Page 19 - 1962-10
P. 19
N t. 2420 d ru m w ij sö tfl& ü n m v L T n PAG. 9
ii^B5e8B3gBBcB^8aiai8ae&aSMai^«iagtwgaatag»MMaitBaaaa«asaM»eMw»«aM^»
K.r1»cv-ft'' -1rrKrAtmtt-AV: HfMimiMflfcBiWVl
A d im ä ri d e d ă ri d a se a m ă ş i a le g e ri In sprijinul minerilo
5h! o r g a m z a i l i ^ e d a p a i f ö d
Muncitorii, tehnicienii şi ingi debitul de aer comprimat. De
cultural-artistică nerii sectorului electromecanic asemenea, a crescut cu aproape
de la E. M. Vulcan desfăşoară o atmosferă presiunea pe con
o susţinută activitate in spriji du cte.
fie neglijată nul sectoarelor productive. Avînd întreruperile dese de curent
în vedere faptul că an de an electric produceau mari neca
mina se extinde, apar noi aba zuri brigăzilor de mineri. Elec
Eforturile întregului colectiv Este de-a dreptul curios, a taje, producţia de cărbune creş tromecanicii au observat că. de
rdin cadrul fabricii „Sebeşul“ spus Danii Farcaş, ajutor de
maistru, ca într-o întreprinde te simţitor, iar capacitatea de vină e instalaţia electrică, care
din Sebeş, slnt oglindite în re re ca a noastră să nu avem nici
zultatele bune pe care le-au ob cel puţin o brigadă artistică de j extracţie a puţului „7 Noiem nu satisfăcea necesităţile, deoa
ţinut pe perioada celor 8 luni agitaţie. Nu ne putem plînge că. brie“ este depăşită, sectorul rece a crescut consumul de e-
din acest an. Planul de produc nu am avea artişti amatori sau
ţie a fost îndeplinit şi depăşit. subiecte. Nu a existat însă su eLectromecarsic a luat măsuri nergie electrică ; şi solicitările
S-au realizat economii peste ficientă preocupare din partea
plan de 313.000 lei. Zeci de noi celor care răspund de această la timp. Astfel a fost reparată staţiilor şi reţelelor. Pentru re
modele au fost introduse în fa muncă. Au existat unele iniţia
bricaţie. Succese deosebite s-au tive, dar ele nu au fost susţi şi repusă in funcţie maşina de medierea deficienţelor în apro
obţinut pe linia îmbunătăţirii nute.
continue a calităţii produselor, extracţie 2 BM 42, care înlocu vizionarea cu energie electrică,
Despre slaba activitate cultu-
problemă care de altfel a stat ieşte in prezent maşina de ex s-au conectat consumatorii clin
in centrul preocupărilor acestui raf-artistică au mai vorbit tova
colectiv. ..Toate aceste rezulta răşii Ghiţă Ştefan, Macarie Ciu- tracţie N.K.M.Z., aflată in revi partea vestioă a minei la noul
te fac cinste muncitorilor în tre că, Ion Morar şi alţii.
prinderii noastre“, au arătat zie. De asemenea, prin muncă tablou de distribuţie de la pu
aproape toţi comuniştii care au Din discuţii a reieşit că tova
răşii din comitetul de partid au plină de elan, lucrările de re ţul 5. Asemănător s-.ţ procedat
luat cuvîntul la adunarea de dovedit o condamnabilă lipsă
dare de seamă şi alegeri a co de preocupare fa ţă de această vizie generala a maşinii N.K.M.Z. şi !a Valea A3rsulul, consuma
mitetului de partid pe fabrică. stare de lucruri. Numai aşa se şi adaptarea ei' la colivii du torii fiind alimentaţi de la un
Ei au arătat metodele şl măsu poate explica că la cea mai
rile folosite la obţinerea acestor mare întreprindere din oraş nu ble. care măresc cu aproape singur tablou de distribuţie.
rezultate. întrecerea socialistă, există nici o formaţie cultural-
organizarea cursurilor de ridica artistică. Comitetul de partid încă odată capacitatea de ex Noile staţii au fost echipate
rea calificării, frecventate de dacă ar fi tras la răspundere tracţie, sînt avansate, ceea ce va
310 muncitori, folosirea chib pe comuniştii care activează în permite instrarea ei în cuvind in cu relee de protecţie.
