Page 2 - 1962-10

PAG. i
tragara
VIATA DE PARTID
O r g a n iz a ţia «le p a r tid
se întăreşte ca cel m ai vredn ©
şl destoinici colectivişti
Comitetul comunal de partid
Demsuş îndrumă şi controlează
îndeaproape felul în care orga­
nizaţiile de bază P.M.R. din
G.A.C. desfăşoară munca de pri­
mire în partid a celor mai vred­
nici şi destoinici colectivişti. In
acest scop membrii comitetului
comunal de partid fiind reparti­
zaţi pe organizaţii de bază, stu­
diază posibilităţile ce le au or­
ganizaţiile de partid şi le îndru­
mă în muncr de primire în
partid. Bunăoară, Ioan Zepa. se­
cretarul comitetului comunal de
partid, care a primit ca sarcină
să ajute organizaţia de bază din
G.A.C. Peşteniţa şi Hăţăgel, a
căutat să cunoască munca ce o
desfăşoară colectiviştii, să cu­
noască calităţile acestora. în
G.A.C. Hăţăgel de pildă, datorită
muncii politice desfăşurate de
organizaţia de partid, a ajuto­
rului permanent primit din par­
tea Comitetului comunal de
partid, din rîndul celor mai buni
colectivişti au fost primiţi în
rîndurile candidaţilor de partid
î) colectivişti.
Ocupîndu-se cu toată grija de
întărirea rîndurilor sale, orga­
nizaţiile de partid din G.A.C. de
pe raza comunei Demsuş au pri­
mit în acest an 59 candidaţi de
partid din rîndul celor mai îna­
intaţi colectivişti. Printre orga­
nizaţiile de partid care se.ocupă
cu toată răspunderea de întă­
A De exemplu, comunistul Aurel
In eter a fost lansată chemarea.
Sus, pe platoul unui munte, un geo­
log era grav bolnav. Trebuia ope­
rat în cel. mai scurt timp deoarece
ulcerul perforant nu admite întîr- cea ca motorul să meargă înecai. Da­ cu „Ordinul Muncii“ clasa a ll-a. Şi isc explică şi încrederea deo­
ziere. Aşadar era vorba de viata u- că acţiona compensatorul de înăl­ atunci cînd vorbeşte despre „băieţii sebită a piloţilor în posibilităţile
nui om. De transportat pînă jos la
şes nici pomeneală. Ar fi durat prea
mult timp. S-a cerut ajutor din
partea aviaţiei militare.
7 înărul pilot Gheorghe Şuba de
la stafia Aviasan Deva a primit
misiunea să transporte bolnavul la
clinica din Timişoara. Misiunea era
foarte grea. Dar experienţa şi cu­
noaşterea perfectă a posibilităţilor
avionului îi dădură curaj.
După puţin timp de la chemarea
trimisa pe calea undelor, geolo­
gii auziră zgomotul de bondar al
motorului şi un avion galben, avind
pe aripi şi fu sd a j însemnul Cru­
cii Roşii îşi făcu apariţia. Ei se
grăbiră să marcheze locul unde poa­
le ateriza, aşa m m li se comuni­
că prin radio. Pilotul coborî mult
şi trecu de cîteva ori pe deasu­
pra terenului pentru a-l recunoaş­
te. Teren scurt, accidental şi încli­
nat. Trebuia să aterizeze în con-
trapantă. Nu sufla nici o boare de
vini care să-l ajute la aterizare.
Dar mai bine aşa decît să fie vui­
tul de spate. Şuba îşi făcu curaj.
Viaţa unui om trebuia salvată. Ris­
cul însoţeşte uneori meseria de a-
vialor. Tînărul pilot folosi înlrea-
ga-i îndemînare pentru a ateriza,
A reuşit cu bine. Turişti cu ruc­
sacurile pe spate îl înconjurară ad­
mirativ.
