Page 21 - 1962-10

ffBôiîfY Ä n i ti t v to a t z ţ a t u l r , un m -t a i
Anul XIV. Nr. 2422
Vizita tonariiiior Gheorghe Gheorghiu-Dej
şi Ion Gheorghe !tourer în Indonezia
r DJAKARTA 8 — Trimisul special
TAgerpres, Ion Gălăţeanu, transmite:
Luni dimineaţa, cu aproape două
ore înainte de începerea mitingului
prieteniei indoneziano-romine, care ur­
ma să aibă loc in Piaţa de Nord a
oraşului Djokdjakarta, considerat lea­
gănul. luptei de eliberare naţională a
Indoneziei, grupuri compacte de mun­
citori, elevi şi studenţi din oraş şi
din împrejurimi se îndreptau spre lo­
cul de întrunire. Numeroşi alţi lo­
cuitori ai Djohdjakartei aşteptau de-a
lungul străzilor dintre palatul (Jedung
Agung, fosta reşedinţă a guvernului
indonezian în timpul luptelor cu co­
lonialiştii olandezi şi Piaţa de Nord,
pentru a-i vedea şi aclama încă o
dată pe oaspeţii romîni.
In vasta Piaţă de Nord, pavoazată
cu drapelele de stat ale celor două
ţări, înălţate pe catarge de bambus,
îşi dăduseră întîlnire sute de mii de
oameni. Pretutindeni se vedeau pan­
carte cu inscripţii prin care Djokdja­
karta îşi saluta oaspeţii şi prietenia
romîno-indoneziană. Piaţa in care a
fost organizat mitingul a fost pe vre­
mea luptei pentru alungarea colonia­
liştilor olandezi, în cei patru ani cinci în repetate rînduri subliniată prin a-
Djokdjakarta a fost capitala ţării, lo­
cul de desfăşurare a marilor mitinguri
ale populaţiei. Astăzi din faţa tri­
bunelor vezi larga stradă Maliboro,
perpendiculară pe piaţă, înţesată de
oameni pe distanţă de cel puţin I
hm.
La ora 8,30 în tribuna de onoare
au luat loc tovarăşul Gheorghe Gheor­
ghiu-Dej, preşedintele Sukarno, tova­
răşul Ion Gheorghe Maurer. Imensă
piaţă a răsunat de ropote de aplauze.
Din nou am auzit cuvîntul „Merde-
ka“ — „Libertate“, rostit de zeci de
mii de oameni.
Mitingul a fost deschis de Susilo,
preşedintele comitetului Frontului na­
ţional din Djokdjakarta, care a salu­
tat pe înalţii oaspeţi romîni.
A luat apoi cuvîntul sultanul Ha-
menaku Buwono al 9-lea, conducăto-
Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej
ia mitingul ăe la Djokdjakarta
iubite domn'ulc preşedinte,
Alteţă,
Dragi cetăţeni ai Djokdjakar-
tei,
Permiteţi-mi ca luînd cuvin-
tul la această tribună să vă
mulţumesc fierbinte pentru pri­
mirea frăţească, deosebit de cor­
dială pe care ne-aţi făcut-o no­
uă, reprezentanţi ai poporului
romîn, al Romîniei socialiste.
Cînd am păşit pe pământul
Indoneziei, preşedintele Sukarno,
în cuvîntul de bun sosit, ne-a
urat să ne simţim aci ca la noi
acasă. Ei bine, dragi prieteni,
în cele opt zile de cînd sîntem
în ţara dv., ne-am simţit pre­
tutindeni, la Djakarta, Djatilu-
hur, Bogor, Bandung, aci la
Djokdjakarta, într-adevăr ca la
noi acasă, ca intre fraţi şi su­
rori. Manifestările entuziaste
prilejuite de vizita noastră le
privim ca fnnd adresate din su­
flet poporului romîn şi pot fi
caracterizate ca o sărbătoare a
prieteniei romîno-indoneziene.
