Page 18 - 1962-10

PAG. 2
lítSU«
Cultura pomilor după sistemele cla­
sice practicată pînă în prezent — cu
pomi în fineţe şl cu distanţele obiş­
nuite între pomi (7/8 ra.) — este reco­
mandată numai acolo unde terenul este
frămîntat şi prezintă pante cu. încli­
naţia de peste 30°.
Dacă panta este uniformă şi cu o
înclinaţie sub 30°, terenul din livadă
nu va mai fi menţinut sub formă de
înţelenire naturală, deoarece ierburile
perene consumă din hrana pomilor.
Avînd şi o compoziţie floristică săracă
în specii valoroase, care în perioadele
secetoase se usucă, ele dau totodată
producţii de fin mici şi cu valoare nu­
tritivă scăzută.. In cursul verii, ţelina ximativ 0,5 m., după care se repetă ope­
nu dă posibilitate apelor de ploaie să
se infiltreze în pămînt, se scurge la
vale, provocînd us.carea, crăparea şi
eroziunea solului, intensificînd prin
aceasta procesele de degradare. In
această situaţie pornii vegetează slab,
creşterile anuale sînt din ce în ce mai
mici, procesul de fructificare întîrzie,
iar randamentul livezii este foarte
scăzut
Exemple de felul acesta se pot da
multe, unele plantaţii cu pomi în vîrstă
de 4—6 ani, din cauza acestei concu­
renţe şi a lipsei de îngrijire se prezin­
tă ca în primul an de la plantare —
exemplul plantaţiei de la Turdaş,
Spini ş.a.
Dimpotrivă, la unele gospodării, cum
este cazul la Daia Romînă, pe o plan­
taţie de pantă în supra'faţă de 50 ha.,
unde s-a spart ţelina în primul an după
plantare, iar terenul dintre pomi s-a
lucrat şi cultivat cu cartofi, sfeclă şi
dovlecei, menţinîndu-se solul curat şi
umed, pomii au vegetat în condiţii op­
time.
Privită sub aspectul economic, pro-
blema acestor plantaţii trebuie să răs­
pundă nevoilor actuale de dezvoltare
a gospodăriilor dolective şi de stat,
prin realizarea în primul rînd a unor
producţii mari de fructe. Altă proble­
mă pe care o impune agrotehnica unor
astfel de livezi este combaterea ero­
ziunii şt fertilizării permanente a solu­
lui prin lucrările de amenajare şi fo­
losirea pe scară tot mai largă a în­
grăşămintelor verzi. , Pentru a elucida mai bine probleme­
Problema care se pune de la bun în­
ceput este de natură economică şi ea
se referă la lucrări care să ducă la fo­
losirea mai intensivă a terenului din li­
vezile situate pe pantele înfelenite prin tiva în primăvara anului care urmea­
culturi intercalate agro-fura jere.
Pentru a se ajunge aci, sînt nece­
sare lucrări de desţelenire şi culturale
pentru a crea condiţii bune de creştere
şi dezvoltare a pomilor şi culturilor in­ mănatul culturilor respective.
tercalate. Lucrarea sé poate realiza
uşor şi fără cheltuieli mari (profil 1)
în felul următor:
In cazul cînd panta este mai lină
(10—15°);, se materializează pe teren
o linte cu ţăruşi, din loc în loc, la
rsmmf) mm cunum mmm
3 ti lihm ni
L*&&+**&*?
? V, h L E N IN — Opere, voi. 39 1
î 872 pag. 7,50 lei
!Volumul cuprinde „CAIETE
DESPRE IMPERIALISM“ -
materiale pregătitoare pentru
lucrarea „Imperialismul, stadiul
cel mai înalt al capitalismului“,
care a fost scrisă în prima ju ­
mătate a anului 1916. Materia­
lul, extrem de bogat, al aces­
tor „Caiete“ prezintă un inte­
res cu totul deosebit şi consti­
tuie un sprijin extrem de im­
portant pentru studierea apro­
fundată a capitalismului mono­
polist.
