Page 20 - 1962-10
P. 20
PAO. 4 DRWttT. mtfmiTSMIIËIIl Nf. 2420
Cuvîntarea tovarăşului G heorglie G heorghiu-D ej TELEGRAME EXTERNE
ia universitatea din Djakarta Consiliul de Securitate a aprobai Consfătuirea
corîdiicăforjlor republicilor
f Urmare 'din pag. l-a) Plnă în 1965, sălile de clasă se de aproape 100 milioane de oa interminabilă tergiversare în admiterea R. I. P, Algeria în C iiîfivaioare de bumbac
vor înmulţi cu încă 15.000, din meni, izvorăşte clin interesul problema dezarmării şi de îm
cipiile călăuzitoare In construc tre care 11.000 in localităţile ru poporului nostru pentru viaţa piedicare a încheierii unui acord NEW YORK 5 (Agerpres). — d.n U.R,S.S.
ţia unei societăţi noi, libere şi rale. Importante măsuri asigură şi cultura altor popoare, din pentru interzicerea experienţe La 4 octombrie Consiliul de
prospere, pot fi înfăptuite nu gratuitatea completă a invăţă- spiritul lui de solidaritate cu lor cu arma nucleară, aceste Securitate s-a întrunit pentru a Reprezentantul R.P. Romine, 7 AŞ KEN'I 5 (Agerpres). — 7 ASS
mai prut participarea activă, mîntului de toate gradele. Elevii toate popoarele care luptă pen cercuri provoacă periodic înve- dezbate problema primirii Repu Mihail Haşeganu a subliniat în transmite.
conştientă, a milioanelor de oa şcolilor de şapte ani primesc tru independenţă, libertate şi ninarea atmosferei internaţio blicii Democrate Populare Alge
menii care prin munca lor pro gTatuit manualele şcolare şi nu progres economic şi social. nale fie prin ameninţări, fie ria în O.N.U. cuvîntarea sa că lupta poporului La 5 octombrie preşedintele ilonsî-
duc bunurile materiale şi spiri peste mult vor primi tot gratuit prin acţiuni agresive, ceea ce a liului dc Miniştri al U.R.S.S., N. S.
tuale. Construcţia bazei econo rechizitele şcolare. Peste jumă Opinia publică, din ţara noas profilat nu o dată imaginea ca Luînd c ivîntul în numele de algerian, serveşte cauzei liber
mice a societăţii noi presupune tate din numărul studenţilor au tră a urmărit cu atenţie şi tastrofei. legaţiei Uniunii Sovietice, P.D.
dezvoltarea permanentă a ştiin burse de stat, iar toate centrele profundă simpatie lupta prin Morozov, a salutat „aceste zile tăţii de pretutindeni şi a de Hruşciov, a luat parte la consfătuirea
ţei şi tehnicii, stă<plnirea şi cu universitare au cămine şi canti care indonezienii au sîărîmat Ca membră în Comitetul ce fericite pentru Algeria în lupta
noaşterea temeinică a celor mai ne moderne, biblioteci, labora cătuşele colonialismului. „Insu lor 18 state de la Geneva, R.P. ei împotriva dominaţiei colonia monstrat că un popor care luptă conducătorilor republicilor cultivatoare
noi descoperiri in domeniul şti toare, terenuri experimentale, lele fabulos de bogate, cu nu Ronână a depus o activitate in le“. „Prin lupta sa eroică împo pentru independenţa sa este in de bumbac din U.R.S.S. şi a inovato
inţelor naturii, cunoaşterea teh baze cultural-sportive proprii. meroase crase comerciale, situa tensă pentru a contribui la rea triva colonialiştilor — a spus rilor din agricultura Uzbckistanului.
nicii celei mai moderne şi folo Punînd accentul pe formarea de te la răsărit de India“ , despre lizarea unui acord în problema delegatul sovietic — poporul al- vincibil.