Ele ne voi- rămîne aidînc întipă­
rite în memorie, ca amintiri din
cele mai frumoase, de care vom
vorbi oamenilor muncii din tara
Cuvîntarea preşedintelui Sukarno
La începutul cuvântării sale,
preşedintele Sukarno a spus:
Ziarele de azi au scris că ieri,
la Borobudur, am cîntat. Da, am
cîntat: eram într-o foarte bună
dispoziţie, pentru că mă aflam
cu prietenii din Romînia, cu
Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe
Maurer şi cei care-i însoţesc.
Oaspeţii din Romînia au venit
aci la invitaţia mea pentru a
face şi mal trainice legăturile
dintre ţările noastre. Iată de ce
am fost vesel şi am cîntat.
Vorbind în continuare despre
lupta poporului indonezian pen­
tru libertate şi independenţă, dr.
Sukarno a reamintit spiritul în­
flăcărat al Dlokdjakartei.
Din acest oraş s-a dat decre­
tul pentru lichidarea analfabe­
tismului. Aceasta a coincis cu a-
tacul olandez asupra Djokdja­
kartei. Datorită solidarităţii in­
ternaţionale, olandezii au fost
respinşi. La fel s-a întîmplat in
Irianul de vest.
Referindu-se la calomniile pu­
terilor coloniale şi imperialiste
în chestiunea Irianului de vest,
preşedintele Sukarno a spus că
Indonezia a luptat pentru re­
trocedarea acestui teritoriu, de­
oarece este o parte integrantă a
Republicii Indonezia şi pentru
că locuitorii lui slnt o parte a
poporului indonezian.
Marţi § octombrie 1962
m l teritoriului special al Djokdja-
kartei, care a spus printre altele:.
In numele populaţiei şi al guvernu­
lui local din Djokdjakarta permiteţi-
mi să-mi exprim recunoştinţa pentru
vizita preşedintelui Romîniei, Gheor­
ghiu-Dej, a primului ministru, Ion
Gheorghe Maurer şi a ministrului a-
facerilor Externe, Corneliu Mănescu,
şi pentru faptul că în timpul vizitei
lor în Indonezia au venit, însoţiţi de
preşedinte, la Djokdjakarta. Este o
mare onoare pentru cetăţenii din Djok­
djakarta şi din împrejurimi de a se
intîlni cu cunoscutul oaspete român
care a sprijinit lupta Indoneziei îm­
potriva colonialismului şi imperialis­
mului, pentru făurirea unei societăţi
drepte şi prospere şi lupta pentru o
pace trainică în lumea întreagă. Spe­
răm că cele două ţări ale noastre
vor sta umăr la umăr în lupta pentru
realizarea ţelurilor lor şi că vizita
înalţilor oaspeţi romîni va întări şi
mai mult prietenia dintre popoarele
romîn şi indonezian.
Intîmpinat cu- ropote de aplauze,
a luat cuvîntul tovarăşul Gh'eorghc
Gheorghiu-Dej. Cuvîntarea sa a fost
platize şi ovaţii. Cuvintele „Să pros­
pere harnicul şi înzestratul popor in­
donezian“, rostite de tovarăşul Gheor­
ghe Gheorghiu-Dej în limba indone-
ziană, au fost primite cu puternică
aclamaţii şi ilrale.
La sfîrşitul aivîntării dr. Sukarno
i-a strîns mina cu căldură tovarăşului
Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Hamengku al 9-lea a dat apoi ci­
tire unei proclamaţii, anunţînd oficial şi băieţii îmbrăcaţi în costume pito­
că la Djokdjakarta s-a încheiat cam­
pania de lichidare a analfabetismului.
In încheierea mitingului a luat cu­
vîntul preşedintele Sukarno, aplaudai
îndelung de cei prezenţi.
Mitingul de la Djokdjakarta a !ost
o nouă manifestare entuziastă a prie­
teniei poporului indonezian faţă do
poporul romîn.
noastră cinci ne vom întoarce în
patrie.
