Page 24 - 1962-10

P AK?. 4 EHHFÄfTO SSfô^FoiîiFyîfiyE^'î Nr. 2422

Cuvîntareatovarăşului U L T I M E L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI * UL T I ME L E ŞTIRI * ULTIMELE ŞTIRI
G heorghe Gheorghiu-D e j

ia m itingul de laa r t a

(Urmare din pag. l-a) relaţii comerciale cu 87 de state guvernele ţărilor slab dezvolta­

importanţă, istorică. A fost pro- din toate continentele globului. te din punct de vedere econo. VizStfa liai JV. §• Uriaşei®v La Londra
ciamată Republica Indonezia Intre Indonezia şi România s-au mic din Asia, Africa şi Ameri­ Ia Taşkeot în tru n ire a fa sciştilo r a fost ză d ă rn icită
caTe se consolidează şi se dez­ statornicit şi se dezvoltă conti­ ca Latină în vederea elaborării
nuu legături de prietenie şi co­ unul program internaţional de
voltă ca stat de sine stătător, laborare. Avem intre ţările noa­ ajutorare a acestor ţări prin fo­ TAŞKENT 8 (Agerpres). - TASS rii de maşini, N. S. Hruşciov s-a In­ LONDRA 8 (Agerpres).
ridice capul şi să otrăvească poporul

iar recent străvechiul teritoriu stre schimburi economice, cola­ losirea unei părţi a fondurilor transm ite: teresat de problemele organizării pro­ La 7 octombrie, huliganii fascişti cu propaganda rasistă pogromistă.
indonezian, Irianul de vest, a borare tehnico-ştiinţifică şi cul­ care vor deveni disponibile în Nikita Hruşciov, care se află în Uz- ducţiei, de introducerea tehnicii noi. El conduşi de Oswald Mosley au între­
revenit Indoneziei. Aceasta con­ turală reciproc avantajoasă. In urma dezarmării generale şi to­ a acordat o înaltă preţuire realizărilor prins o nouă încercare provocatoare Fasciştii au fost nevoiţi să sc retra­
stituie o puternică lovitură dată tale. Este o propunere realistă, bekistan, a vizitat la 7 octombrie uzi­ în producţie ale colectivului şi i-a urai de a organiza o întrunire în East-End gă şi să caute un alt loc pentru a-
odiosului sistem colonialist, un promovarea acestor relaţii, mari constructivă, pe care Rominia o na constructoare dî maşini din Taş- noi succese. — cartierul muncitoresc al Londrei. dunarca lor. Aşa cum se întîmplă
merite revin preşedintelui Su­ susţine cu hotărire. kent şi 8-a documentat asupra activi­ Totuşi, atunci cînd organizatorii mitin­ întotdeauna în cursul mitingurilor fas­
strălucit succes al poporului In­ karno, care a fost de două ori La 8 octombrie, N. S. Hruşciov a gului fascist au sosit la locul întru­ ciste, sute de poliţişti au împrejmuit
donezian ca şi al tuturor forţelor oaspetele Rominiei. Sîntem con­ Luptînd cu perseverenţă pen­ tăţii acesteia. Muncitorii întreprinderii incinta mitingului. Dar nici acolo fas­
rostit o amplă cuvîntare la adunarea
au salutat cordial pe şeful guvernului

ant iimperia!iste. vinşi că vizita noastră în Indo­ tru salvgardarea păcii nu tre ­ sovietic. activului Partidului Comunist din Uz- nirii au văzut un tablou neaşteptat ciştii nu au găsit adepţi. De îndată