sirea ei pe soaţa întregii econo cadre tehnice noi, numărul ace care seria Ptoîomeu la începutul dezarmării. Ea s-a încadrat în gerian a adus o contribuţie re Trecîndu-se la vot proiectul Conducătorii C.C. ale partidelor co
mii naţionale. A venit vremea stora va atinge în 1965 cifra de erei noastre şi pe care în ultimele activitatea complexă desfăşu marcabilă la cauza comună a muniste din Kazahstan, Azerbaidjan,
cind, după oum spunea Karl 100.000, iar al inginerilor de patru secole colonialismul le-a rată de delegaţiile ţărilor socia lichidării colonialismului şi la de rezoluţie care recomandă ad Tadjikistan, Uzbekislan, Kirghizia,
M-arx, ştiinţa se transformă in 80.000. In ţara noastră nu există jefuit şi oprimat fără milă, au in liste, caracterizată prin spirit îndeplinirea hotărîrii O.N.U. cu miterea R.D.P. Algeria in O.N.U. Turkmenia şi Armenia au comunicat
mod nemijlocit într-o importan şomaj intelectual, după cum nu tra t acum într-o eră de adevărată de iniţiativă, elasticitate şi do a fost aprobat in unanimitate. despre mersul îndeplinirii planurilor
tă forţă de producţie. Un me există in genere nici un fel de renaştere naţională. Forţa unită rinţă de a căuta căi de apro privire la acordarea independen Singurul care s-a abţinut de economie naţională ale celui de-al
rit deosebit aparţine acelor ra şomaj. Absolvenţilor tuturor fa a acestui mare popor a zădărni piere a poziţiilor, fermitate în
muri ale ştiinţei, cum sini, de cultăţilor li se asigură plasarea cit cu preţul unor mari sacri respingerea încercărilor de a ţei ţărilor şi popoarelor colo a fost ciankaişistul care, pînă 4-lea an al septenalului. Fruntaşii din
exemplu, fizica atomică, ştiinţa imediată in funcţii de speciali ficii, şl nu o dată cu preţul sîn- abate conferinţa de la ţelurile
semiconcUictorilor, chimia poli tate pentru care s-au pregătit. gelui, încercările de subminare ei, propuneri judicioase raţio niale. încetarea războiului colo în prezent, ocupă ilegal locul in agricultura Uzbckistanului, cunoscuţi
merilor, radioelectronica şi al Acest fapt dă un impuls deose a cuceririlor independenţei. nale, intr-un cuvînt o poziţie
tele, care sint menite să des bit tineretului studios. constructivă. nial din Algeria şi triumful Al Consiliul ele Securitate. in întreaga ţară, au vorbit la consfă
chidă perspective noi progresu Fiecare victorie a poporului
lui tehnic şi a căror aplicare in Un Ioc însemnat îl ocupă cer indonezian ne-a bucurat sincer. Hotărită să depună şi în viitor geriei independente constituie Ceremonia oficială a primirii tuire despre realizările obţinute de ei.
practică trebuie să aibă ca re cetarea ştiinţifică. Statul pune Ţările noastre sint despărţite de toate eforturile pentru înfăptui
zultat revoluţionarea Întregului la dispoziţia institutelor ştiinţi o uriaşă distanţă, dar în istoria rea dezarmării generale şi to un factor important al slăbirii R.D.P. Algeria în Organizaţia La consfătuire a rostit o cuvîntarc
proces de producţie şl schimba fice mijloacele materiale necesa şi civilizaţia popoarelor romîn tale ca o chestiune de impor
rea radicală a însuşi caracteru re. Academia Republicii Popu şi indonezian există asemănări tanţă fundamentală pentru apă încordării internaţionale“. Re Naţiunilor Unite va avea loc N. S. Hruşciov, călduros întîmpinat
lui muncii. lare Romine, cel mai înalt for de natură să uşureze cunoaşte rarea păcii, ţara noastră se pro
ştiinţific al ţăa-ii, dispune de pe rea şi înţelegerea reciprocă. Po nunţă de asemenea în sprijinul luni după amiază, de cei prezenţi.