J. DODU - AV U TU L OB­
ŞTESC IN G.A.C.
80 pag. l',50 lei
Adresată maselor largi de co­
lectivişti, broşura prezintă în-
tr-o formă simplă uşor acce­
sibilă, rolul şi însemnătatea a-
vutului obştesc pegtru întărirea
economică a gospodăriei agrico­
le colective şi ridicarea bună­
stării membrilor cj. In broşură
se arată care sînt izvoarele de
formare şi dezvoltare a avutu­
lui obştesc, se înfăţişează rolul
avutului obştesc în dezvoltarea
multilaterală şi intensivă a pro­
ducţiei în gospodăria colectivă,
se explică dc ce grija faţă dc
avutul obştesc este o condiţie a
propăşirii gospodăriei colective.
distanţa de 2 m. sub rîndul de pomi, se
vine cu plugul de coastă (reversibil),
acţionat de boi şi se trage prima brazdă
cu răsturnarea felinei în sus. A doua
brazdă se trage în sens invers, peste
prima, profilîndu-se în felul acesta un
mic tal uz.
Brazdele următoare (4—5 la număr)
se execută pînă aproape de rîndul cu
pomi Cu răsturnarea la vale. Se trece
apoi plugul în partea de sus a. rîndu-
lui cu pomi (cît mai aproape), răs-
turnînd brazda cu ţelină tot la vale
pînă ne apropiem de rîndul cu pomi
vecin /(din deal), la distanţa de 2,5
ni. lăsînd un prag înţelenif lat de apro­
raţiunea, la rîndurile următoare, . ca
mai sus, (profilul 1 şi 1 a).
Dacă panta terenului este mai mică
(sub 10°), nu mai este nevoie a se lăsa
SFATUL S P E C I A L I S T U L U I
D IN A G R I C U L T U R Ă
această fişie înţelenită, înţelegîndu-se
prin aceasta că procesul de eroziune a
apelor de ploaie nu constituie un pe­
ricol. In acest caz desţelenirea- se poate şi după recoltare), bineînţeles ajutînd
efectua şi mecanizat
Pe măsură ce panta terenului creşte
peste 15°, ajungînd pînă la 30°, atunci,
pentru a evita îngroparea pomilor —
prin răsturnarea succesivă a pămîntu-
lui la vale — se.recomandă ca tragerea
primei şi celei de a doua brazde sub
rîndul de pomi să se facă la distanţa
de 3,5 m., lăsîndu-se un prag de fe­
lină.în partea de. sus mai lat (de 1 m.).
In felul acesla rîndul de pomi va că­
dea la jumătatea terasei (profil 2 şi
2 a).
Gonsiderînd în primul caz, că dis­
tanţa între rîndurile cu pomi esie de
peste 8 ra. şi scăzînd porţiunea dc teren
din stînga şi dreapta pomului (res­
pectiv 0,5 şi 0,5 m. inclusiv), banda
înţelenită de 1 m-, înseamnă că ne ră-
niîne o suprafaţă utilă cultivabilă pen­
tru plantele indicate cu lăţimea de 6 m.
Fîşia de teren, în lungul rîndului cu
pomi, rămasă nedesţelenită din cauza
inaccesibilităţii plugului, sc ară cît
mai aproape de rînd cu un plug îngust
de vie acţionat de 2 cai (unui după
altul)1. Rămîne totuşi o porţiune de te­
ren iată de aproximativ 40. cm. care
în primul an după desţelenire se sapă
cu cazmaua. Arătura de desţelenire se
recomandă a se face toamna.