zuită a materiei prime, mări cadrul comitetului sindicatului,
rea turaţiei la maşini şi altele, a comitetului U.T.M. şi i-ar fi funcţie. La reparaţia acestei Electromecanicii lucrează în
au fost factorii importanţi care maşini lucrează o echipă de lă prezent la racordarea consuma
au dus la aceasta. Despre efi mobilizat, rezultatele ar fi fost cătuşi condusă de Cornel Petruţ torilor din partea centrală a
cienţa învăţământului de partid cu siguranţă la înălţimea celor şi una de electricieni, condu minei la staţiile „7 Noiembrie“
in producţie, a vorbit tov. D. obţinute pe linie de producţie. să de Alexandru Moldovan. Cu şi puţul 8.
Capră, inginerul şef al fabricii. Mai ales că nu cu nîuit timp în
urmă (un an), formaţiile cuiltu- ani in urmă. cind se făceau re Prin sistematizarea şi moder
Toţi vorbitorii au apreciat
aportul pe care comitetul de ral-artistice ale întreprinderii paraţii la utilajele puţului prin nizarea instalaţiei electrice, la
partid şl l-a adus la îndepli aveau o bogată activitate, pre
nirea sarcinilor de plan, prin zentând programe în faţa mun cipal, era nevoie de un număr mina Vulcan se asigură o bună
îndrumarea şl mobilizarea tu tu citorilor fabricii şi pe scenele că
minelor culturale din comunele sporit de muncitori. Acum. prin protecţie a cablurilor şi totoda
ror comuniştilor şi a celorlalţi din raion. Echipele de cor, dan propunerea făcută de Cornel
oameni ai muncii din fabrică. suri populare, teatru şi orches Hrănind raţionai animalele, H 7n cadrul sectorului me- tă se Înlătură decuplările fără
tra, au participat la multe con- §j canică li de la U. M. Cu- Petruţ privind montarea unui motive a consumatorilor.
— Faţă de rezultatele bune ob cursuri, situîndu-se pe locuri § gir există o gazetă de pe- pod şi a unei macarale, numărul
ţinute în producţie, în munca fruntaşe. Condiţiile unor aseme de oameni şi forţa fizică chel Minerii extrag din abataje zl
culturală s-au semnalat multe nea manifestări există şi acum.
neajunsuri, a spus tov. Katapski, Mai mult, aceste posibilităţi au f§ rete cu rodnică activitate. tuită s-a redus cu 50 la sută. de zi sute de tone de cărbune
crescut, ţinîndu-se cont că fa
şeful secţiei circulare. brica s-a dezvoltat prin insta creşte producţia de Şapte jj In articolele publicate slnt ceilalţi muncitori fiind folosiţi peste plan. Succesul lor este
— In întreprinderea noastră larea de noi maşini şi a creşte 1 reliefate diferite aspecte la alte lucrări.
rii efectivului de muncitori. Insă şl succesul electromecanici
lucrează foarte mulţi tineri şi Un ajutor substanţial primesc
tinere, a spus muncitoarea Pa- Faţă de dorinţa unanimă, ex Gospodăria agricolă colectivă aici vaci de lapte. Obţinerea a- 1 din munca desfăşurată din partea electricienilor şl mi lor, care se străduiesc să Între
raschiva. Crlşan. Consider că prim ată de comunişti în cadrul din Galtiu, raionul Alba, nu are cestei producţii bune este rezul g pentru îndeplinirea preve- S nerii din abataje. Astfel, prin ţină in bune concliţlunl utila
pentru atragerea acestor tineri adunării generale, comitetul de o vechime prea mare. A luat tatul preocupării pentru îngri 1 ăerilor planului de pro- montarea unul nou compresor jele şl instalaţiile.