In cursul revoluţiei culturale, ste 30 de institute şi centre şti- porul romîn a dus şi el o luptă măsurilor cu caracter parţial
intelectualitatea noastră din Ro- ţifice în care lucrează peste grea împotriva dominaţiei poli care ar contribui la înseninarea zfîîÂz
minia, în frunte cu cei mai va 2.000 de cercetători şi tehnicieni. tice şi economice a puterilor im relaţiilor internaţionale: asu
loroşi reprezentanţi ai ei, s-a Fondurile alocate anual pentru perialiste şi a dat mari jertfe de marea obligaţiei de a nu se Şedsrofa subcomitetului c e b r trei puteri
angajat in lupta pentru făuri dezvoltarea ştiinţei ating aproa sînge pentru a-şi cuceri liber transmite altor ţări arme nu
rea democraţiei populare şi mi pe un miliard de Iei. Romînia a tatea şi independenţa. cleare sau cel puţin încheierea prezentantul sovietic a sprijinit pentru în cetarea experienţelor nucleare
litează activ pentru dezvolta fost printre primele ţări din lu unui tra ta t de neagresiune între admiterea R.D.P. Algeria în
rea ştiinţei şi culturii progre me care au construit instalaţii In ciuda asupririi coloniale pactul N.A.T.O. şi Organizaţia Cuvîntal reprezentaniului sovietic, S. K. Ţarapkin
siste, legate de popor. In rin- destinate cercetărilor ştiinţifice îndelungate, în ţara dv. s-a păs Tratatului de la Varşovia, re O.N.U.
dul intelectualilor au intrat şi în domeniul energiei nucleare. tra t o cultură originală, o măr tragerea de către toate statele
intră zeci de mii de fii de mun Dezvoltarea economiei naţionale, turie a durabilităţii unei mari a trupelor aflate pe teritorii Delegaţii Fv.A.U., Chile şi ai GENEVA 5 (Agerpres) TASS claraţia preşedintelui S.U.A. din 29
citori şi ţărani, care au dobin- a diferitelor ramuri noi ale in şi stăveclîi civilizaţii, a cărei străine, interzicerea propagan altor ţări reprezentate in Con transmite: decembrie 1959 în care a spus deschis
dit in activitatea practică o va dustriei socialiste, a determinat moştenire n-a putut fi complet dei de război. siliul de Securitate au salutat că moratoriul la care l-a angajat
stă experienţă profesională şi lărgirea cercetărilor geologice, distrusă de vandalismul asupri eroicul popor algerian care şi-a Numai din cauza poziţiei S.U.A. S.U.A., expiră la 31 decembrie ţi că
tehnico-oi'ganizatorică. Un rol fizice, chimice şi agrotehnice, torilor străini. Muzeele indone Unul din obiectivele princi cucerit libertatea şi indepen întîrzie în prezent rezolvarea proble după această dată S.U.A. se vor con
important in promovarea de noi ştiinţa a dat o contribuţie în ziene adăpostesc opere de valoa pale ale politicii imperialiste denţa. mei încetării experienţelor a i arma sidera în drept să reia experienţei«
cadre de intelectuali il au mă semnată Ia descoperirea de noi re inestimabilă. Sub cerul cris este acela de a împiedica sta nucleară, a declarat reprezentantul cu arma nucleară. După cum vedeţi,
surile cu privire la dezvoltarea şi bogate resurse petroliere in talin al Indoneziei dăinuie şi bilirea de relaţii prieteneşti în Uniunii Sovietice, S. K. Ţarapkin, la a spus în continuare reprezentantul so
şi Îmbunătăţirea învăţămîntului regiuni care altădată n-au cuno azi construcţii cu o minunată tre ţările în curs de dezvoltare 4 octombrie - la şedinţa subcomitetu
de cultură generală şi superior. scut asemenea exploatări de re arhitectură. Prin expoziţii de şi ţările socialiste. Dar propria