Bolnavul a fost instalat, in avion. că datorită lor, şi numai lor au iz­
Era un om voinic şi greutatea lui
îl făcu pe pilot să reflecteze dacă
trebuia să mai golească din benzină
s-au nu pentru a putea decola. In­
tr-adevăr, dificultatea misiunii acum
Activitatea comercială sä se îmbunătăţească continuu
In fala organizaţiilor comer­
ciale de pe raza oraşului regio­
nal Petroşani stau sarcini im­
portante. Ele sînt chemate să
asigure oamenilor muncii pro­
duse de bună calitate, în. canti­
tăţi îndestulătoare şi servite în
cele mai bune condiţii. Pentru
realizarea acestui obiectiv Comi­
tetul executiv al Sfatului popu­
lar al oraşului regional Petro­
şani, s-a preocupat permanent
de controlul şi îndrumarea or­
ganizaţiilor comerciale. In acest
an de pildă, activitatea comer­
cială a fost analizată în 6 sesiuni
ale sfaturilor populare din raza
oraşului regional precum şi în
11 şedinţe de comitet executiv.
Sesiuni şi şedinţe de comitete e-
xecutive au fost ţinute în toate
centrele Văii Jiului, unde s-au
analizat cu spirit de răspundere
diferitele aspecte din unităţile
comerciale. Totodată s-au adop­
tat decizii şi hotărlri corespun­
zătoare. Ca urmare, activitatea
comercială s-a îmbunătăţit sim­
ţitor. Atenţie s-a dat în primul
rînd lărgirii reţelei de desface­
re. In prezent în Valea Jiului
există un număr de 333 unităţi
dintre care 11 au fost înfiinţate
In cursul anului acesta. La indi­
caţiile comitetului executiv, con­
ducerile organizaţiilor comercia­
le, au trecut la specializarea şi
modernizarea unităţilor. Astfel, a
fost deschis un magazin specia­
lizat pentru desfacerea produ­
selor lactate şi a' preparatelor
de carne precum şl 10 unităţi
pentru desfacerea produselor de
rirea rîndurilor sale, se numă­
ră şi organizaţia de bază P.M.R.
din G.A.C. Demsuş. In prezent,
organizaţia de partid numără
30 de membri şi 13 candidaţi de
partid. In fiecare brigadă, echi­
pă, lucrează membri şi candidaţi
de partid care mobilizează la o
muncă însufleţită pe colectiviş­
ti. In acest an de pildă, spre de­
osebire de anul trecut, toate lu­
crările agricole au fost efectua­
te la timp şi în bune condiţiuni.
Birotil organizaţiei de bază s-a
îngrijit să creeze un larg activ
fără de partid. Din acest activ
fac parte colectivişti buni, care
depun strădanie în lupta pen­
tru creşterea producţiei Ia ha.,
sprijină acţiunile iniţiate de or­
ganizaţia de partid, manifestă
iniţiativă şi interes pentru dez­
voltarea gospodăriei. In faţa ac­
tivului fără de partid, se ţin pe­
riodic conferinţe pe diferite te­
me cum sînt : „înaltul titlu de
membru de partid“, „Drepturile
şi îndatoririle membrilor şi can­
didaţilor de partid“, „Opoziţia
dintre morala comunistă şi cea
capitalistă“ etc., care ajută la
creşterea şi educarea lor. Acti­
vul fără de partid este atras la
rezolvarea sarcinilor ce stau în
faţa organizaţiei de partid.
Fiecărui membru de partid i
s-au repartizat cîte 1-2 colecti­
vişti din activul fără de partid.
Lăzăroni a primit sarcina de a
V IA T O R I
îşi spunea cuvîntul. Terenul vra prea
scurt ca avionul să poală prinde
viteza necesară desprinderii de pă-
inînt. Altitudinea tpeste 1.800 m.) fă­ meritele sale deosebite a fost distins de ore de zbor, 50 sau 100. Aşa
ţime, adică în amestecul de aer —
benzina să fie mărită cah'.i'atca de
aer, motorul pierdea li/i putere.
Cuplu numai puţin compensatorul aţa
ca motorul să meargă bine. 1iau
avionul frînat cu motorul in plin
şi ii dădu drumul brusc. Manevra
a reuşit, avionul a prins suficien­
tă viteză pentru ca pe ultimii me­
tri ai platoului să-şi desprindă
ii i'.ie de tiămînl, să se ridice ia
311-4(1 centimetri. Urma pruJiasT.u
unde era o zonă descendentă pu­
ternică sau cum se spune „gol de
aer“. Şuba împinse manşa inainie
în picaj, apoi, după ce-şi luă viteză
suficientă fu pus pe o pantă dulce
de coborîre. Misiunea s-a terminal
cu succes. Medicii şi-au pulul face
la timp datoria.