în activitatea cultural-artistică partid nou ales va trebui să de fiinţă abia in anul 1961. Noii jirea şi hrănirea animalelor. La H ducţie, fapte din aclîvita- de 90 m.c. pe minut, a crescut
s-a făcut prea puţin. In această pună eforturi în vederea organi colectivişti s-au străduit zi de indicaţia organizaţiei de partid, N. ROVENŢA
direcţie, comitetul de partid nu zării activităţii cultural-artis- zi să valorifice toate posibilită consiliu! de conducere al G.A.C. 1 tea obştească şi viaţa oa-
a îndrumat suficient activitatea tice. Trebuie Insă mai multă ţile de care dispune gospodăria, 1 merilor. corespondent
sindicatului şi a organizaţiei de preocupare faţă de această pro să facă din colectiva lor o uni a ales din riadul colectiviştilor | IN FOTOGRAFIE: Co-
tineret. Avem Instrumente muzi blemă pentru a se putea ridica tate' puternică, înfloritoare. Din ca îngrijitori-mulgători pe cei 1 lectivul de redacţie al a- -BS3
cale, dar ele stau nefolosite în primul an de existenţă, colecti mai pricepuţi crescători de ani § cestei gazete de perete
magazia clubului. Aceasta este Ia înălţimea rezultatelor obţinu viştii din Galtiu ascultînd sfa male. Aşa se face că atiţ Iacob g schimbind articolele pub’i- La o d ih n a şi tra ta m e n t
te pe linie de producţie. turile şi îndrumările organelor Ighian cit şi Gavrilă Mărcuşşi 1 cate cu prilejul apariţi
o situaţie faţă, de care trebuie de partid, s-au străduit să dez alţii îşi îndrăgesc mult meseria. jj unui nou număr. An de an creşte numărul oa doara au urmat tratamente In
luate masuri. volte din ce în ce mai mult, a- Ţinînd seama de sfaturile ingi 1 Foto: I. TEREK menilor muncii care pleacă în diferite staţiuni balneo-climate
tît sectorul vegetal, cit şi cel nerului gospodăriei, colectiviştii staţiunile baiueo-climaterice pen rice din ţară. Alţi 387 construc
zootehnic. Dezvoltarea sectoru de la fermă îngrijesc vacile aşa tru odihnă şi tratament. In a- tori au fost trimişi la odihnă
lui zootehnic, sporirea Îndeosebi cum regulile zootehnice o cer.
Mulsul este efectuat la oră fixă, cest an, bunăoară, 563 muncitori pentru a-şi reîmprospăta forţele.
constructori de la I.C.8. Hune
a numărului vacilor şi juniori curăţenia adăpostului şl a ani A C T IV IT A T E RODNICI
lor a stat in centrul atenţiei malelor se face cu deosebită
conducerii gospodăriei colective. grijă, iar furajarea pe bază de
raţii. In tet timpul verii vacile
Aşa se face că deşi în anul tre
% cut gospodăria colectivă nu de au stat pe păşune. Fină Ia scoa Mai sînt trei luni pină la în cute lucrări de mai bună cali vizionarea cu materiale s-a fă
ţinea vaci cu lapte, în acest an terea la păşune, raţia animale cheierea acestui an. Colectivele tate. Astfel, în perioada 1 ia cut ritmic, a fost asigurată
Pe scurt de la corespondenţii numărul lor a ajuns la 67 ca lor cuprindea furaje de calitate întreprinderilor din regiunea nuarie — 31 iulie planul pro desfacerea produselor. Pentru a
pete, iar al junincilor şi viţele- din care nu lipsea silozul in noastră muncesc cu mai mult ducţiei globale a fost îndeplinit
voluntari lor la 163 capete. Acest efectiv cantitate de 20-25 kg., cit şi avint pentru a Îndeplini înain in proporţie de 107,06 la sută întări răspunderea personală în
s-a realizat' în mare parte prin 1-1,5 kg. concentrate. te de termen planul de produc iar în luna august în proporţie îndeplinirea sarcinilor de pro
cumpărări din credite şi cu aju ţie precum şi celelalte obiec de 103,09 Ia sută. De asemenea, ducţie secţiile au fost reparti
Pentru iarna aceasta, colec tive. După scurgerea fiecărei planul productivităţii muncii a zate unor tehnicieni clin condu
tiviştii din Galtiu şi-au orga cerea întreprinderii care să
torul celor-.208.000 lei primite nizat şi mai-bine munca în sec luni se face bilanţul activităţii, fost îndeplinit In proporţie de răspundă direct de activitatea
torul zootehnic. îndată ce pă se analizează perspectivele. A- 111 la sută, s-au realizat econo
© La centrul de achiziţii Mălăeşti acţiunii au fost tinerii Petru Lăsconl, din partea statului drept cre şunea nu va mai asigura hra semenea bilanţ a făcut şi colec mii la preţul de cost In valoare acestora.
din comuna Sălaşul Superior, raionul dite pe termen lung pentru nă suficientă, animalele vor fi tivul întreprinderii „6 August“ de 67.000 lei precum şi benefi Datorită rezultatelor bune ob
Haţeg, s-au colectat pînă acum peste Doina Avramescu, loan Lăsconi, Au cumpărări de animale. Dar,, co a,duse la adăposturi. Aici ele vor î din Petroşani.