Au fost create condiţii favora surse naturale, la descoperirea artă, tîîmăciri din literatură, ca experienţă a popoarelor din Lucrările Adunării lui celor trei puteri pentru încetarea vietic, din această declaraţie a preşe
bile ca salariaţii din întreprin de noi zăcăminte de minereuri, Asia, ca şi din Africa sau Ame
deri şi instituţii să poată urma la proiectarea şi executarea ma şi prin alte manifestări, publi rica de Sud, este de natură să Generale a O.N.U, experienţelor nucleare. dintelui S.U.A, sc vede clar cine nu
cursurile şcolare, inclusiv in rilor lucrări de electrificare, la cul nostru a putut lua cunoş demonstreze că lupta lor anti-
şcoli superioare, fără a-şi pără mărirea producţiei. Cu ajutorul tinţă de bogăţia culturii indo imperialistă găseşte un sprijin NEW YORK 5 (Agerpres). — Reprezentantul sovietic a respins de a respectat moratoriul şl din iniţia
si posturile lor de muncă. oamenilor de ştiinţă capătă azi neziene, precum şi de eforturile consecvent în ţările socialiste. La cea de-a 17-a sesiune a Adu
la noi o dezvoltare considerabilă dv. pentru dezvoltarea activităţii nării Generale a O.N.U. conti claraţia făcută la şedinţa preceden tiva cui s-a pus capăt moratoriului,
Va este cunoscut că Romin ir chimia petrolului şi a gazului ştiinţifice. Consiliul de ştiinţe Revendicarea legitimă a po nuă discuţiile ue politică gene
a trebuit să păşească pe drumul metan. Actualmente, cercetarea al Indoneziei are realizări şi pro porului indonezian ca Irianu! rală. tă a subcomitetului dc către delega Tocmai în această perioadă, a a-
revoluţiei culturale pornind şi ştiinţifică se concentrează asu grame interesante. Preocupările de vest să fie eliberat de jugul
aici, ca şi în alte domenii, de pra perfecţionării maşinilor con lui converg spre domenii cărora colonialist şl reintegrat patriei La şedinţa din dimineaţa zi tul american, Stcelle, şi anume că mintit delegatul sovietic, Franţa — a-
la moştenirea grea lăsată de tre struite în ţară, introducerii şi şi noi, în Romînia, le acordăm o s-a bucurat de sprijinul ţărilor lei de 4 octombrie a luat cuvin-
cutul regim social-politic. Lati extinderii automatizării industri deosebită atenţie: metalurgie, socialiste. tul Aiken, ministrul afacerilor „Uniunea Sovietică va denunţa anga iiata S.U.A. şi Angliei — a continuat
fundiarii şi capitaliştii, care slă- ale, folosirii energiei nucleare in chimie, electrotehnică, biologie, externe al Irlandei, care şi-a con
pîneau odinioară majoritatea scopuri paşnice, proiectării şi fo Dragi pj'ieieni, sacrat in întregime Cuvîntarea jamentul dc a nu efectua experien în interesul întregului bloc militar al
bunurilor ţării, aservită ue ei losirii maşinilor electronice şi etc. problemelor financiare ale
intereselor marilor monopoluri de calcul, utilizării pe scară lar Relaţiile dintre ţările noastre, O.N.U. ţele“ cu arma nucleară. N.A.T.O. să efectueze explozii nu
imperialiste, aveau tot interesul gă a semiconductorilor, extinde Cu prilejul vizitei In ţara dintre Republica Indonezia şi
să menţină masele largi in bez rii industriei maselor plastice. noastră, Universitatea din Bu Republica Populară Eomînă sint Apoi a luat cuvînt ciankaişis- Despre ce denunţare vorbiţi dv.?, a cleare, iar în ansamblu toate puterile
na inculturii „Boul învăţat nu Se fac importante cercetări şi se cureşti a conferit titlul de „Doc statornicite pe bake ttăinice şi tul.