Acesta este unul din cazurile deo­
sebite, emoţionante în care pilotul
şi-a folosit lot curajul şi arta lui
de navigator pentru a salva viaţa
unui om. Fiecare dintre cei patru
piloţi ai staţiei Aviasan Deva au
întîlnit situaţii grele, în care atît
calităţile avioanelor cit şi curajul
şi priceperea lor au fost puse la grea
încercare. Dar degeaba ai vrea să
ufli din gura lor aceste înlîmplări.
A tît încercatul pilot Petre Crisles-
cu cil şi Ioan Leholski, comandan­
tul staţiei. Gheorghe Şuba sau Eu­
gen Chioreanu, îţi vor spune calm
că avioanele româneşti sînt. bune şi
butit. Nici mecanicul şef Dumitru
Coslin nu contestă acest lucru dar
îndelungata lui activitate în aviaţie
îl face să aibă păreri competente
panificaţie care
au fost dotate ing. TRAIAN BLAJ
CU mobilier mo- preşedintele Comitetuluiexecutiv a l le obţinute. In
dorn. De áseme- Sfatuluipopular al oraşului regional urma măsurilor
nea 16 unităţi a- Petroşani luate s-a reuşit
limentare au în- -— ca sarcinile de
ceput să lucreze în două schim- pian din primul semestru să fie
buri şi s-au extins formele de îndeplinite în proporţie de 105,89
servire cu plata direct la vin- la sută. In frunte s-a situat
zător, organizarea de unităţi cu
servire exemplară, etc.
In sectorul produse industria­ planul de desfacere pe aceeaşi
le au fost modernizate şi repro­
filate unitatea nr. 4 — articole
pentru copii, nr. 6 — textile, nr.
55 — metalo-chimice etc. dotîn-
du-se cu mobilier nou adecvat
specificului fiecărui magazin. De
asemenea au fost organizate pa­
tru unităţi cu servire exempla­
ră. Rezultate bune In ceea ce
priveşte modernizarea şi spe­
cializarea unităţilor au fost ob­
ţinute şi în sectorul alimentaţiei
publice. S-au amenajat şi dotat
cu mobilier o cofetărie, un bu­
fet lacto-bar, o plăcintărie, o
grădină de vară, restaurantul
din Petrii® etc. Şi O.A.D.L.F.
Petroşani a organizat 36 unităţi
de desfacere iar 14 dintre ele au
fost dotate cu mobilier nou. Con­
siderăm totuşi că reţeaua co­ stă în atenţia comitetului execu­
mercială a O.A.D.L.F.-ului nu tiv. La indicaţiile date condu­
corespunde întru-totul cerinţelor
crescînde ale populaţiei. Deşi
U.R.C.C. Deva s-a angajat să de producţie, unde s-au făcut
construiască 5 unităţi noi, pînă
în prezent nu a făcut nimic.
In atenţia comitetului execu­ că în activitatea organizaţiilor
tiv a stat şl modul In care se comerciale din Valea Jiului se
îndeplinesc sarcinile de plan. mai manifestă îpcă unele defi­
se ocupa de colectivistele Vio­
rica Lăzăroni şi Iîozalia Grosu
din activul fără de partid. El
le-a explicat politica partidului
nostru, le-a vorbit despre cali­
tăţile morale şi politice care
trebuie să le aibă un comunist,
le-a îndemnat să citească presa
de partid. Participînd şi la une­
le adunări deschise ale organi­
zaţiei de bază, şi la înfăptuirea
hotărîrilor luate de aceste adu­
nări generale, ele au cunoscut
mai bine menirea comuniştilor,
au înţeles că ei militează pentru
continua întărire a gospodăriei,
a creşterii nivelului de trai al
colectiviştilor. De aceea, ele au
făcut cerere de a fi primite în
rîndul candidaţilor de partid.
In felul acesta organizaţia de
bază a ajutat pe cei mai buni
colectivişti să cunoască mai bine
politica partidului. în urma
acestui fapt ei au făcut cereri
de a fi primiţi candidaţi de
partid. Gheorghe Vălean, Solo-
mon Gardian, Aurora lorgoni,
Hortenzia Tomoni, Gardian
Gheorghe, Iconia lorgoni, sînt
cîţiva din aceştia.
Organizaţia de bază P.M.R.
de aici s-a convins astfel din
propria experienţă că, prin cre­
area unui larg activ fără de
partid, prin creşterea şi educa­
rea lui, se creează posibilitatea
primirii în partid a unor colec­
tivişti înaintaţi, ridicaţi din
punct de vedere politic.