100 tone smeurâ; 25 tone mure şl 2.000 lectiviştii din Galtiu nu s-au fi hrănite zilnic cu circa 4 kg. Dornic să trim ită oamenilor cii peste plan în valoare de ţinute pînă în prezent între
kg. afine. O mare parte din aceste rora Gordean, Ana Gordean, • Marian 34.000 lei. Sînt cifre care de prinderea de industrie locală
fructe de pădure a fost selecţionată din Petroşani a ocupat un loc
pentru comerţ. Activitate bogată a Vaier, Trandafir Jurjunescu şi alţii.
avut şl centrul din satul Coroeştl la
care au fost achiziţionate 26 tone fructe (N. BUTE AŢA) a, mulţumit numai cu creşterea fin de bună calitate, cu 20-25 muncii din regiunea noastră cit monstrează că pînă în prezent fruntaş in întrecerea cu celelal
de pădure. (ANDREI NASTASE). numerică a fermei de vaci. Rea kg. siloz şi cu concentrate. In mai muite produse de larg con s-a muncit bine. La obţinerea te întreprinderi de acest gen
o Comitetul raional de Cruce Roşie privinţa furajelor, gospodăria acestor succese a contribuit în
* In mal puţin de o oră, schimbul Sebeş a organizat un concurs gen „Cine lizarea unei producţii de lapte colectivă clin Galtiu nu va cluce sum colectivul întreprinderii de tregul colectiv. S-au evidenţiat din regiune. Este adevărat că In
condus de maistrul Pop Adalbsrt de ştie cîştigă" intitulat „Sanitarii price sporite a stat mereu In centrul lipsă, Sînt asigurate pînă în in mod deosebit tov. Napoleon
la Preparaţia cărbunelui din Petrila puţi". Au participat echipele sanitare atenţiei. Datorită acestui fapt prezent 451 tone finuri şi peste industrie locală din Petroşani a activitatea întreprinderii s-au
a reuşit să încarce un vagon cu 15.600 ale fabricilor „Sebeşul“ Sebeş şi „1 făcut paşi înainte în munca ce Costescu, Gheorghe Popa, Iul iu manifestat şi unele deficienţe.
kg. fier vechi. Prin hărnicia celor care Mai“ Petreşli. Premiile 1 şi II au fost o desfăşoară. Spunem aceasta Secţia de mezelărie de pildă a
au luat parte la această acţiune a cîştigate de A. Kelinger şi M. Lun- gospodăria colectivă a realizat 900 tone siloz. In cuvind se va deoarece în anii trecuţi lucru Andraş de Ia sectorul de tîm- realizat uneori produse de slabă
fost evitată intrarea în locaţie a vago gru de la Seb-ş iar III şi (V de E. pînă In prezent 1.680 litri lapte recolta sfecla de nutreţ şi se vor rile stăteau destul de rău. Pla plărie şi alţii.