trage la jug“ — declara cu ci obţin frumoase rezultate şi în tor bonoris causa“ doctorului se dezvoltă. -Schimburile econo întrebat S. K. Ţarapkin. Doar un tra occidentale au continuat zi dc zi să
nism un ministru de pe vremuri, multe alte domenii ştiinţifice, Sukarno care întruneşte însu mice se desfăşoară reciproc a* Şeful delegaţiei statului Hon
iar un ideolog fascist cerea să ştiinţele naturii, ştiinţele sociale şirile unui eminent om de stat vantajos, pe baza acordului co duras a subliniat cu satisfacţie tat sau un acord poate fi denunţat. sporească ritmul cursei înarmărilor şi
se restrângă cit mai mult nu cunosc azi la noi o mare înflo cu talentul de publicist şi de iu mercial încheiat între guvernele extinderea schimburilor cultura
mărul celor ce învaţă, deoarece rire. In îndeplinirea sarcinilor bitor al artelor, publicului nos noastre. Sîntem bucuroşi că teh Dar nu a existat niciodată un acord pregătirilor militare, zăngănind făţiş
cultura produce prea mulţi „ini lor patriotice, oamenii de ştiinţă nicienii romîni au putut contri le între ţările din Vest şi Est şi
ţiaţi“ ! Se temeau, fireşte, că se preocupă ca cercetarea ştiin tru îiindu-i deonotrivă cunoscu bui la rezolvarea unor proble internaţional cu privire la morato armele, amcninţînd să dezlănţuie un
o acţiune largă de culturalizare ţifică să răspundă cerinţelor tă cartea sa „Indonezia acuză“, me ale industriei căreia ţara a propus ca O.N.U. să organizeze
a maselor ar fi dus inerent la practice ale dezvoltării social-c- cit şi albumul colecţiilor sale de dv. ii pune bazele In cadrul pla riul asupra experienţelor nucleare. război nuclear împotriva Uniunii So
trezirea şi creşterea conştiinţei conomiee şi culturale, să rezolve artă. nului de opt ani şi că instituţiile coordonarea activităţii oameni
lor revoluţionare, iar aceasta ar problemele urgente şi de pers noastre de învăţămint superior, S. K. Ţarapkin a amintit că lio- vietice şi altor state iubitoare de pace.
fi primejduit situaţia spoliatori pectivă ale producţiei, să cţea lu Profesorii şi învăţătorii noş unde Învaţă ri studenţi indone lor de ştiinţă din diferite ţări
lor. De aceea, un recensămînt al crări la nivelul ştiinţei şi tehni tri cunosc şi preţuiesc munca zieni, contribuie la formarea ca tărîrca unilaterală a guvernului so In prezent, a declarat reprezentan
populaţiei de dinainte de elibe cii mondiale. Desigur, în toate plină de abnegaţie pe care o drelor de specialişti necesari în scopul consolidării păcii.
rarea ţării înregistra la capito ramurile ştiinţei se acordă a- depun învăţătorii şi profesorii vieţii economice, sociale şi cul vietic de a înceta experienţele cu ar tul sovietic, avem posibilitatea să re
lul anairabeţi şi semianalfabeţi indonezieni pentru a răspîndi turale din Indonezia. In cadrul
un număr de 4 milioane de oa tenţia cuvenită cercetărilor cu cit mai larg lumina învăţăturii acordului cultural dintre ţările ma nucleară a fost adoptată în Uni zolvăm problema moratoriului nu pe
meni, adică un sfert din popu şi a traduce astfel în viaţă acel noastre au şi avut loc diferite
laţia ţării. Dintre copiii care ter caracter teoretic, care lărgesc paragraf din Constituţia indo acţiuni menite a lărgi cunoaşte unea Sovietică încă în anul 1958. De baza unor declaraţii unilaterale, care
minau şcoala elementară, foarte neziana, care declară că „sco rea celor două popoare. Ne ex
bazele dezvoltării de perspecti purile învăţămîntului şi educa primăm convingerea că schim atunci, a spus cl, Uniunea Sovietică în orice moment îşi pot pierde orice
puţini intrau în Învăţământul ţiei tind a forma oameni de ca burile culturale dintre ţările
vă a cerc: ării ştiinţifice. racter, In stare să fie buni ce noastre se vor amplifica în mod a chemat puterile occidentale să ur însemnătate, ci pe baza unui acord in
mediu şi cu atit mai puţini a- tăţeni democraţi şi să contribuie fructuos. Schimburile de expe
Literatura şi artele se bucură la progresul bunăstării poporu meze această iniţiativă nobilă, dar ele ternaţional formal care ar avea vala
jungeau pînă pe băncile univer lui şi al ţării". rienţă între oamenii de ştiinţă,
tot mai mult de preţuirea ma au răspuns la aceasta cu o seric dc bilitate juridică internaţională, adică
sităţilor. Absolvenţii institutelor Indonezia se afirmă pe arena ca şi în domeniul artei şi litera
selor populare. Avem astăzi 43 internaţională ca un stat inde experienţe nucleare fără precedent ca valabilitatea unui angajament interna
de învăţământ superior erau ne pendent, iubitor de pace şi pro turii, vor contribui activ la con
de teatre dramatice, faţă de 16 gres. Numele oraşului indone proporţii. ţional. Guvernul sovietic propune ca
voiţi in multe cazuri să se în zian Bandung a Intrat in isto solidarea prieteniei romîno-în-
cile erau înainte de eliberare. rie prin conferinţa din 1955, Reprezentantul sovietic a amintit de- moratoriul pentru experienţele nucleare
deletnicească cu profesii străine printre ai cărei principali iniţia doneziene.