îmi face o deosebită plăcere
să vă transmit dv., locuitori ai
Djokdjakartei, ca şi întregului
popor indonezian, un salut
cald din partea poporului ro-
mîn, care nutreşte faţă de dv.
sentimente de prietenie frăţea­
scă. Romînia este foarte departe
de aci. Ne despart mări şi o-
ceane, cîmpii întinse şi munţi
uriaşi, dar popoarele noastre se
siimt foarte aproape unul de al-
tul, inimile noastre bat alături,
Sîntem prieteni buni care-şi în-
t.ind mîinile şi doresc sincer să
întărească mereu şi mereu prle-
tenia lor, în interesul comun al
păcii şl colaborării internaţio-
nale.
Este pentru noi o mare bucu­
rie că, la invitaţia amabilă a
preşedintelui Sukarno, avem po­
sibilitatea să cunoaştem nemij­
locit frumoasa Indonezie, minu­
natul ei popor şi realizările sale.
Poporul romîn, care şi el a su­
ferit secole de-a rîndul asupri­
rea străină, preţuieşte şi res­
pectă eroica dv. luptă pentru li­
bertate naţională. Ne este bine
cunoscut cit de mult aţi avut
Scopui nostru — a declarat Da, dacă ne simţim atit de
el — este să stabilim o societate
dreaptă şi prosperă de la Se-
bang la Merauke.
Invitîndu-i la tribună pe de­
legaţii Irianului de vest, dr. Su­
karno a spus că aceştia au fost tul că în multe privinţe avem
invitaţi să vadă cu proprii lor
ochi situaţia din republică.
Am obţinut succese. Situaţii
actuală — aşa cum a spus pre-
şedinţele Dej — este rezultata,
luptei duse de popor. O mare parte forţele vechi, exploatatoa­
importanţă prezintă lichidarea
analfabetismului. In momentu.
proclamării independenţei, 93
la sută din populaţie nu ştia sa
scrie şi să citească. Acum —
doar 20 Ia sută. Sperăm că In
1964 analfabetismul va fi com­
plet lichidat. Cînd am absolvi,
facultatea erau doar 11 studenţi
indonezieni în domeniul tehnicii. Acum trei zile, la sărbători­
Acum, Indonezia numără 100.000 rea forţelor armate, am cerut să
de studenţi. înainte învăţau Ia se menţină vigilenţa, deoarece
şcolile elementare 750.000 de e- lupta poporului nostru nu s-a
levi, iar acum 12 milioane.
In domeniul economic, poli­ ne înoercuiască. De aceea tre­
tic, cultural, în toate privinţele buie să fim vigilenţi. Alături de
vrem să progresăm sub drape­ noi sînt toate forţele revoluţio­
lul alb-roşu al independenţei. nare şi progresiste din lume,
Ne-am smuls din noroiul în oare cum e, de pildă, Romînia, şî
am fost asvîrliţi de colonialism de aceea îi salutăm cu atîta
şl muncim din greu pentru a re­ prietenie pe oaspeţii noştri. îm ­
aliza ţelurile noastre: o socie­ preună cu aceste forţe vom fău­
tate dreaptă, prosperă, fără ex­ ri o lume în care popoarele vor
ploatare.
In cursul după-amiexii oaspeţii ro­
mâni au plecai pe calea aerului spre
insula Bali. Din avion se vedeau co­
nurile fumegînde ale vulcanilor şi apa
oceanului de un verde intens pe care
se ridică crestele albe ale valurilor.
Cei 500 km. dintre Djokdjakarta şi
insula Bali, căreia i se spune pe drept
cuvînt „Insula paradisului“, „perla o-
ceanelor“ sau „dimineaţa lumii“, au
fost străbătuţi înlr-o oră şi jumătate.
La ora 16 avionul cu care au călă­
torit tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej, preşedintele Sukarno. tovarăşi:
Ion Gheorghe Maurer şi Corneliu Mă­
nescu, a aterizat pe aeroportul '1 liban le 400 planificate, cu soiuri de
ale cărui piste pornesc parcă din o-
ceanul dc smarald.
Cuvintele „Bun sosit preşedintelui
Consiliului de Stat al R.P. Române.