nului. (IOAN SIMANDI). Găraiacu şi A. Salade de la Petreşti depozita concentratele. Hrănite calitate şi în sortimente redu
(P. MOLDGVAN). şi îngrijite în continuare la fel
« Peste 720 ore de muncă patriotică pe cap de vacă furajată reuşind de bine, animalele gospodăriei nul de producţie nu putea fi Tot în această perioadă au se, la sortimentele gheaţă a rti
au fost prestate de tineri pentru recol o Printre fruntaşii Preparaţiei căr în acest fel ca pînă acum să vor da cu siguranţă producţia îndeplinit, se Înregistrau pier fost produse noi sortimente ca: ficială şi vată de croitorie pla
tatul prunelor de pe o suprafaţă de bunelui din Lupeni se numără şi Con livreze statului 54.000 litri lapte. de lapte planificată. Xcest fapt deri. Organizând mai bine mun ferestre cuplate, vată de croito nul n-a fost realizat etc. Colec
două hectare şi jumătate aparţinînd tru stantin Stanciu, şef de manevră. Un va contribui la realizarea unor ca, luptind cu mai multă însu rie precum şi noi tipuri de mo tivul este însă hotărit să mun
pului Demsitş al G.A.S. Sîntămăria ajutor preţios în muncă îl primesc din Iată şi cum au reuşit colecti cească şi mai bine astfel ca sar
Orlea din raionul Haţeg. In fruntea partea lui tinerii Mi’nai Cioată, Valeriu viştii din Galtiu să obţină o a st venituri de peste 340.000 lei din fleţire, colectivul amintit a reu bilă cameră combinată şi mobilă cinile ce-i revin pe acest an să
Girdă, şi Aurel Buga. De la începutul fel de producţie. De prea mul sectorul zootehnic. fie îndeplinite înainte de te r
anului şi pînă acum, brigada pe tă experienţă In acest sector nu şit ca în primele 8 luni ale a- de bucătărie. Toate acestea se men.
care o conduce nu a cauzat nici poate fi vorba deoarece acesta I. COSTEA
o locaţie. (N. ROVENŢA). nulni curent să-şi depăşească datoresc faptului că munca a V. ALBU
sarcinile de producţie şi să exe fost mai bine organizată, apro
este primul an în care se cresc
sg A D E N
In Aden se intensifică mişca ta Otomană. In încercarea el de dicat împotriva colonialiştilor. cea mai mare bază militară ma
a tăia portughezilor orice fel de
rea populară împotriva planu acces spre Marea Roşie, a ocu Răscoala a fost înăbuşită, dar ritimă şi aeriană a Marii Bri-.
pat Adenul. Populaţia Adenulut
rilor colonialiştilor englezi de a s-a răsculat de nenumărate ort multe triburi arabe au continuat tanii in Orientul Apropiat, colo
împotriva ocupaţiei otomane,
Sub îndrumarea permanentă zator la craţerul nr. 5 de Ia flo neri s-a reuşit ca secţia separa atrage această colonie la pro care a durat aproape un secol. lupta armată. nialiştii englezi au recurs la noi
a organizaţiei de partid, comite taţie, iar mecanicul Gheorghe iectata „Federaţie a Arabiei de
tul sindicatului de la Prepara Miclea a propus generalizarea ţie să fie semiautomatizată. Ma sud“, în scopul menţinerii ăo- O dată cu campania lui Na Sperind să-şi consolideze po manevre. In urma tratativelor,
ţia cărbunelui din Petrila a acor prinderii barelor de mişcare de joritatea benzilor şi utilajelor poleon împotriva Egiptuhii, A-
dat în cursul acestui an o aten la site cu arcuri de lemn etc. denul o dobîndit o importanţă ziţiile subminate în Orientul A- care au avut loc în luna august
ţie deosebită organizării consfă strategică în planul britanic de
tuirilor de producţie. Ele s-au Toate aceste propuneri au sînt acum comandate de la un I minaţiei engleze in această re cuceriri. Ocupaţia otomană este propiat, in urma revoluţiilor an- 1962 intre guvernul britanic şt
dovedit a fi o formă importan contribuit din plin la bunul mers înlocuită cu cea britanică. In
tă prin care preparatorii par al producţiei, la îmbunătăţirea pupitru de comandă cu semna giune. In ultimele zile, în Aden 1839. Anglia, prcvocînd o cioc tiimperialiste din Egipt şi irak, reprezentanţii autorităţilor ma