Cunoaştem din propria noa­ nezia va constitui şi ea o nouă buie pierdut din vedere că cercu­ In convorbirile avute cu constructo­ bekistan. pentru ci — în piaţă se desfăşura ce la tribună s-a urcat Jeffrey Hamm,
stră experienţă cit de greu se rile agresive Imperialiste res­ de pe acum un miting, dar era un mi­ secretar al „mişcării unioniste“ brita­
şterg urmele unui trecut de ina- şi importantă contribuţie la în­ ping propunerile raţionale în im= ting organizat de antifasciştii londo­ nice, s-au auzit glasuri de protest
poiere, de exploatare şi asuprire, tărirea şi consolidarea prietenie) vederea dezarmării, Intensifică nezi. Pentru a nu permite fasciştilor care au acoperit pe cel al vorbitorului.
cită trudă şi jertfe se cer pen­ decepţie cu prilejul celei de-a 13-a aniversări să-şi ocupe locul în piaţă, organiza­ Pentru a-şi exprima kotărîrca de a
romlno-indoneziene. cursa înarmărilor, întreţin fo­ a W. D. Qermane torii mitingului antifascist l-au înce­ lupta împotriva fascismului, oamenii
tru a urca treptele progresului Ţinem să ne exprimăm de la care de război în diferite părţi put încă în cursul zilei de sîmbătă. au ridicat pumnii strînşi.
spre o viaţă luminoasă şi pros­ ale globului, organizează blocuri BERLIN 8 (Agerpres). Stat al R.D.G., fi alfi conducători ai Toată noaptea a durat acest miting
peră. Sîntem p;e deplin convinşi această tribună satisfacţia că In agresive, caută să înăbuşe cu La 7 octombrie a avut loc la Casa Republicii Democrate Germane, vete­ neobişnuit, la care vorbitorii au luat Poliţia s-a grăbit să închidă mitin­
convorbirile rodnice cu preşedin­ forţa armelor lupta dreaptă a ministerelor din Berlin o mare recep­ rani ai mişcării muncitoreşti germa­ cuvîntul unul după altul şi tema cu­ gul. Automobilul în care sc afla Os­
că optimismul şi încrederea cu tele Sukarno, cu colaboratorii ţie cu prilejul celei de-a 18-a aniver­ ne, fruntaşi in producţie, oameni de vântărilor lor a fost una şi aceeaşi wald Mosley, liderul „mişcării unio­
care a vorbit preşedintele Su­ popoarelor pentru libertate. Tre­ sări a proclamării Republicii Demo­ ştiinţă şi cultură, reprezentanţi ai or­ — fascismul nu trebuie să treacă, este
karno, de ziua forţelor armate, săi apropiaţi, am constatat că buie să ţinem mereu trează vi­ crate Germane. ganizaţiilor dc partid şi obşteşti, mem­ necesară unirea tuturor forţelor pen­ niste“, s-a îndepărtat sub paza poli­
despre potenţialul poporului du punctele noastre de vedere în gilenţa popoarelor pentru a pre. La recepţie au participat W. Ul­ tru a nu se permite fasciştilor să-şi
problemele internaţionale cele întîmpina războiul. De aceea, bricht, prim-secretar al C.C. ai bri ai corpului diplomatic, precum şi ţiei, în timp ce mulţimea indignată
a-şi făuri fericirea, de la Se- mai importante coincid, că în­ P.S.U.G., preşedintele Consiliului de
bang la Merauke, sînt pe măsura luăm măsuri de apărare împo­ numeroşi oaspeţi străini. îi huiduia pe fascişti.
tre Rominia şi Indonezia există triva agresiunii imperialiste, ne
posibilităţilor Indoneziei. mari posibilităţi pentru dezvolta­ Recepfia a decurs într-o atmosferă
Vlzitînd patria dv. am putut caldă, cordială.
rea relaţiilor economice în inte­ îngrijim de întărirea forţelor
vedea şi aprecia hărnicia ace­ resul ambelor popoare.
stui popor talentat, plin de via­ noastre armate, pavăză a liber­