S. CERBU
despre piloţi. El cunoaşte dificul­
tăţile zborului deoarece a fost mulţi
ani la ritul mecanic de bord. Pentru
lui“ — vîrsla îi permite această avioanelor. Ei ştiu că cei de pe
intimitate, Nea Coslin nu face eco­ pământ îşi fac datoria aşa cum ci,
nomie de cuvinte. Dar să nu credeţi Ia manşă în înaltul cerului, îşi în­
că îi răsfaţă sau că Ic atribuie me­ deplinesc cu cinste misiunile. De
rite cc nu Ic au. Nu. Nea Coslin cîte ori nu a u , zburat ei pe condi­
a văzul multe in viaţa lui şi ştie ţii de vizibilitate redusă, pe vini
să „cînlărească“ oamenii. Pe tim­ puternic sau ploaie... Ei au efec­
puri, cînd era tînăr, aproape copil, tuat peste 1.000 ore de zbor în
visase să devină şi el aviator. Dar acest an, Au paraşutat 583 litri sîn-
cine putea să-şi vadă atunci visul ge şi plasmă la spitalele din re­
împlinii ? Tînărul Coslin abia a giune, au transportat cîteva su­
reuşii să se angajeze ca mecanic. te de bolnavi la clinicile de spe­
Cu gindul însă, de multe ori pilota cialitate d in 'jh i'ă şi 150 copii la
şi el. Toate cărţile despre arta zbo­ '' stccţitâiile* bălneo-climatericepentru
rului le studia. Cile un pilot îl mai tratament.
lăsa clin cînd în cînd la manşa de Toate acestea pentru oameni,
secund. Cu anii, experienţa lui a de­ pentru viaţa şi sănătatea lor.
venit mult preţuită. Dragostea pen­
-- Periodic s-au a-
nalizat rezultate-
O.C.L. alimentara şi O.C.L. pro­
duse industriale. De asemenea
perioadă a fost realizat în pro­
porţie de 106,53 la sută. Ca u r­
mare, organizaţiile comerciale
au reuşit să verse la bugetul
sfatului popular beneficii în va­
loare de 8.427.000 lei. La obţi­
nerea rezultatelor arătate mai
sus a contribuit şi organizarea in
permanenţă a unor reclame co­
merciale prin vitrine, expoziţii
cu vînzare etc. In acest an a
existat o mai bună preocupare
şi în ridicarea calificării lucră­
torilor din comerţ. Au absolvit
cursuri de ridicare a calificării
79 de tovarăşi.
îmbunătăţirea continuă a ser­
virii consumatorilor de către
lucrătorii din comerţ a stat şi
cerile organizaţiilor comerciale
au ţinut şedinţe şi consfătuiri
analize temeinice privind rea­
lizarea sarcinilor de plan.
Trebuie să recunoaştem însă
v r v m iii s r ic m u s m r m
»¦««.*•>rassasa?. »îica^‘.raaCTiiu»am2^a3oeto/,ual3>^?zmsBSBffli^i'SSBsmEtoSBîreîBţKRi
L•****& * ...................
, -V
, IELi ä - l ü
Fotoreporterul a sur­
prins un moment din
munca forestierilor. Ţapi­
narii de la Valea Bistrei,
rămpuiesc buştenii.
In lo c u in ţe noi
Constructorii şantierului nr. 1
al T.R.C.H. din Deva au termi­
nat zilele trecute lucrările la
un nou bloc de locuinţe (blo­
cul nr. 2) din cvartalul „23 Au­
gust“. Noul bloc oferă celor 32
de locatari care s-au mutat aici,
confortul necesar.
Peste cîteva zile va fi dat în
folosinţă în acest cvartal încă
un bloc cu 21 de apartamente.