Au luat fiinţă în toate regiu tori a fost preşedintele Sukarno. subterane să fie in vigoare pînă cind
de specialitatea lor ori să în Conferinţa de la Bandung a Iubiţi prieteni,
nile ţării numeroase orchestre marcat o etapă nouă in istoria ® PE SCURT ® PE SCURT se va realiza un acord a l privire In
groaşe rândurile şomerilor. relaţiilor internaţionale, etapa In puţinul timp de cind ne încetarea definitivă şi a experienţelor
simfonice, teatre dramatice, mu solidarităţii afro-asiatice, acţio- nucleare subterane.
Am izbutit intr-un termen is lând pe baza principiilor „pan- aflăm pe pământul Indoneziei
zicale, mari ansambluri de cîn- cea sila“ ca un factor pozitiv în CAIRO. — La 4 octombrie a plecat guvernul R.F.G. care sprijină politica In încheiere, reprezentantul sovietic
toric foarte scurt să lichidăm politica mondială. ne-am întărit şi mai mult con din Sanaa spre New York ministrul agresivă a S.U.A. faţă de Cuba. In de a spus că Uniunea Sovietică, aşa cum
această împovărătoare moştenire tece şi dansuri şi formaţii fol Afacerilor Externe al Republicii Arabe claraţia partidului se subliniază că gu a declarat la 1 octombrie N. S. Hruş
Eespingînd consecvent încer vingerea că poporul indonezian Yemen, Mohsen. Ahmed El-Ayni. El vernul R.F.G. „s-a alăturat demon ciov, preşedintele Consiliului de Mini
a trecutului şi printr-o reformă cloristice. In Romînia nu mai cările de atragere a ei in blo conduce delegaţia Yemenului la sesiunea straliv politicii la baza căreia stă des ştri al U.R.S.S., în convorbirea sa cu
curile militare agresive contro arc inepuizabile forţe, energii Adunării Generale a O.N.U. considerarea conştientă a dreptului in delegaţia „Fondului păcii — Gandhi",
structurală a învăţământului am există azi nici o localitate fără, late de imperialişti, Indonezia ternaţional“. va depune eforturi şi pe viitor pentru
s-a afirmat ca o promotoare a şi încredere In forţele sale şi în RIO DE JANEIRO. — Intr-o convor rezolvarea problemei încetării tuturor
pus întreaga şcoală pe baze şti cel puţin o casă de cultură. A coexistenţei paşnice, a relaţiilor bire cu un grup de ziarişti, primul mi HAGA. — In camera inferioară a experienţelor cu arma nucleară. N. S.