ţă, entuziast, cu o cultură şi Să ne apropiem, să ne unim tăţii cucerite de popoare. PE SCURT © PE SCURT
artă milenară. Ne-a făcut o pu­
cit mai mult! Ţările socialiste, in frunte cu
ternică impresie capitala dv.,
Djakarta, -prin armonia arhitec­ La acest măreţ miting de prle. marea şi puternica Uniune So­ MOSCOVA. — Preşedintele S.U.A., rea de fonduri suplimentare pentru
tonică a construcţiilor, prin im­ tenie flutură laolaltă drapelul vietică, au tot ce este necesar dotarea tuturor instituţiilor de învăţâ-
aib-roşu al Indoneziei şi drape­ pentru a da o ripostă zdrobi­ John Kennedy, a adresat preşedintelui mînt superior din ţară cu materialul
portantele ei lucrări edilitare toare oricărui agresor. Dar ele Alegeri generale în Brazilia Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., didactic şi utilajul necesar.
lul roşu, galben şi albastru al N. S. Hruşciov, o telegramă în care
gospodăreşti, sirguinţa cu caro Rominiei. Este un simbol al in nu ameninţă pe nimeni, au ne­ BERLIN. — La şedinţa de închidere
muncitorii şi tehnicienii de La frăţirii a 'două popoare, care voie de pace pentru a construi RIO DE JANEIRO 8 (Agerpres). agenţiei Prensa Latina, campania c- mulţumeşte şefului guvernului sovie­ a celei de-a IV-a conferinţe a Uniunii
şantierul hidroenergetic de la La 7 octombrie în Brazilia au avut lectorală s-a caracterizat prin puterni- tic şi poporului sovietic pentru felici­ internaţionale a sindicatelor oamenilor
Djatiluhur îşi însuşesc tehnica! prin relaţiile lor de prietenie şl o viaţă fericită popoarelor lor. loc alegeri generale pentru desemna­ cile presiuni exercitate de sectoarele tările trimise cu prilejul zborului cos­ muncii din industria metalurgică şi con­
nouă, vrednicia cu care ţăranii colaborare aduc o contribuţie la Dorim să trăim în pace cu toate rea a 409 deputaţi, 45 senatori. 11 reacţionare pentru a împiedica alege­ mic efectuat cu succes de căpitanul structoare de maşini (departament pro­
cultivă pămîntul, bogăţia lanu­ statele fără să ne amestecăm în guvernatori şi 7 viceguvernatori ai rea candidaţilor cu vederi progresiste. de rangul III Schirra. fesional al F.S.M.), au avut loc ale­
rilor de orez, a plantaţiilor do cauza apărării libertăţii, împo treburile lor interne. Nu vrem statelor federale, precum şi a sute de Organizaţiile de extremă dreaptă, fi­ gerile pentru organul de conducere at
cauciuc şi de ceai, munca pasio­ triva imperialismului şl colonia organe; d : conducere locală. Deoarece, nanţate d: Ambasada S.U.A., au chel­ In telegramă se spune că cosmonau­ uniunii — Comitetul administrativ. Ca
lismului, pentru asigurarea ce să impunem nimănui orinduirea drept de vot nu au dccît ştiutorii dc tuit sume uriaşe de bani pentru des­ tului american i-au fost transmise fe­ preşedinte a fost ales Jean Bretau
nată a oamenilor de ştiinţă şi noastră socială, fiecare popor carte, participă la vot numai circa 18 făşurarea propagandei anticomuniste licitările şi urările de bine. (Franţa), ca secretar general —' G.
studenţilor, vasta operă de li­ Iei mai arzătoare cerinţe actua alegîndu-şi singur regimul so­ milioane de cetăţeni din totalul dc 50 şi antinaţionale. Sediile organizaţiilor Adducci (Italia).
chidare a neştiinţei de carte, do le a popoarelor, apărarea păcii cial eare-i convine mai bine. milioane dc locuitori ai Braziliei. progresiste au fost de multe ori ţinta NEW YOisK- — Adunarea Generală
dezvoltare a Invăţămîntului şi condiţie supremă a progresului Parti dele politice' care îşi disputa atacurilor armate ale acestor organi­ a O.N.U. a h t i r i t în şedinţa din după- NAŢIUNILE UNITE. - După cum
Planurile de război aîe cercu­ locurile puse la vot sînt partidul mun­ zaţii. amiaza zilei de 8 octombrie primirea anunţă France Presse, şeful guvernu­
culturii. a făuririi unui viitor luminos rilor agresive imperialiste pot cii, care are vederi naţionaliste, U- Republicii Democrate Populare Algeria lui nigerian, Ben Bella, care se află