Gheorghiu-Dej“, scrise pe frontispiciul
aerogării, drapelele dc stal ale celor
două ţări arborate pe aeroport, mul­
ţimea dc oameni veniţi să-i înlîmpino
potrivit tradiţiilor lor pe oaspeţii de
peste mări şi ţări, cele trei orche­
stre populare, toate acestea întruchi­
pau sentimentele prieteneşti cu caic
populaţia insulei Bali i-a primit pe
conducătorii stalului romîn.
După intonarea imnurilor de stal ale
celor două ţări, tovarăşul Gheorghe
Gheorghiu-Dej şi preşedintele Sukarno
au trecut in revistă garda de onoare.
Purtînd ghirlandele dc flori oferite
de tinere locuitoare ale insulei Bali,
oaspeţii romîni au trecut prin ploaia
de flori cu care i-au primit felele
reşti care formau un culoar viu pînă
la clădirea aeroportului. Parfumata
ploaie multicoloră de petale de tran­
dafiri n-a contenit pe cei 12 km. a!
drumului pînă la Delpasar.
Cortegiul maşinilor s-a îndreptat a-
poi spre palatul Tampaksiring, situat
la 40 dc km. depărtare, unde sîni
găzduiţi înalţii oaspeţi romîni în tim­
pul vizitei lor pe insula Bali.
de îndurat de pe urmă colonia­
liştilor, care timp de peste trei
secole şi jumătate au jefuit fără
milă bogăţiile ţării, au supus
poporul unei sălbatice exploa­
tări, au încercat prin teroare şi
represiuni sîngeroase să-i în-
frîngă voinţa de libertate. Dar
toate acestea au fost zadarnice,
căci poporul indonezian a dus
o luptă neînfricată împotriva ju­
gului colonial, pentru indepen-
denţă. Mulţi fii şi fiice ale a-
cestui popor eroic şi-au jertfit
viaţa pentru ca libertatea Indo-
neziei să triumfe. Pe bună drep-
tate, populaţia oraşului dv., ca
şi întregul popor indonezian, sd
mîndreşte cu glorioasa răscoa-
iă condusă de eroul naţional,
Diponegoro. Djokdjakarta a fost
în timpul celui de-al doilea răz­
boi mondial un puternic centru
al mişcării patriotice împotriva
cotropitorilor japonezi şi a a-
vut un însemnat rol în lupta
revoluţionară pentru alungarea
colonialiştilor olandezi.
Ca rezultat al luptei sale grele
şi Îndelungate, poporul indone­
zian a repurtat o victorie de
(Continuare in pag. 4-a)
aproape de Romînia este fiind­
că avem multe ţeluri comune.
Prietenia noastră nu este de
suprafaţă. Ea se bazează pe fap­
aceleaşi scopuri.
O analiză temeinică a situa­
ţiei internaţionale arată că în
lumea de azi există pe de o
re, colonialiste, imperialiste, şi
cele noi, ale popoarelor care se
ridică şi luptă pentru lichida­
rea colonialismului, împreună
cu ţările socialiste. Noile forţe
care sint mai puternice decit
cele vechi, constituie un fenomen
tipic al secolului XX.
terminat. Vechile forţe vor să
trăi libere şi In pace.
Adunarea din Capitală
4 pagini 20 barai
'.¦se:
¦şm m M m m i ¦
f ¦' "
6. A. C. Vinerea
Insămînţam de zor
Avinci sămânţa-, selecţionata din
timp şi terenul bine pregătit
colectiviştii noştri, cu ajutorul
mecanizatorilor de la S.M.T.
Orăşiie, însămînţează de zor
culturile de toamnă. Insămînţa-
rea orzului şi a seoarei furaje­
re a fost terminată. Acum se
lucrează intens la însămînţarea
griului. Pînă la 5 octombrie,
s-au însămînţat 230 ha. din ce­
CE P R O P U N E Ţ I P E N TR U ÎM B U N Ă T Ă Ţ IR E A C A L IT A Ţ lj M E TA LU LU I
Respectarea tehnologiei — cale sigura
de îmbunătăţire a calităţii oţelului
In ţara noastră, în anii construcţiei
socialiste, a fost creată o puternică
industrie grea, cu o înzestrare tehnică
de prim rang, în stare să producă ma­
terii prime şi semifabricate, maşini şi
mecanisme dintre cele mai diferite şi
mai perfecţionate, la un nivel tehnic
şi calitativ superior.