Pentru ca terenul să se poaiă cul­
ză, cît mai de timpuriu, se mai face o
arătură cu răsturnarea brazdei fot la
vale (alît din partea de jos a rîndului,
cît şi în partea dc sus a iui). După
aceea, se grăpează şi se trece la se­
In cursul perioadei de vegetaţie, cul-
D/npíf
înfrumuseţarea continuă a
comunelor şi satelor, asigura­
rea condiţiilor materiale pen­
tru desfăşurarea activităţilor
social-culturale este o problemă
importantă în cadrul activită­
ţii sfaturilor populare. In a-
ceastă direcţie Comitetul execu­
tiv al sfatului popular raional
Sebeş, a organizat şi îndrumat
în permanenţă acţiunea de mo­
bilizare a cetăţenilor la acti­
vităţile prevăzute în cadrul
0 }n ac tiv ita te acontribuţiei voluntare.
Cu ocazia adunărilor populare
sfaturilor p o p u lare(în număr de 46) la care auzîndurse econo-
participat peste 10.500 oameni ai
muncii, au fost alese un număr
de 46 comitete de cetăţeni şl
tot atîtea comisii de revizie ca­
re au primit mandatul, de a
conduce lucrările votate în ca­
drul acestora.
Majoritatea celor care au luat
c-uvîntul la discuţii (peste 250)
au făcut propuneri in legătură
cu îmbunătăţirea condiţiilor de
învăţământ şi cultură.
Comitetele executive ale sfa­ au depus în această acţiune în cadrul contribuţiei volun­ cutiv al sfatului popular raio­
turilor populare comunale, sub tov. Ion Nan şi deputatul co­ tare.
îndrumarea permanentă a orga­ munal Vasile Pîţan. In comu­ Acordînd în continuare un vedere problema bunei întreţi­
nizaţiilor de partid, cu spriji­
nul deputaţilor, au mobilizat
masele de ţărani colectivişti Ia
acţiunile de înfăptuire a obiec­
tivelor stabilite cu ocazia adu-
' nărilor p.opular.o.
ívez
furile se Întreţin obişnuit O dată cu
aceste lucrări se sapă cu sapa şi fîşia
de teren pe rîndul de pomi, avîndu-se
grijă ca pămîntui să-l deplasăm la
vale, cu scopul de a proiecta terasa
în aşa fel ca rîndul do pomi să vină
la 1,5 ra. către marginea de jos a ei.
După recoltarea plantei respective,
se ară terenul şi se sapă pe rîndul de
pomi în felul arătat mai sus. Procedînd
în felul acesta, chiar din primul an se
pot contura terasele. Experienţele efec­
tuate la Staţiunea experimentală Geoa-
giu au dovedit că după 3 arături un­
ghiul de pantă- se reduce cu 2—3° şi
la o pantă de 15° sînt suficiente-6 ară­
turi adinei, plus desţelenirea, pentru ca
platforma terasei să capete poziţia ori­
zontală. In funcţie de înclinarea’ pantei, livezi practicat pînă în prezent, cu po­
creşte şi numărul arăturilor adînci pînă
la 10—12. Această înseamnă că orizon-
talitafea teraselor, se poate efectua în
3—4 anî, eonsiderînd cîte 3 arături pe
an (arătura de toamnă, de însămînţare
cu sapa pe rînd, în trasul pămîntului
în jos.
La întreţinerea solului din plantaţiile
tinere, în modul arătat mai sus, se ri­
dică şi alte probleme ca fertilizarea so­
lului teraselor, asolamentul agro-fura-
jer cel mai indicat pentru zona respec­
tivă, inerbarca şi consolidarea taluze-
lor şi timpul, cît putem să cultivăm plan­ mari, de tip agro-poraicol, este în pri­
tele indicate pe platforma acestor te­
rase.
Fertilizarea solului pe platforma le-
raselor se impune şi se poate realiza
prin cultivarea plantelor folosite ca
îngrăşămînt verde. Cele mai bune pen­
tru acest scop sînt acelea care dau
masă verde multă ca : rap.iţa, Iupi/ml
şi bobul.