Ga prieteni şi fraţi vă dorim spre care cu toţii năzuim. niunea naţională democrată, purtătoa­ Rezultatele oficiale ale alegerilor nu ca cel de-al 109-lea stat membru al la New York pentru a participa la se­
să fie zădărnicite. Omenirea re de cuvînt a capitalului monopolist vor fi cnoscute înainte dc 15 octom­ O. N.U. siunea Adunării Generale a O.N.U., a
ca munca voastră însufleţită să Rominia, ca şi Indonezia, poate fi ferită de o catastrofă local şi a latifundiarilor legaţi de in­ brie pentru marile state dc pe litoral, făcut o vizită preşedintelui Republicii
dea roade tot mal bogate In duce o politică de apărare a pă­ nucleară, care ar şterge ţări teresele Washingtonului, şi partidul şi înainte de 30 octombrie pentru ROMA. — De opt zile continuă Cuba, Osvaldo Dorticos, conducătorul
creşterea economiei naţionale, întregi de pe faţa pămîntului. social-democrat care în unele state provinciile mai îndepărtate. greva profesorilor şi studenţilor de la delegaţiei cubane la sesiunea Adună­
valorificarea imenselor resurse cii, de coexistenţă paşnică şi s-a aliat cu partidul muncii şi în al­ instituţiile de învăţămînt superior din rii Generale a O.N.U.
naturale, ridicarea nivelului de colaborare internaţională. Nu­ Forţele mondiale ale păcii sînt tele cu Uniunea naţională. Partidul Italia. Profesorii cer îmbunătăţirea si.
mele unuia din frumoasele ora atit de uriaşe şi atit de puter­ comunist este lipsit de dreptul de a tuaţiei lor materiale, precum şi aloca- COLOMBO. — La Colombo şi-a în­
trai, înflorirea patriei dv., Re­ se ale patriei dv., Bandungul, a nice, incit ele pot să zdrobească cheiat lucrările sesiunea Biroului per­
publica Indonezia. devenit un simbol al rolului prezenta candidaţi, deşi a depăşit cil —— -BEL manent al scriitorilor din ţările Asiei
crescând pe care Indonezia şi încercările Imperialiştilor de a şi Africii.
baţi-m i voie acum să vă în­ alte ţări din Asia şi Africa il dezlănţui un nou război mon­ mult numărul de semnături ale cetă­ Refuză să se conformeze
făţişez pe scurt unele din rea­ joacă pe arena internaţională dial. Prin eforturile unite ale ţenilor cerut de legislaţia braziliană p o lificii anHcubane a Washingtonului BANGKOK. — Potrivit relatărilor
lizările şi preocupările poporu­ în acest scop. presei, în regiunea Ciengmai (Tailanda
lui romîn. Au trecut 18 ani du Principiile elaborate Ia prima ţărilor socialiste, ale statelor de nord), au început manevreje mili­
la. eliberarea Romîniei de sub conferinţă a acestor ţări, ţinută care au scuturat jugul colonial, După cum relatează corespondentul tare americano-tailandeze, care vor
jugul fascist. Inlăturind regimul la Bandung, acum şapte ani, ale altor state iubitoare de pace, continua 12 zile.
care aservise interesele ţârii mo­ ale mişcării muncitoreşti inter­
nopolurilor imperialiste, poporul au căpătat o largă răspîndire naţionale, ale mişcării partiza­ 4 2 de ani de fa
vomin şi-a luat soarta în pro­ in lume, se bucură de aproba nilor păcii din lumea întreagă, întem eierea P artidului
priile mîini, a lichidat exploa­ rea popoarelor do pretutindeni. războiul poate fi şi trebuie să Com unist din Uruguay
tarea omului de către om, con­
struieşte cu succes o orincluiru Ce trebuie făcut pentru a îm­ fie preîntâmpinat. ooo©ooo MONTEVIDEO 8 (Agerpres).
socială nouă, orinduirea sociali­ piedica izbucnirea unui nou Cercurile progresiste au săr­
stă. Republica Populară Romi- război mondial, război rachete Trăim un nou curs al isto­ Respingerea unui atac NEW YORK 8 (Agerpres). - mia să rămînă neschimbate“. Soto­ bătorit Intr-un cadru festiv îm­
riei umane, o epocă în cave tu ­ Presiunile brutale exercitate de Wa­ mayor a subliniat că guvernul chilian plinirea a 42 de ani de la înte-
nă este astăzi o ţară cu o in­ nuclear, pentru a asigura în turor popoarelor de pe pământ ă'rriiăf ici graniţa shington asupra aliaţilor săi pentru a-i duce o politică externă independentă meietea Partidului Comunist
