţi acei care au muncit Ia repararea
Probabil că unii dintre dv. popoarelor, în folosul şi nu în aici au redus rebutul cu peste 1 la Aurel Mateiaş. Lîngă locomotivă au
s-au aflat in rândurile ace­ dauna lor. In virtutea acestui sută. O mare contribuţie în această pri­ venit între timp maistrul atelierului locomotivei. Putea el oare, maistrul,
lor tineri care, împreună cu principiu, ţările socialiste cola­ vinţă au adus-o echipele conduse de de reparaţii Simion Ramcea, instructo­
dr. Sukarno, în memorabila zi borează cu ţările în curs de dez­ Vasiie Beşeleu de la radiatoare care rul Gheorghe Gristea şi cîţiva lăcătuşi. să pună la îndoială strădania celor care
de 28 octombrie 1928, au jurat voltare — care o doresc — sub a lucrat cu un rebut de 4-5 la sută Toţi erau frămîntaţi de acelaşi g în d :
credinţă unităţii naţiunii şi au multiple forme: schimburi eco­ faţă de 12 la sută cît este admis, Ni- cum sc va comporta maşina ? Pînă i s-au perindat în minte? Geilalţi, cu
adoptat hotărîrea ca BAHASAB nomice, asistenţă tehnico-ştiin- acum, din cele 20 locomotive reparate,
INDONESIA să devină un simbol ţifică etc., în scopul de a ajuta nu a fost nici una care să nu cores­ care stătea de vorbă, i-au înţeles gîndu-
şl un instrument al acestei uni­ acestor ţări să-şi întărească te­ pundă la probă. Asta nu însemna însă
tăţi. însufleţite de avîniul şi melia economică a independen­ că cei care urmau să plece în cursa rile. In scurt timp, maşina a fost ata­
de lupta mişcării de eliberare dc probă să nu fie atenţi asupra func­
naţională, la sfârşitul celui cle-al ţei. ţionării maşinii. şată Ia tren.
doilea război mondial, forţele
unite ale poporului indonezian Una din direcţiile principale Un şuierat scurt, cîteva încercări dc ...Cei prezenţi în biroul maiştrilor
au alungat colonialismul de pe ale politicii noastre externe este presiune, un nou semnal şi maşina a erau neliniştiţi. A trecut o jumătate xde
pământul patriei, deschizând por­ cultivarea şi lărgirea continuă fost pusă în mişcare. Traseul obişnuit oră de cînd locomotiva trebuia să sc
ţile unei ere nod in istoria zbu­ a relaţiilor reciproc avantajoase de probă este Teiuş—Războîeni. Pe par-' întoarcă din cursă. Nicolae Comşa, ce!
ciumată a acestei ţări. cu tinerele state independente curs maşina s-a comportat bine. Nici o mai nerăbdător s-a interesat de situa­
din Asia şi Africa. Colaborarea defecţiune semnalată. ţia ei la telefon. Cele auzite de el au
In ansamblul naţiunilor, care, largă şi multilaterală cu ţările fost împărtăşite şi celorlalţi. Vestea s-a
5n decursul ultimilor 17 ani, au socialiste ajută ţările cu econo­ Din Războîeni trebuia expediat de
păşit pe arena politicii mondia­ mie în curs de dezvoltare să urgenţă un tren la Coşlariu. Regula­ răspîndit repede. Emoţia a cuprins pe
le ca un factor de o deosebită pună capăt dependenţei econo­ torul circulaţiei de aici a făcut cunos­ toţi cei care au auzit că locomotiva
importanţă, Indonezia s-a mani­ mice faţă de' imperialişti, să-şi cută situaţia şi conducătorului probei 50.125 se va întoarce din cursa dc
festat ca un stat independent, întărească independenţa econo­ de la locomotiva c.u numărul 50.125. E probă cu un tren de marfă. Fiecare se
unitar, cu perspective de dezvol­ mică şi politică. Relaţiile eco­ adevărat, reparaţia s-a dovedit pînă gîndea atunci la cei plecaţi, acei care
tare multilaterală, ca o mare nomice dintre ţara noastră şi aici a fi bună, dar se cerea şi o con­ urmăreau cu încordare fiecare aparat
naţiune ăi cărei glas s-a făcut statele independente din Asia şi sultare cu personalul de pe locomo­ de control al maşinii.
ascultat şi stimat. E ceea ce de­ Africa se dezvoltă atît pe baza tivă. Tânărul mecanic s-a înţeles din
acordurilor comerciale şi de priviri cu instructorul. La Teiuş trenul a fost aşteptat cu
plăţi cit şi pe calea ajutorului multă nerăbdare. Mai mulţi muncitori
şi asistenţei tehnice. Comerţul — Eu am avut şi am întotdeauna au ieşit în întîmpinarea lui. Din de­
încredere în oamenii cu care muncesc, părtare nu se putea distinge dccît o
a ţinut să adauge maistrul Ramcea. mică şuviţă de fum şi un punct negru