Semănatul acesforg; se recomandă a
se efectua primăvara de timpuriu pen­
tru a fi încorporat în sol prin luna
iunie. Sau, pînă în vară se pot face
2—3 arături (în sensul şi scopul ur­
mărit), iar în luna iulie se pot însă-
mînţa aceste plante pentru a fi încor­
porate în sol toamna tîrziu. In teiul
acesta, solul se mărunţeşte mai bine
în urma desţelenirii recente şi cultu­
ra dă rezultate bune.
In al doilea an se plantează cartofi,
înainte de arătura de primăvară, res­
pectiv de plantarea tuberculilor, soiul
se va îngrăşa pe întreaga suprafaţă
cu un complex de îngrăşăminte orga-
no-tninerale, constînd d in : 5-000 kg.
gunoi de grajd bine descompus sau
mraniţă, 500 kg. superfosfat, 250 kg,
sare potasică şi 200 kg. azotat de amo­
niu la hectar.
In anul IU se va cultiva trifoi în
'cultură ascunsă de ovăz, (ovăzul se
Rezultatele obţinute după 8
luni de activitate sînt oglindite
în cele 78.000 ore de muncă
patriotică efectuate de către
10.300 de cetăţeni.
Printre cele mai frumoase re­
zultate obţinute pînă în prezent,
merită a fi evidenţiate cele din
satul Cunţa, comuna Draşov un­
de a fost terminată o şcoală
eu 4 săli de clasă. Aici au fost
efectuate 10.770
ore de muncă ~ ~
patriotică realir
mii de 32.310 lei.
Un aport deose­
bit la această realizare l-a adus
preşedintele comitetului de ce­
tăţeni, loan Boabeş. De aseme­
nea în comuna Ludoş au fost
terminate lucrările de ridicare
in roşu a unui local pentru că­
min cultural la care cetăţenii
au prestat 6.440 ore de muncă
patriotică, realizindu-se econo­
mii de 12.880 lei. Mult interes
na Cut au fost terminate 4 săli
de clasă, la care s-au prestat
12.000 ore de muncă patriotică
reallzîndu-se economii de 37.000
lei. O contribuţie însemnată au' an de an înfăţişarea satelor din
va recolta pentru fin)", în anul IV tri­
foi, iar în anul al V-lea sfeclă' furajeră,
varză, fasole, ceapă sau prăşitoâre mici,
după care urmează iarăşi culturile 1n
ordinea arătată.
In cazul că panta este mai mare şi
taluzul este mai înalt, se recomandă
a se grebla şi însămînţg cu amestec de
lucerna şi graminee perene — primă­
vara de timpuriu. La terasele prevă-
zufc cu prag de ţelină în partea de sus,
consolidarea este mai uşoară.
Din cele relatate mai sus, a rezultat
ca o necesitate abandonarea — în prin­
cipiu — a vechiului sistem clasic de
mii în fineţe sau chiar în ogor negru,
datorită nerentabilităţii lor şi înlocui­
rea lui cu sistemul agro-pomicol.
O problemă de importanţă capitală
care se pune în faţa specialiştilor din
pomicultură o reprezintă orientarea
dată în viitor a celor 4.200 ha-, prevă­
zute a se planta pînă în anul 1965,
precum şi altor cîteva mii de hectare
pînă în anul 1975.
Experienţa acumulată de practică,
demonstrează că, acest sistem se poate
generaliza pe cuprinsul regiunii, ca
fiind cel mai acceptabil.
Ga linie de orientare, ce trebuie să
stea la baza principiilor organizatorice
şi tehnice ale teritoriului unei livezi
mul rînd lărgirea rîndurilor în josul
pantei şi îndesirea pomilor pe rînd. In
acest sistem se pot mai bine respecta
Indicaţiile arătate mai sus. In plus
acest sistem prezintă marele avantaj că
pe terenul dintre rîndurile eu pomi se
pot face culturi intercalate tot timpul
cît durează livada.