Dacă ţara noastră produce astăzi
maşini şi utilaje de mare productivi­
tate, cum sînt instalaţiile de ioraj
ULD, motoare Diesel dc 120 c.p., agre­
gate pentru fabricarea cimentului,
tractoare etc., apreciate în întreaga lu­ mele 3 trimestre ale
me, un merit deosebit îl au şi si-
derurgiştii hunedoreni, care furnizea­
ză astăzi peste 60 la sută din oţelul
necesar industriei constructoare de ma­
şini.
In raportul prezentat la ccl dc-a!
IlI-lea Congres al P.M.R., tovarăşul
Gh. Gheorghiu-Dej, vorbind dc;pre
sarcinile oţelarilor, a spus că aceştia
trebue „să-şi însuşească şi să extindă
producţia de noi tipuri de oţeluri pen­
tru rulmenţi, pentru industria electro­
tehnică, producţia de oţeluri inoxida­
bile pentru utilaje chimice şi petro­
liere, concenlrindu-şi eforturile pentru
îmbunătăţirea calităţii oţelului. în ve­
derea reducerii greutăţii maşinilor, a
construcţiilor metalice şi economisirii
metalului“.
Trecînd la realizarea acestor sar­
cini, colectivul nostru dc oţelari a tre­ ctc.
cut Ia elaborarea unor noi mărci de
oţeluri pentru rulmenţi, a extins gama
oţelurilor de înlocuire pentru construc­
ţii de maşini, în special a celor cu ni­
chel, material scump şi deficitar, pa­
ralel cu o acţiune susţinută pentru îm­
bunătăţirea calităţii oţelurilor carbon
obişnuite, cit şi a celor aliate pro­
duse în mod curent.
Deşi numai în ultimii cinci ani pro­
ducţia de oţel Martin a crescut la
C.S.H. de 4,8 ori, iar producţia de
oţel electric de 2,7 ori (realizîndu-se
un ritm mediu anual de creştere a
producţiei de 50,1 la sută pentru oţe­
lul Martin şi dc 35 la sută pentru
oţelul electric), iar proporţia dc oţe­
o Sport (pag. 2-a) ;
o Apartamente mai multe, de
calitate şi într-un termen scurt I
(pag. 3 -a);
o Un nou stat independent
pe harta lumii : Uganda (pag.
4-a).
P o s tu l de corespondenţi
ne Informează?
mare productivitate c a : Ponka,
Bezostaia, Scorospelca şi Cenad
117. Noi vrem că Rihă'Tă' 15" !oc­
tombrie să terminăm de insă-
mînţat întreaga suprafaţă pla­
nificată cu griu.
M. GLODEANU
inginer zile se va termina complet şl
Constntcplii zootehnice
noi
Realizarea construcţiilor pla­
nificate constituie de asemenea
luri pretenţioase, calmate şi aliate a
crescut din anul 1959 de la 30 la
sută din producţia totală la peste 38
la sută în prezent, în domeniul îmbu­
nătăţirii calităţii oţelului, oţelarii no­
ştri au obţinut succese importante. A-
ceste succese sînt reflectate în special
în scăderea continuă a procentului va­
lorii rebutului total realizat, raportat la
valoarea producţiei globale a combina­
tului. Dacă acesta reprezenta în anul
1956, 6,8 la sută, cl a scăzut pro­
gresiv, realizîndu-se în 1961 — 2,27'
la sută, iar în pri­
anului în curs şi
mai puţin. Acesta
este un rezultat al
intensificării acti­
vităţii întregului co­
lectiv pe linia îm­
bunătăţirii şi respectării tehnologiei dc
fabricaţie.