I arătat apoi că nici activitatea
tru munca lui îl face să vină vo­
luntar duminica la aerodrom pentru
a face reviziile avioanelor după 25
D. CRICOVEANU
cienţe. Este vorba de slaba apro­
vizionare a unor unităţi, mai în­
depărtate de centrele oraşelor,
lipsa de preocupare pentru în­
treţinerea curăţeniei şi mai ales
de slaba calitate a servirii la
unele unităţi O.C.L. industriale,
alimentare şi T.A.P.L. Lucrători
ca Niculescu Alexandru, Gheor­
ghe Boşoancă, Serghei Popescu
de la T.A.P.L., Maria Iaeob, Lu­
cia Oprea, Olga Kriştaly de la
O.C.L. Alimentara, Viorica Nicoa-
ră, Terezia Nuţu, Vasilica Biţă,
de la O.C.L. produse industriale,
Constantin Stanca şi Ioan Pîr-
vulescu de la O.A.D.L.F. nu fac
cinste comerţului nostru. lată
de ce in faţa comitetului exe­
cutiv al sfatului popular orăşe­
nesc, în faţa tuturor conduce­
rilor organizaţiilor comerciale
stă sarcina de a depune efor­
turi susţinute pentru îmbunătă­
ţirea continuă a acţivităţii de
aprovizionare şi servire a oame­
nilor muncii din Valea Jiului.
De asemenea trebuie acordată şi
mai multă importanţă îndepli­
nirii planului de aprovizionare
şi desfacere precum şi deschide­
rii de noi unităţi care să satis­
facă exigenţele crescînde ale
consumatorilor.
Comitetul executiv a.l sfatului
popular al oraşului regional Pe­
troşani va controla şi îndruma
activitatea comercială cu şi mai
multă atenţie astfel ca să exis­
te o bună aprovizionare şi de­
servire atît în localităţile mai
îndepărtate cît şi In celelalte
centre ale Văii. Jiului
Nr. ?4t6
C ă rţi şi cititori
? WVWWA
< Biblioteca clubului minier din Lonea se nu- >
' mără printre cele fruntaşe din Valea Jiului. ’
>Participînd la concursul „Bibliotecă fruntaşă in >
>munca de masă cu cartea“, organizat pe plan'
regional, în cursul anului au fost înscrişi la>
această bibliotecă 1.918 cititori, care au citit >
\; 16.689 volume. >>
Din numărul total al cititorilor, mai bine¦>
' de 50la sută sint muncitori. <J
In cursul acestui an fondul bibliotecii a\fosO
împrospătat cu cărţi în valoare de 7.05: lei. >
ajungînău-se la un total de 12.428 volume ' /
intre cele 176 acţiuni ăe masă orgaru* 3 >
aici, la care au participat peste 6.000 de uă- >
: meni ai muncii, mai reuşite au fost recenziile>
>la cărţile „limpezire“ de Lucia Demetrius. „Vii >
> şi morţi.“ de K. Simonov, „Drum deschis“ de-,
%Serbam Nedelcu. informarea „Ce e nou în do-ţ
' meniul literaturii tehnice“şi altele. ţ
> Printre cititorii fruntaşi ai bibliotecii se nu- >
mără minerii Cristea Victor şi Abos Ioachim, de ?
w m $Mm mI > la mina III Jieţ, şteţănescu Anghel, strungar >
; la atelierul II Cimpa şi alţii. >
<; R. BĂLŞAN *
> corespondent ‘ <*/
/ v >/
!ü%.v;
LA MINA DIN LUPENI
Există posibilităţi pentru desfăşurarea
unei rnunci cultural-educative mai bogate!
Cu cîteva zile în urmă comi­ tări menite să-i ajute la îmbo­ evidenţă faptul că la concursul
tetul sindicatului de la mina din găţirea cunoştinţelor profesiona­
Lupeni a analizat, în cadrul „Iubiţi cartea“, iniţiat pentru
unei plenare, activitatea cultu- le şi de cultură generală, la ob­ larga răspîndire a literaturii in
ral-educativă desfăşurată în pe­ ţinerea unor succese importan­ rîndul tineretului, sînt înscrişi
rioada de la alegeri şi pînă în te în activitatea depusă la locul puţini tovarăşi, că numărul ce­
prezent. Atît darea de seamă de producţie. De pildă, a fost lor ce au devenit purtători ai
prezentată cu acest prilej, cît apreciată preocuparea colecti­ insignei „Prieten al cărţii“ este
şi cei care au luat cuvîntul, ac­ încă mic faţă de posibilităţi.