In funcţie de specie, aceste distanţe
variază între rîndurî de la 10—12 şi
chiar 16 m., iar pe rînd între 3—6 m.
Pentru realizarea ou succes a unor ast­
fel de plantaţii se recomandă alegerea
vqrsanţilor uniformi, iar panta să nu
depăşească 30°. Este absolut necesar ca
pichetarea terenului, respectiv orienta­
rea rîndurilor să se facă pe cît posi­
bil pe curbele de nivel.
In terenurile cu pante fră mînt.ate,
neuniforme, se recomandă cultura po­
milor după sistemul clasic, „pomi în
fineţe“, la distanţe obişnuite, iar ame­
najarea terenului în jurul pomului să
se facă în formă de terase individuale.
le ridicate de practica agro-pomlcolă
a regiunii, se pot trage următoarele
concluzii:
1. Metoda de întreţinere a livezilor
tinere după sistemul agro-pomicoi, cul­
tivat cu terasarea în timp a terenului,
esie economică şi se execută uşor.
2. Se dă posibilitate gospodăriilor
agricole colective să cultive plante
agro-furajere între rîndurile cu pomi
tineri, mărind prin. aceasta suprafeţele
arabile dîn zonele deluroase.
¦ 3:"Pe terase se-poate executa o me­
canizare uşoară a tuturor lucrărilor
agro-pomicole.
4. Starea generală a solului se îmbu­
nătăţeşte.
5. Pomii se dezvoltă mai bine în te­
ren cultivat decît în ţelină.
Toaio aceste rezultate dovedesc cît
de folositor este ca unităţile agricole
să extindă livezile tinere, după sistemul
agro-pomicol.
Ins. R MANUGHEVICI
Ing. D. PRICĂ
Staţiunea experimentală horticolă
Geoagiu
fi
eaza mm
Colectiviştii din Galda de Jos,
raionul Alba, au sporit conside­
rabil în acest an efectivele de
animale. Pentru a asigura o
hrănite cît mai bună a anima­
lelor pe timpul iernii, colecti­
viştii au avut planificat să în-
silozeze 1.519 tone furaje.
Valorificîmd toate resursele de
nutreţuri existente în gospodărie,
pină acum au fost însilozate
1.560 tone furaje, asigurîndu-se
astfel clte 10 tone pentru fiecare
vită mare. Insilozările continuă
pînă ce se va ajunge ia 2.000
tone.
!rowwrcra Barawaanon
adus în această acţiune deputa­
tul regional Vasile Bria şi Pe­
tre Bena, deputat comunal. Lu­
crări importante prin contribu­
ţie voluntară s-au efectuat şi- în
comunele Petreşţi, L o m a n,
Şpring, Miercurea etc.
Merită a fi evidenţiată iniţia­
tiva cetăţenilor din comuna
Pianul de Sus care au strîns
cu grijă materialele rămase de
wv^m^r™*™****: la terminarea
căminului cultu­
ral şi pe care
le-au folosit la
amenajarea u-
nui alt local a-
protoat de cetăţeni.
Comitetul executiv al Sfatu­
lui popular raional Sebeş, în­
drumat de către comitetul raio­
nal de partid, prin atenţia acor­
dată în permanenţă problemei
contribuţiei voluntare a cetă­
ţenilor, a reuşit să mobilizeze
sfaturile populare comunale în
realizarea obiectivelor stabilite
sprijin eficient comitetelor de
cetăţeni, mobilizînd cu spriji­
nul deputaţilor masele de ţă ­
rani colectivişti, se va reuşi ca
„ f . ................ Nr. 2420
»Fii-i»»-/Íí: 0uaRSia»WK7l5Mtt®ílBIWOMMWM<BMtó<C®81ljWWlHiattlHW^!fijBO!^3WSSCfi!MKSO#Sa.ü‘3Cy<*ííi K^vtotü^a
Intre formaţiile artistice ale clubului din Călan, corul, pe
care-l puteţi vedea in fotografia de faţă, desfăşoară o rodnică
activitate prezentând frecvent in faţa oamenilor muncii reuşi­
Linia a ¦a
e din nou te spectacole. Din repertoriul acestei formaţii fac parte cele
mal frumoase cîntece despre partid şi patrie, arii din opere
şi operete, melodii aparţinînd folclorului.