de prietenie cu toate ţările. posibilitatea de a-şi făuri viito nistru al Braziliei, Hermes Lima, a parlamentului olandez s-au încheiat Hruşciov a spus, de asemenea, a a-
inţifice, legîrrd-o de practica fost creată o industrie proprie Coexistenţa paşnică este singura declarat că Brazilia nu intenţionează dezbaterile dc politică generală pe mar mintit reprezentantul sovietic, că gu
rul pe care-1 merită. să-şi schimbe politica externă şi îşi ginea proiectului bugetului de stat al vernul sovietic este gata să ia ca bază
construcţiei socialiste. Porţile cinematografică pentru filme doctrină a relaţiilor dintre sta reafirmă fidelitatea faţă de principiul Olandei pe anul 1963. pentru rezolvarea problemei încetării
Am ţinut să folosesc acest autodeterminării popoarelor. tuturor experienţelor cu arma nuclea
şcoliioi- sint astăzi deschise tu artistice, documentare şi ştiin te cu sisteme sociale diferite OSLO. — Guvernul norvegian a pre ră propunerea Indiei şi a altor state
prilej pentru a adresa urarea KAUNAS. — La Kaunas (R.S.S. zentat spre aprobare Stortingului pro neutre, făcută în cadrul Comitetului
turor. Numărul şcolilor de şapte ţifice. Tirajul cărţilor a ajuns care corespunde cerinţelor is Lituaniană) au fost condamnaţi Ia iectul bugetului de stat pe anul 1963. celor 18 pentru dezarmare.
noastră sinceră de succes in moarte prin împuşcare 8 participanţi Din suma totală a bugetului de 9-435
ani a crescut faţă de anul 1938 în 1961 la peste 50 de milioane torice ale epocii noastre şi pe Ia detaşamentele de pedepsire fasciste, miloanc coroane, numai cheltuielile mi La şedinţă au luat, dc asemenea,
lupta pentru făurirea unei In- vinovaţi de uciderea a mii de cetăţeni cuvîntul reprezentanţii occidentali în
de aproape zece ori. In anul a- de exemplare, în ultimii zece temeiul căreia poate fi menţi paşnici în Lituania vremelnic ocupată litare directe reprezintă 1.518 milioane subcomitet, Steellc (S.U.A.) şi Smithers
nută pacea. donezii înfloritoare. în 1941-1945. (Anglia).
cesta vor funcţiona 46 de insti ani tipărindu-se aproape o ju coroane, la care se mai adaugă încă
Dezarmarea este consecinţa Vă mulţumesc din inimă pen CAIRO. — După cum anunţă postul 23 de milioane transferate din bugetul
tute de învăţămint superior cu mătate de miliard cărţi şi bro de radio Sanaa, la 3 octombrie şeful pe anul 1962.
logică a politicii de coexistenţă tru bunăvoinţa şi atenţia cu guvernului Republicii Arabe Yemen,
peste 164 de facultăţi, numărul şuri. Presa are un tiraj total de Âbdullah Salial, a luat cuvîntul în =M=
paşnică bazată pe renunţarea la care m-aţi ascultat. In marea faţa tinerilor recruţi din garda naţio
studenţilor ajungînd la 85.000, 6 milioane exemplare zilnic. nală, recent creată. EI i-a chemat 3 -m a g in i d ie t Ç L n d u -n e z iii
folosirea forţei militare în re luptă a întregii omeniri pentru „să-şi sporească eforturile pentru a
adică un număr aproximativ e- Cultura în Romînia de azi e o
zolvarea litigiilor dintre state. asigurarea unei păci trainice de nimici pe ultimii adepţi ai reacţiunii
gal cu cel pe care îl are Anglia, cultură profund democratică şi oportunismului".