Trebuie menţionat că reducerea va­
lorii totale a rebuturilor este cu atit
mai importantă, cu cit începînd din
anul 1961 a crescut progresiv produc­
ţia de oţel în sortimente dificile şi
au fost fabricate noi mărci de oţeluri
şi profile ca: oţeluri de înlocuire, oţe­
luri pentru ţevi, axe U.I.C., oţeluri
aliate pentru construcţii din beton ar­
mat, oţel pentru tablă dc ambustisarc,
oţel pentru sape cu role, pentru ar­
bori cotiţi, profile laminate la toleran­
ţe negative, profile economice, profile
pentru armături de mină tip clopot
De asemenea, reducerea valorii rebu­
tului s-a făcut în condiţiile intrării în
vigoare a unor standarde cu prescrip­
ţii tehnice mai riguroase faţă dc ve­
chile norme.
La aceste succese s-a ajuns datorită
faptului că în combinatul nostru or­
ganele şi organizaţiile de partid au
depus o intensă muncă pentru lămu­
rirea întregii mase de muncitori că
sarcina cea mai importantă, care se
pune pe linie dc producţie în această
etapă, este îmbunătăţirea calităţii pro­
duselor, că pentru ca industria noa­
stră constructoare 'de maşini să se
consacrată deschiderii
Lunii prieteniei romîno^sovietfce
Luni după-amiază, la Teatrul G-G.S. Sovietică, călăuzită de gloriosul său
din Oapitalfi, a avut loc adunarea con­ partid comunist, deschizător de dru­
sacrată deschiderii Lunii prieteniei ro- muri şi cutezător făurar al viitorului.
niîno-sovietiee.
Acad. lorgu Iordan a trecut în re­
Au luat parte tovarăşii Nicolae Geait- vistă roadele bogate aie legăturilor
şescu, Alexandru Drăghici, Mihai Da­ frăţeşti care unesc ţara noastră cu
les, membri ai <5.G. al P.M.R., ai Gon- Uniunea Sovietică şi a subliniat ca
si.liu.lui de Stat şi ai guvernului, condu­ uriaşele victorii repurtate de poporul
cători ai instituţiilor centrale şl ai or­ sovietic în toate domeniile au adus o
ganizaţiilor obşteşti, muncitori, oameni contribuţie hotărîtoşre la întărirea lagă­
de ştiinţă, artă şl cultură, generali şi rului socialist şi au exercitat o puter­
ofiţeri superiori, ziarişti. nică înrîuriro asupra întregii dezvol­
tări contemporane.
Au participat membrii delegaţiei Aso­
ciaţiei de prietenie sovieto-romîne în A luat apoi cuvîntul conducătoarea
frunte cu A. P. Boikova, membră a delegaţiei Asociaţiei de prietenie sovie­
Prezidiului Sovietului Suprem al to-romîne, A. P. Boikova.
R.S.F.S.R., membră a Comisiei centra­
le dc revizie a P.G.U.S., secretar al După ce a transmis poporului romîn
(Comitetului orăşenesc de partid din un sincer salut şi ceio mai bune urări,
Leningrad şi delegaţia de cineaşti so­ vorbitoarea a arătat că oamenii sovîc-
vietici, sosită în ţara noastră cu oca­ tici constată cu un sentiment de pro­
zia Festivalului filmului sovietic fundă satisfacţie că poporul romîn, sub
conducerea Partidului Muncitoresc Ro­
Au fost prezenţi, dc asemenea, G. E. mîn, în frunte cu tovarăşul Gheorghe
Cebotariov, însărcinat cu afaceri ad- Gheorghiu-Dej a schimbat radical, în­
iriterim al Uniunii Sovietice în Repu­ tr-o perioadă istorică scurtă, faţa ţării
blica Populară Romînă şi membri ai sale. Victoria socialismului ia oraşe
ambasadei. şi la sate, succesele obţinute în dome­
Adunarea a fost deschisă de acad. niile economiei şi culturii constituie
Petre Gonstantinescu-Iaşi, vicepreşedin­
te ai Consiliului General A.R-L.U.S. un rod al muncii eroice a clasei mun­
citoare din Romînia, al ţărănimii colec­
A luat cuvîntul acad. lorgu Iordan, tiviste şi intelectualităţii. Oamenii so­
vicepreşedinte al Gonsiliului General vietici se bucură din toată inima dc
A.R-L.U.S. Vorbitorul a arătat că prietc-
nia romîno-sovietică, relaţiile ce unesc succesele poporului frate romîn deoa­
popoarele libere aie puternicii comuni­
tăţi a ţărilor socialiste constituie o în­ rece acestea întăresc şi mai mult forţa
truchipare fidelă a internaţionalismu-
I lui socialist Această prietenie se că­ lagărului socialist oare devine un fac­
leşte şi se adînceşte necontenit în
Jupia neobosită pc care o duc umăr tor hotărîtor al dezvoltării mondiale.