accesibilă /5ÍSSE
}
Din obişnuinţă, şeful de e-
chipă Ion Teodorescu de la
districtul L. 1 Simeria, mer­
gea prin staţie de-a lungul li­ 7 OGTOMBR1E 1962
niilor. Nu era de serviciu dar PROGRAMUL 1 : 6,00 Goncert de di­ frunzele!“, de Serghet Mihalkov; 2!,45
obişnuinţa îl făcu să cerce­
teze cu privirile starea linii­ mineaţă ; 7,10 Piese simfonice; 7,40 Muzică de dans.
lor.
„Satul nostru a înflorit“ — program PROGRAMUL I I : 7,00 Muzică popu­
Comunistul Ion Teodorescu de cîriteee şi jocuri populare romîneşti; lară romînească; 8,30 Glubul voioşiei;
8,10 Şcoala şi v ia ţa ; 8,30 Melodii de 9.00 Program de muzică populară ro­
lucrează în acest district de estradă; 9,30 Teatru la microfon pen., mînească ; 9,30 Muzică uşoară orches­
mult timp. Echipa sa, este tru copii: „Leonka“. Prelucrare şi trală; 10,00 Arii din opere; 10,30 Re­
fruntaşă pe secţie. Secţia L. dramatizare radiofonică de Marioara vista presei străine; 10,38 Melodii dis­
7. Deva este fruntaşă pe Di­ Sadoveanu şi Mihai Grişan, după o tractive interpretate la diferite instru­
recţia Regională C.F.R. Timi­ povestire de I. D. Vasilenko; 10,30 Gîn- mente; 12,15 Din folclorul popoarelor;
şoara iar districtul L. l. Si­ tece sovietice interpretate de corul şi 13.00 Pentru fiecare cîte o melodie;
meria a fost declarat cel mai orchestra de studio a Radioteleviztunii, 14,05 Gintă Dorina Drăgliici — artistă
bun. Recent, în consfătuirile dirijor Garol Litvin; 11,00 „înfrăţiţi emerită; 14,30 ©ine ştie cîştigă ; 16,08
de producţie a grupelor sin­ în muncă, în cîntec şi joc“ — program Interpreţi de frunte ai muzicii populare
dicale, au fost informaţi că şi de muzică populară romînească şi a romîneşti: cîntăreţul Ion Luican; 17,25
pe acest trimestru realizările minorităţilor naţionale; 11,30 Vorbeş*, Muzică uşoară de compozitori rotnîni
sînt dintre cele mai bune. ie Moscova; 12,00 Interpreţi de muzică
Dar nu-şi putu continua gîn- uşoară; 12,25 Interpreţi de operă ro- şi sovietici; 19,30 Romanţe; 20,05 Mu­
mîni şi sovietici; 13,05 Recomandări
durile. Privirile i se opriră din program; 13,10 De toate pentru zică de dans ”, 21,45 Emisiune litera­
intr-un punct al liniei. Ajun­ ră ; 21,55 Muzică de dans.
sese printre liniile VI şi VII
to ţi; 14,00 Goncert de prînz; 15,00 Me- ..