ticipă efectiv la organizarea şl calităţii produselor cit şi la rea nire între marinarii săi şi băşti
conducerea producţiei. De aceea, lizarea de economii. lizare optică, uşurîndu-se in mod a fost. decretată starea excep naşi, a creat un colonialiştii englezi au elaborat rionetă locale, colonia Aden este
temele consfătuirilor au fost pretext pentru
anunţate întotdeauna din timp, In consfătuirile de producţie considerabil munca mecanicului, ţională. a ocupa portul un plan de includere a Aăenu- prevăzut a fi inclusă în Fede
pentru ca oamenii să poată s-a discutat mult şi despre or Aden, chipurile
c'nibzui asupra propunerilor ce ganizarea şi urm ărirea întrece care asigură acum în bune con- -h pentru a apăra lui In proiectata „Federaţie a raţia Arabiei'de sud, formată din
urmau să le facă. In plus, refe rii socialiste. Schimburile frun interesele engle
ratele ce urinau a se prezenta taşe au fost distinse în fiecare diţiuni primirea producţiei de Aden este numele dat unei ze. Lărgindu-şi sfera de influen Arabiei de sud“. Autorii planu 10 state din protectoratul Ade
erau întocmite cu cea mai mare lună cu drapelul de schimb la minele Petrila, Aninoasa, Lo-
grijă şi bine documentate. In fruntaş. Metodele lor de muncă nea şi Vulcan. posesiuni coloniale engleze din ţă asupra teritoriilor învecim- lui urmăreau ca, după constitu nului de vest, cu statut de mem
felul acesta, rolul lor a crescut sînt îm părtăşite şi celorlalte, sudul Peninsulei Arabe, care se te cu Adenul, autorităţile en
simţitor. astfel înc!t. experienţa înaintată Faptul că oamenii muncii au întinde pe un teritoriu de gleze au încheiat In 1903—1905 irea federaţiei, administratorii, bră a acesteia pînă in martie
să devină un bun al tuturor. 272.000 de !cm. pătraţi, avînd o o serie de acorduri cu Turcia, englezi care conduc treburile 1963.
Dar, pentru confirmarea ce venit în consfătuirile de pro populaţie de 650.000 de locui care a recunoscut protectoratul
lor spuse, să ne oprim asupra Aproape în fiecare consfătuire tori. Acest teritoriu, situat între englez asupra acestor teritorii. fiecărui teritoriu Includerea cu forţa a Aaenu-
cîtorva exemple. Intr-una din se vorbeşte despre echipele con ducţie cu prc. uneri bine gîndite
consfătuiri, tov. Ladislau Lupa duse de losif Hog, Constantin strîmioarea Bab-El-Mandeb, ce In portul Aden ancorează a- în parte să al lui în această federaţie a produs
a propus construirea unei ma Miu, Gheorghe Rad, Eugen Szed- privind ridicarea nivelului teh desparte Marea Roşie de Golful nual. aproximativ 6.000 de vase
gazii de materiale şl piese pen iacsek şl altele, care îşi reali nic al producţiei şi îrnbunătă- Aden, pînă la Golful Persic şi ale celor mai mari monopoluri cătuiască un a- o şi mai mare nelinişte in su
tru echipa de întreţinere a sec zează angajamentele înainte de ţirea calităţii reparaţiilor, că Marea Arabă, se mărgineşte la petrolifere. El este folosit şi
ţiei flotaţie. Aceasta pentru a vest cu Yemenul, iar la noră drept centni de prelucrare a parat unic, ca dul Peninsulei Arabice, a cărei
se putea urmări îndeaproape termen, dlnd reparaţii de cea întrecerea socialistă a fost bine petrolului pe care monopolista
consumul de lubreîianţi şi ma mai bună calitate, ceea ce con ii extrag din Golful Persic. în pabil să acţione- . populaţie luptă pentru indepen
teriale. Tot el a propus mări tribuie la funcţionarea instala organizată şi urm ărită îndea că din 1954, compania „British ze mai „coordo denţă. împotriva creării acestei
rea 'orificiulul de absorbţie la ţiilor fără defecţiuni. proape, a făcut ca realizările să Petroleum“ a construit aici o ra
capul de distribuţie al filtrului, crească. De exemplu, colectivul finărie de petrol cu o capacita nat şi eficient“ in lupta împo „Federaţii“, instrument pentru
curăţirea gulerului îngrosătoru- Tot în consfătuiri S-a urm ă te ele 5 milioane tone pe an.