care lua proporţii din ce în ce mai
mari. Curînd, cu un şuierat prelung,
trenul a intrat în staţie. Bucurie, îm­
brăţişări, emoţii...

— Am ştiut noi că va merge, a spus

monstrează şi cea mai recentă Romîniei cu statele afro-asiati- Şi în clipa aceea, i-au apărut în min­ mecanicul. încă o dată ne-am convins

izbândă a poporului indonezian ce a crescut mult în aceşti ani. te rînd pe rînd membrii echipei dc la de priceperea şi hărnicia voastră. M a­
— eliberarea de sub colonialism Se dezvoltă continuu relaţiile R.R.D. Şeful echipei, Titi Radu, îl în­ şina a fost supusă şi unui suprafonaj
a lrianului de vest. Victoria a- demna parcă să se pronunţe în favoa­ de 349 tone. A avut de „susţinut" un
' ceasta este de natură să bucure Republicii Populare Române cu rea remorcării trenului. Gu zîmbetul pe examen greu, dar l-a trecut şi asta nu­
pe toţi cei care in mod consec­ Indonezia, India, Birmania, Cey­ mai datorită vouă, celor care aţi repa­
lon, Afganistan, Ghana, Republi­
faţă, au apărut apoi Ion Ghiorsan, Mir- rat-o. Asta înseamnă că şi cel de-al
vent au sprijinit revendicările ca Mali, Niger, Sudan etc. Aria De curînd a fost dat în folosinţă la Lnpeni un complex de deser vire modern. Aici îşi desfăşoară actl- cea Udrea, Silviu Fleşer, Ion Ioniţă 21-lea examen a fost trecut cu succes.
1 ‘doneziei. Printre aceştia se nu­ relaţiilor Republicii Populare Ro­ şi ceilalţi, care niciodată n-au dat greş
mără, alături de celelalte state mâne cu ţările celor două mari vitatea secţii de reparaţii radio, foto, confecţii după comandă pentru femei şi bărbaţi, încălţăminte după coman- Ia trasaj şi montaj, strungarii Teodor La ora stabilită în graficul de miş-i
socialiste, şi Republica Populară continente de pe care dispare dă, reparaţii încălţăminte şi reparaţii ceasuri, frizerie, coafură. Unităţile au fost înzestrate cu utilaj şi mobilier, Bîrluţ şi Francisc Horvath, mereu frun­ care, trenul a ajuns în staţia de des­
Romină: reprezentanţii săi la colonialismul se lărgeşte mereu. Astfel de complexe vor niai fi date în folosinţă, pînă la sfîrşitul anului, în oraşele Petroşani, Simeria şi Gugir. taşi în îqpta pentru calitate, Aurel Fîl- tinaţie...

O.N.U. au luat cuvântul ori de In cadrul O.N.U., reprezentan­ In fotografie : Noul complex de deservire din Lupeni. :V. STREMŢAN

cprespondeijt