la umăr popoarele ţărilor socialiste Noi, oamenii sovietici, a spus în în-
pentru înălţarea măreţului edificiu al so? cheicre vorbitoarea, ne mîndrina cu prie­
tenia cu poporul frate romîn, deoarece
cialismului şi comunismului, pentru rea­
ea răspunde intereselor tuturor popoa­
lizarea celei mai arzătoare aspiraţii
relor ţărilor socialiste, întăririi păcii
a omenirii — o pace trainică în în­ în întreaga lume.
treaga lume. In avangarda acestei is­ Guvîntările au fost subliniate în re­
petate rînduri cu vii aplauze de către
torice bătălii păşeşte marea Uniune
participanţii ia adunare care au mani-
Echipa "dc furnalişti dc la 1
furnalul nr. 2 al Uzinei „Vie- -j iestat îndelung pentru prietenia veşni­
loria“ Culan, condusă de losif J
Zaher îşi depăşeşte lună de lună | că dintre poporul romîn şi popoarele
'planul de producţie şi reduce I Uniunii Sovietice.
declasatele în medie cu 2 la j
sută. In încheierea adunării a fost prezen­
tat un program artistic.
In foto losif Zaher, prim- |
jurnalist, Zaharie tjtefăncscu, 1 ¦fr
Constantin Fortusnic, Ioan ] Adunări şi alte manifestări consacra­
te deschiderii Lunii prieteniei romîno-
I Radoi furnalişti şi cauperislul sov!etice au avut loc şi în alte oraşe
Constantin Groza ale ţării
Stapufrta Populară
fta în ă a recunoscut
sfatul Uganda
Preşedintele Gonsiliului dc Miniştri
o preocupare de seamă a co­ al Republicii Populare Rotnîne, Ion
lectiviştilor noştri. Munca fiind Gheorghe Maurer a adresat domnului
bind- organizată, -s-a reuşit să se Milion Obote, primul ministru al Ugan-
termine construcţia unei mater­ dei, următoarea telegramă :
nităţi pentru scroafe cu o ca­
Gu ocazia proclamării independen­
pacitate de 50 capete şi a unei ţei Ugandei, transmit Excelenţei Voa­
stîne moderne. In cel mult 10 stre şi întregului popor ugandez, sin­
cere felicitări şi urări de prosperitate.
construcţia unui grajd cu o ca­
pacitate de 100 capete. Acum se Vă aduc totodată la cunoştinţă că
guvernul Republicii Populare Romînc
lucrează la acoperirea lui şi la a hoiărît să recunoască Uganda ca stat
amenajarea ieslelor. independent şi suveran, şi îmi exprim
convingerea că între ţările noastre se
GHEORGHE BOCAN vor stabili relaţii de colaborare în fo­
losul ambelor noastre popoare şi al
şeful echipei de construcţii păcii în lume.
ridice Ia nivelul indicat prin Directi­ menţine He asemenea ridicai, Iar la
vele celui dc-al IlI-lea Congres al oţelul pentru burlane dc foraj scoa­
partidului este nevoie dc oţeluri din terea de ţevi calitatea I-a este uneori
cc în cc mai bune, cu caracteristici ¦redusă (după relaminare) din cauza
mecanice şi dc puritate superioare. defectelor superficiale.