velor de aici pentru formarea
tivişti culturali, muncitori, ingi­ unor brigăzi artistice de agita­ Numeroşi vorbitori au mai
neri şi tehnicieni, au scos in evi­ ţie bine sudate, ce prezintă cu comisiei tehnice de la mină nu
regularitate la locul de muncă se duce la un nivel corespunză­
denţă faptul că în ultimul timp texte adecvate, popularizînd tor, tematica aleasă pentru con­
fruntaşii secţiilor, metodele lor
la mină s-au obţinut o serie de de muncă etc. Dar, în acelaşi ferinţe nefiind întotdeauna po­
frumoase realizări privind răs­ timp au fost semnalate şi nu­ trivită specificului muncii, alcă­
pândirea ştiinţei şi culturii, a meroase lipsuri ce se mai mani­
cărţii tehnice cu conţinut adec­ festă încă la unele sectoare în tu ită în funcţie de necesităţi.
desfăşurarea unei activităţi cul­ Legat de aceasta, unele texte ale
conferinţelor sînt greoaie, la un
vat mineritului, în domeniul tural-educative strîns legate de nivel greu accesibil masei largi
propagandei prin conferinţe, în producţie, apropiată de preocu­ de muncitori.
organizarea unor acţiuni inte­ pările cele mai actuale ale ce-' Plenara comitetului sindica­
resante pentru educarea celor lor ce muncesc. Astfel, la sec­ tului de la mina Lupeni a ana­
ce muncesc în spirit nou, socia­ toarele II şi IV B, nici pînă în lizat şi alte aspecte ale muncii
cultural-educative de masă: pro­
list etc. prezent nu au fost formate bri­
A fost remarcată, şi pe bună blemele Îndrumării şl controlu­
găzi artistice de agitaţie deşi în lui activităţii artistice, acţiunile
dreptate, munca rodnică de cul­ repetate rînduri cei ce lucrează cu cartea tehnică şi urmărirea
turalizare desfăşurată în sectoa­ eficienţei lor, rolili bibliotecilor
rele III, VIII şi IX unde întregul aici şi-au exprimat această do­ mobile la sectoare' şi locurile de
colectiv de muncitori, tehnicieni muncă, organizarea desfăşură­
şi ingineri contribuie în calitate rinţă, conştienţi de faptul că un rii în bune condiţiuni a cursu­
de organizatori şi participanţi
la o serie întreagă de manifes- asemenea gen de formaţie artis­ rilor universităţii populare etc.
Din darea tte' seamă prezentată
tică contribuie cu eficacitate la ca şi din 'discuţiile purtate pe
marginea ei a fost trasă con­
îmbunătăţirea procesului de cluzia ca la mina din Lupeni
producţie. există toate posibilităţile' ca ac­
tivitatea cultural-educativă des­
De asemenea a fost scos ini făşurată să fie mal bogată în
conţinut, mai variată ca formă
de exprimare, mai eficace. Tre­
buie doar ca Pe viitor comitetul
Cînd aprovizionarea
este defectuoasă
Ca în toate oraşele patriei şi teriale, au fost dirijate în alte sindicatului, îndrumat ' îndea­
proape de comitetul de partid,
la Orăştie se construiesc blocuri părţi. ,
pentru locuinţe. In prezent con­ Lipsesc o serie de materiale să vădească o preocupare con­
structorii de pe acest şantier lu­ pentru instalaţii c a : ţevi de doi secventă pentru înlăturarea lip­
crează la blocul nr. 2, cu 48 ţoii, radiatoare 777/4 şi 442/4, surilor semnalate, pentru mai
apartamente. Avind un colectiv ţeava galvanizată de un ţol pen­ buna îndrumare a comitetelor
de muncitori pricepuţi, lucrările tru apă, plumb moale pentru ra ­ sindicale din secţii, în vederea
se desfăşoară intr-un ritm sus­ cordul la conducta de apă, pre­ ridicării muncii cultural-educa­
ţinut, fapt care a determinat cum şi o serie de piese mărunte, tive pe o treaptă mai înaltă, în
conducerea acestui şantier de a coturi, teuri de diferite mărimi sprijinul producţiei.
se angaja ca pînă la data de 1 etc., piese absolut necesare efec- V. CH1Ş
._________ tuării lucrărilor
noiembrie, cu 2 _________ — (după o corespondentă trimisă
de instalaţii.
luni înainte de ,. Aceasta face ca de tov. EUGEN POPA)
termen, să ter-
C onstructori ooo@ooo
echipele de în-
mine 16 apar- ş j c o n s t r u c ţ ii
tamente oare să _ stalatori, în spe-
oO
fie date în fo- =5 cial cei sanitari 3 tt
1r(Iff-tf
losinţă. Dar, aici s-au ivit de­ să nu poată lucra din plin.