Dezarmarea generală şi totală care să se bucure toate pepoa
ţară cu o veche tradiţie univer prin sursele ca şi prin destina BONN. — Partidul vest-german ..................... .«..r*
înseamnă a smulge imperialis rele de pe pămînt, Romînia şi Uniunea germană a păcii a condamnat
sitară şi cu o populaţie de peste ţia ei, pătrunsă de spirit uma
mului armele agresiunii şi a-1 Indonezia sint deopotrivă vital Argentinei, în faţ a Cind sosesc va
trei ori mai numeroasă ca a nist şi încredere în viitor, aspi- unei noi crize poare in porturi,
lipsi deci de unul din mijloacele interesate. F.ste firesc, deci, ca tinere indoneziene
noastră. In ultimii doi ani au rînd spre slujirea valorilor celor guvernamentale cu enorme pălării
cele mai importante de domina prietenia sinceră şi durabilă a frumos c u t a t e ,
absolvit facultăţile de agrono mal trainice ale umanităţii, cul- BUENOS AIRES 5 (Agerpres). — „tanggu“ oferă că
ţie asupra popoarelor asuprite, poooarelor romîn şi indonezian După cum relatează agenţia U.P.I., lătorilor delicioase
mie un număr de ingineri agro tivînd idealul păcii şl prieteniei preşedintele Argentinei, Jose Guido, le fructe tropicale.
de ameninţare a suveranităţii să se întărească în viitor, deve se află pus în faţa unei noi crize gu
nomi egal cu numărul total al intre popoare. vernamentale în u.-ma demisiei miniş
şi independenţei lor, Înseamnă nind mai strânsă şi mai rod trilor agriculturii, Gesar Urien, şi co
celor care au absolvit în decurs iubiţi ascultători, nică. municaţiilor. generatul Pedro Marls-
a reduce considerabil capacita tany. Pe de altă parte Guido nu a pu
de 30 de ani în Rominia veche. Reprezentanţii Indoneziei cave Triumful cauzei păcii este tut nici pînă în prezent găsi titulari
tea puterilor imperialiste de a pentru posturile miniştrilor Je afaceri
A fost generalizat învăţământul au vizitat Romînia s-au putut idealul comun al tuturor popoa externe şi de război.
reprima mişcarea de eliberare
obligatoriu şi gratuit de şapte convinge de sentimentele de cal relor. Unirea eforturilor întregii D iplom aţie.., Ministerul Industriei şi Planificării din Djakarta
şi de a organiza războaie de tip sa u spiona j ?
ani, iar acum se trece treptat dă prietenie pe care poporul colonial. omeniri pentru apărarea păcii,
MOSCOVA 5 (Agerpres) — 7 ASS
Ia şcoala de opt ani, astfel ca romîn Ie nutreşte pentru po înfăptuirii dezarmării genera colaborare şi prietenie între po transmite:
durata şcolii medii de cultură porul indonezian. Interesul opi le şi totale 1 se opune astăzi po poare este chezăşia victoriei La 5 octombrie, Ministrul Afacerilor
păcii. Externe al U.R.S.S. a protestat cate
generală să devină de 12 ani. niei publice din ţara noastră litica cercurilor reacţionare le goric pe lingă ambasada americană în
In numele vieţii, In numele ci legătură cu activitatea de spionaj des
pentru „Nusantara“, marea şi gate de interesele oligarhiei im făşurată de Raymond Smith, adjunct
vilizaţiei şl culturii umane, pa al ataşatului maritim militar al S.U.A.
frumoasa dv. Indonezîe, „ţară perialiste. Paralel cu politica de in Uniunea Sovietică, activitate in
cea trebuie să triumfe. compatibilă cu statutul său de diplo
a insulelor“, pentru poporul ei mat şi au arătat că consideră inde
Trăiască prietenia dintre po zirabilă şederea in continuare a lui
Smith in Uniunea Sovietică.
poarele indonezian şi romîn !
La 2 octombrie, organe sovietice
Trăiască pacea în Întreaga competente au reţinut la Leningrad o
lume ! persoană care cerceta cu atenţie un
obiectiv militar, Persoana reţinută s-a
dovedit a fi Raymond Smith. Asupra
lui s-au găsit hărţi amănunţite, însem
nări şi aparatură specială a căror ca
racter nu lasă nici o îndoială oă
Smith se îndeletnicea cu spionajul.
Redacţia şi administraţia ziarului :str. 6 Martie nr. 9. Telefon: 188, 189, 76, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei General?. PŢl.TdR, ar, 3P.828 dig, § noiembrie 1949, _ Tiparul: întreprinderea Poligrafică i Mai" — Deva.