Toate eforturile cc s-au depus pentru 'Aceste deficienţe calitative nu au
îmbunătăţirea tehnologiilor dc elabo­ lăsat indiferente colectivele de oţelari
rare şi laminare, pentru întocmirea de şi laminatori, nici personalul servicii­
tehnologii noi, activitatea de invenţii lor tehnic, cercetări siderurgice şi
şi inovaţii, au avut în vedere în pri­ control tehnic calitativ. Sînt în curs
mul rînd calitatea produselor. de efectuare o serie de lucrări menite
Respectarea strictă a procesului teh­ să depisteze cauzele slabei calităţi la
nologic, măsurile ce trebuie luate unele sortimente, în multe cazuri sc
merge la beneficiari pentru a sc di­
pentru evitarea a- scuta comportarea materialului în
pariţiei rebuturilor şi cursul prelucrărilor ulterioare, se ob­
a materialului cali­ servă dacă defecţiunile nu apar din
tativ inferior au cauza unor deficienţe în procesul dc
fost obiectul unei prelucrare la beneficiari şi în funcţie
intense acţiuni de de concluzii se iau măsurile cc se
masă, iniţiată de impun pentru realizarea indicilor dc
organizaţiile dc calitate.
partid şi susţinută de organizaţiile
sindicale şi U.T.M. din secţii. Această Sîntem convinşi că ne aflăm pe ’dru­
acţiune continuă şi în prezent şi a- mul cel bun. Dar totodată ştim că
proapc nu există şedinţă sau adunare lupta pentru calitatea laminatelor în­
generală pe orice linie în care să nu cepe în abatajele minelor de cărbuni
sc dezbată şi problema calităţii. Şi şi de minereuri feroase, continuă la
organele serviciului control tehnic ca­ cocserie şi furnale şi se termină abia
litativ, prin controlul operativ pe cînd barele laminate, curăţite, poanso-
faze, oprirea producţiei în caz că se r.ate şi marcate iau drumul fabricilor
prevedea apariţia dc rebuturi din cauza prelucrătoare. Deci lupta pentru cali­
abaterilor dc la procesul tehnologic, tate trebuie dusă în toate secţiile com­
o recepţie riguroasă a materiilor pri­ binatului, trebuie dusă în egală m ă­
me şi materialelor, cit şi a produ­ sură de mineri, muncitorii din carie­
selor semifinite şi finite, a contribuit rele dc calcar, refractarişti, dc toţi
la succesele obţinute. cei ce ne furnizează materii prime şi
Cu toate acestea, noi sîntem con­ materiale.
vinşi că nu s-a făcut totul, că în faţa Este important şi esenţial ca lupta
noastră se maj pun încă probleme pentru calitate să continue şi mai sus­
foarte serioase privind îmbunătăţirea ţinut, să fie în permanenţă în centrul
în continuare a calităţii elaborării şi preocupării muncitorilor! tehnicienilor
laminării oţelurilor. Astfel, oţelul de şi inginerilor noştri, care trebuie să
rulmenţi nu este, în unele cazuri, la aibă tot timpul în faţă cuvintele ro­
nivelul oţelului similar venit prin im­ stite de tovarăşul’ Gh. Gheorghiu-Dej
port, atit din punct de vedere al pu­ la ccl dc-al IlI-lea Congres al parti­
rităţii, cit şi din punct dc vedere al dului: „O problemă centrală a între­
aspectului barelor laminate. Din acest gii economii, căreia trebuie să-i acor­
motiv procentul de rebut obţinut după dăm cea mai mare atenţie în etapa,
prelucrare se menţine încă ridicat. actuală, este îmbunătăţirea 'permanentei
Din cauza incluziunilor nemctalicc a calităţii produselor“.
la oţelul destinat fabricării osiilor pen­ Chimist NICOLAE CHINDLER
tru locomotive şi vagoane dc cale fe­ şef adjunct al serviciului C.T.C.
rată, rebutul apărut Ia prelucrare se
C.S. Hunedoara