ficienţe care creează greutăţi La toţi aceşti factori se mai
în respectarea angajamentului. adaugă u n u l: normatorul şan­
Este vorba de asigurarea unei tierului Virgil Hughiu lipseşte
aprovizionări ritmice cu mate­ de multe ori nemotivat de la ser­
riale a acestui şantier. S-a în- viciu zile întregi. Acest lucru a BIBLIOTECA
tîmplat de multe ori ca echipele făcut ca şi în luna septembrie, MARXIST - LENINISTA
de zidari şi instalatori să piardă pînă la data de 18, să nu fie
ore întregi fără a avea de lucru deschise foile de lucru ale mun­
din lipsă de material. Aşa s-au citorilor, aceştia necunoscînd
care sînt normele de lucru.
petrecut lucrurile în zilele de
10 şi 11 septembrie, cînd nu Cu toate că marea m ajorita­
s-au putut efectua lucrările de te a constructorilor de aici se
betonare a planşeelor din lipsă străduiesc să efectueze lucrări
de ciment. In zilele de 12 şi 13 de bună calitate şi în termenele
septembrie, lucrările de zidărie stabilite, lipsa unei aprovizio­
au stagnat 3-4 ore din lipsă de nări ritmice cu materiale şi al­
cărămidă. La fel din cauza lip­ tele. face ca angajamentele lor
sei de cărămidă nu s-a putut să nu fie respectate întocmai.
lucra la zidărie 2-3 ore în ziua
de 19 septembrie. Aceste lipsuri Pentru asigurarea îndeplinirii
în aprovizionare sînt o conse­ la termen a angajamentelor lua­
cinţă a faptului că maşinile
puse la dispoziţia acestui şan­ te este necesar să se acorde mai
tier pentru transportul de ma­
mult sprijin acestui şantier.
Din
M. RUGINESCU
Sapratonaj
In cadrul Depoului C.F.R. poşta săptămînii
Petroşani a fost realizată o în­
cărcătură de 251 tone supra- neliniştiţi. Care era cauza in- una tinerii Ion Pertu, Keberle
tonaj, de către mecanicii de tîrzierii cu douăzeci de minute? Ferdinand. Emilian D o b o ş,
locomotivă, Constantin niihuţ Curînd însă, fapta conştiincioa­ Gheorghe Verăeţ, Vaier Toma,
membru de partid şi Ioan să a revizorului de cale Ion Ion Nicula, Ion Iordan şi bri­
Humuilă candidat de partid. Pop deveni cunoscută multor gada internistului Ioan Caăar
Exemplul lor a fost apoi urmat călători. Exercitînd controlul li­ (C. BADUŢA şi I. SIMANDI,
niei, el descoperise o ruptură. muncitori).
şi de Petre Crăciunescu, Vasi- Fără şovăire şi în ciuda celor
le Preda şi Nistor Manea. Nu­ aproape 60 de ani ai săi, el a Din staţia Băeşti
mai cu trenurile remorcate de anunţat imediat de la primul
canton staţia Călan pentru a nu Din staţia C.F.R. Băeşti tre­
ei a fost realizat un supratonaj da plecare t,enului. In scurt buiau încărcate 5 batoze. Nu e-
care echivalează cu 192 ore-va- timp, defecţiunea a fost înlătu­ rau însă decit 4 vagoane goale.
g'on economie. (S. Basarab, im ­ rată (I. Crişan, R.C.M.). Trenul 2887 care sosise de cu­
rînd, avea un vagon gol. El nu
piegat). Preparatorii din Petrila putea însă staţiona mult timp.
La încărcare, mecanizatorii aiiy
Trenul 2114 Muncitorii preparatori din Pe­
trila au colectat şi expediat oţe- fost ajutaţi şi de ceferiştii din
In staţia Călan sosise trenul lăriile patriei cantitatea de pes­
2.114. După cîteva minute de te 510 tone de fier vechi, sute de staţie. Batoza a putut fi astfel
aşteptare călătorii deveniseră kilograme de cupru, bronz şi al­
te metale neferoase. Primii in încărcată în timpul staţionării
această acţiune au. fost totdea­
fără ca trenul să intîrzie. S-a
făcut de asemenea economie de
12 ore-vagon (M. CtNDEA).