lodii populare romîneşti; 15,30 La şe- t
cină văzu că pe linia VI, pe zătoare; 16,10 Prelucrări corale; 16,25
o porţiune ele 50 cm., şina era Noi înregistrări de muzică uşoară pri­
ruptă de la joantă. Privi spre' mite din partea Radioteleviziunii so­
capetele liniei. Nu era nici un vietice; 16,45 Muzică; 17,45 Melodii
de esfradă; 18,30 „Almanah muzical“
semn de închidere. Se înfiora (Din muzica popoarelor) ; 19,01 Gon­
la gînăul că in orice moment cert de operete; 19,35 „Melodii... melo­
putea să fie primit pe linie un dii“ — emisiune de muzică uşoară ro­
tren. Nu stătu pe gînduri ci mînească; 20,00 Teatru la microfon:
fugi spre primul post cu te­
lefon şi informă pe impiega­ Premiera „Părinţii lui Grişa“. Scenariu
tul de mişcare blochist, Octa- radiofonic după piesa „Atenţiune, cad
vian Raica, despre starea li­
niei. Impiegatul luă imediat
măsuri de închiderea liniei.
Şeful de echipă Teodorescu
plantă discuri roşii la ambele
capete de linie pentru a in­
terzice intrarea tuturor vehi­
culelor de cale ferată. Linia PENTRU 24 ORE
nu putea rămîne închisă de­
oarece ar fi îngreunat activi­ Vreme relativ călduroasă, cu cerul
schimbător, mal mult noros în cursul
tatea staţiei. De aceea, cu zilei. Temperatura staţionară : ziua între
paşi repezi, el se îndreaptă
spre magazia districtului pen­ 21 şi 26 grade, i • noaptea între 5 şi
tru a lua uneltele şi materia­ 10 grade. Vînt potrivit cu intensificări
lele necesare. din sectorul est. Dimineaţa ceată locală.
Ajutat de doi lucrători, to­
varăşul Teodorescu a reuşit
ca in timp de 30 minute să A UNŢ
restabilească linia. Ea a fost
redată circulaţiei, fără a se
jorovoca vreo întîrziere la tre­ in
nuri. Dar o treabă bună. tre­
buie făcută pînă la capăt, aşa
că el a continuat să consoli­ d in c a d r u 1
deze linia prin eclisarea. şi
burarea traverselor. Conştiinţa c:G R U P U L U I Ş C O L A R A L 5.H.
lui de comunist, de muncitor,
l-a determinat să intervină
la timp pentru remedierea a- cu d u r a t a de 3 a n i
variei. Reuşita acţiunii i-a dat
deplină satisfacţie.
CREŢU EMIL SE PRIMESC ^SCRIERI RINĂ la i i . l 1932
impiegat de mişcare
, -fW ¦
p e n t r u s p e c i a 1i f a f e a
E I E€ T MI CI EN1
raionul Sebeş să se schimbe, un !ferea se face fără exam en i
devenind tot mai frumoase. Este în iim lfa Şocurilor p l¦a n ific a te şi în jţj
necesar însă, ca sprijinul co­ ij
mitetului executiv al sfatului (
popular raional să fie acordat {
tuturor comunelor din raion.
Aşa de pildă, trebuie acordat un
ajutor mai concret comunei A-
poldul de Jos unde nici pînă o rd in e a m e d iilo r ele la exam enul \
în prezent nu au început lu­
crările de construire a localu­ de m aturitate. J
lui aprobat, obiectiv stabilit a se
realiza în acest an. De aseme­ | câ
nea este necesară impulsionarea
dării In folosinţă a dispensa­ CQQPE&AYfEî Ú E C O N S V n
rului din comuna Cilnic, a că­
rei construcţie este terminată.
La aceasta este chemată să con­
tribuie şi secţia sănătate a sfa­
tului popular raional, în vede­
rea dotării cu aparatură şi mo­
bilier a dispensarului.
îndrumând in continuare ac­
ţiunea îndeplinirii obiectivelor
din cadrul contribuţiei volun­
tare, stabilite cu ocazia adună­
rilor populare, comitetul exe­
nal nu trebuie să scape din
neri şi gospodăriri a construc­
ţiilor social-cuiturale, precum şl
organizarea unor bogate activi­
tăţi în cadrul acestora.
M. RUGINESC,U