lui nr. 1, aprovizionarea cu lan rit îndeaproape traducerea în Rafinăria aduce profituri uria triva mişcării de eliberare. menţinerea pe mai departe a do
ţuri de rezervă pentru craţere viaţă a planului de măsuri teh- şe ; mina de lucru locală este
etc. Propunerile lui, înfăptuite, nico-organizatorice, întocmit pe sectorului de preparare a pro cu Arabia Saudită şi se împar extrem de ieftină. O parte im Prin ameninţări şi corupţie, minaţiei engleze, s-au ridicat la
au avut o mare influenţă asu baza propunerilor făcute de portantă a producţiei este vin-
pra bunului mers al secţiei în muncitori. Zilele acestea, de dus peste plan, de la începutul te, din punct de vedere admi dută navelor care intră in port. Anglia a izbutit la începutul a- luptă numeroase triburi din ce
care lucrează. Maistrul losif Fi-
limon a propus într-o consfă exemplu, Ia secţia separaţie, a anului şi pînă in momentul de nistrativ, în două. Pe de o par Populaţia acestei regiuni însă nului 1959 să determine şase e- le şase sultanate, sprijinite şl
fost aplicată o propunere făcu faţă, 46.500 tone cărbuni spălaţi.
tuire montarea unul dispozitiv tă de comunistul Ştefan Kziraki, te oraşul Aden cu regiunile în nu a acceptat niciodată stă- rnirate şi sultanate din Arabia de triburi din Yemenul de sud.
maistru la atelierul electric. Colectivul sectorului prelu conjurătoare şi Insula Perim şi plnirea tutorilor nepoftiţi. In
automat de deschidere pentru Este vorba de centralizarea în Kuria-Muria, care au statut de de sud să intre în această fe In această colonie a fost crea
trerupătorilor şl amenajarea crare şl-a depăşit deja angaja colonie, iar pe de altă parte, 1955, locuitorii ‘Avenului s-au ri-
pompele de 21 m. cubi pe minut unui panou cu aparate pentru mentele anuale privind depă protectoratul, alcătuit din 23 deraţie. Potrivit acordului pe tă „Federaţia populară demo
manevrarea de la distanţă şl cu
şi UŢontarea ,upui bec Semnalizare optică. şirea planului de producţie, îm mici sultanate, dintre care cel care Anglia l-a impus federa cratică“, care întruneşte o par
bunătăţirea calităţii producţiei mai mare este Lahej. Ade.nul are
$LU c,are$ aep.sţei pxo<« şi realizarea de economii. El a ţiei la 11 februarie 1959, autori te însemnată a forţelor patrio
produs pînă acum 11.085 tone o importantă poziţie strategică
şi comercială, aflînău-se la în tăţile britanice şi-au asumat, tice din ţară. Programul aces
brichete (ovoide), peste plan,
adică cu 1.085 tone mai mult tretăierea drumurilor între Eu „protecţia internă şi externă“ tei organizaţii prevede o luptă
ropa şi Asia.
decit prevedea angajamentul asupra federaţiei. hotărîtă împotriva imperialismu
anual. Calitatea producţiei a In antichitate şi In Evul Me
diu, Adenul era un important, In colonia Aden, potrivit de lui şi agenturii lui in ţară, pen
fost îm bunătăţită in fiecare lună
in medie, cu 2-3 la sută, iar eco cretului constituţional al reginei tru deplina eliberare naţională
Angliei din 1959, reprezentarea şi unitate, pentru lichidarea tu
populaţiei locale in Consiliul le turor bazelor militare străine şl
gislativ a fost în oarecare mă preîntimpinarea transformării
nomiile realizate la preţ de cost centru comercial care, datorită sură extinsă; această concesie Adenului. intr-un focar de răz
se ridică la 568.000 lei. aşezării lui geografice favorabi făcută de autorităţile engleze a boi, precum şi într-o bază pen
Pe întreaga uzină s-a înregis le, atrăgea adesea atenţia cuce urmărit să păstreze esenţa do ii u lupta împotriva mişcării de
trat o economie peste plan Ia ritorilor. In amul 1497, cină por minaţiei colonialiste. Populaţia eliberare naţională din ţările a-
preţul de cost de 1.050.000 lei. tughezii au înconjurat pentru
Adenului a cerut însă lichidarea rabe. Organizaţia cheamă la
CONSTANTIN BADŢJŢA prima dată Capul Bunei Spe regimului coloidal şi evacuarea luptă împotriva tuturor forme
membru în comitelui sindicatului ranţe, Adenul a devenit un pori
trupelor britanice, incercind să lor dominaţiei imperialiste d&i
de la Preparaţi« cărbunelui important pentru vapoarele care menţină cu orice preţ controlul ţară.
fetrila mergeau in India. In 1539, fcar- în ’Aden, unde este amploiată ,0 . ' O P R IO A