dustrie in plină dezvoltare, o a- lume o pace trainică? Iată ce le sînt deschise uriaşe perspec­ sili să se „alinieze“ embargoului pe şi de aceea, problema relaţiilor sale din Uruguay. Intr-o mare sală
gricuftUră mecanizată. înfloresc întrebări îşi pun oamenii de pe tive de progres. Yemenului care l-a instituit asupra comerţului cu comerciale cu Cuba nu putea constitui din Montevideo a avut loc o
întregul glob. Pătrunse de grijă Cuba continuă să întîmpine rezistenţă un subiect de discuţie la conferinţa adunare a oamenilor muncii la
ştiinţa şi cultura, se îmbunătă­ pentru soarta popoarelor, ţă­ Iubiţi cetăţeni ai Djokdjakar­ SANAA 8 (Agerpres). — din partea forurilor de răspundere din neoficială a O.S.A., convocată la Wa­ care a luat ouvîntul Alberto
tei, După cum anunţă agenţia aceste ţări, care îşi dau scama că ele shington de Departamentul de Stat.
ţeşte necontenit nivelul de trai rile socialiste şi alte state iu­ MEN, unităţi (lin garda perso­ vor avea in primul rînd de sulerit de
al poporului, scopul suprem a) bitoare de pace depun toate Vă mulţumesc pentru atenţia nală a regelui Arabiei Saudite pe urma blocadei americane. Armatorii britanici, relatează din
politicii statului fiind binele şi eforturile pentru reglementarea şi bunăvoinţa cu care m-aţi as­ au încercat duminică să pătrun­ Londra agenţia americană UPl, alar­
fericirea oamenilor. Liber şi de­ paşnică, pe calea tratativelor, cultat şi vă asigur că vom îm­ dă în Yemen. Fiind reperate dc La Ottawa, ministrul de afaceri ex­ maţi de măsurile americane, au hotărî)
părtăşi gândurile şi sentimen­ către avioanele de recunoaştere terne, Green, a declarat în Camera co­ să se întrunească pentru a examina
plin stăipin pe bogăţiile ţării, pe a problemelor litigioase între tele dv. de prietenie, mesajul dv. yemenite, ele au fost întîmpi- munelor că guvernul său nu intenţio­ această chestiune. Camera de navigaţie
rodul muncii sale, poporul mun­ state, pentru lichidarea rămăşi­ nate de către trupele guvernului nează să interzică vaselor canadiene comercială, a fost convocată pentru
ceşte cu elan pentru Îndeplini­ ţelor celui de-al doiea război frăţesc în ţara noastră. republican al Yemenului şi s-au să transporte mărfuri în Cuba. Cercu­ data de 11 octombrie spre a discuta
mondial. încetarea experienţelor In numele poporului romîn vă retras în dezordine, părăsind o rile diplomatice din capitala Canadei, situaţia creată în urma hotăririi gu­
rea planului de şase ani, pentru mare cantitate de arme şi mu­ relatează agenţia Prensa Latina, afir­ vernului S.U.A de a „penaliza" vasele
desăvârşirea construcţiei socia­ cu arme nucleare, interzicerea urăm : niţii. mă că între Cuba şi Canada relaţiile străine afrétate comerţului cu Cuba şi
diplomatice şi comerciale vor continua care intră în porturile americane. Un
lismului. In realizarea obiective­ răspîndirii şi folosirii armelor Trăiască şi înflorească priete­ Se anunţă în acelaşi timp că să se desfăşoare în mod normal. număr important de vase britanice
nucleare, crearea de zone denu- nia romîno-indoneziană ! un număr de ofiţeri şi soldaţi transportă mărfuri din şi spre Cuba.
lor sale, RamînLa se bucură do Merdeka ! din Arabia Saudită şi din Fede­ Din Santiago Chile, se anunţă că „Armatorii britanici, spune UPI, susţin
clearizate, înfăptuirea dezarmă­ Martinez Sotomayor, ministrul de afa­ că ei sînt îndreptăţiţi să ia parte la
rii generale şi totale. Această Semoga selalu makmurlali raţia Arabiei de sud au trecut ceri externe al Republicii Ghile, a de­ comerţul cu o ţară care întreţine relaţii
rakjat Indonesia jang radjin clarat postului de radio chilian „Radio
politică corespunde intereselor dan berbakat I (să prospere
tuturor popoarelor. Miliarde de
dolari rămase disponibile de pe harnicul şi înzestratul popor in­
urma dezarmării ar putea fi fo­ donezian !).
avantajele sistemului economic losite pentru prosperitatea eco­ Să triumfe pacea în întreaga în Yemen şi s-au alăturat for­ Balmaseda", că „actualele relaţii corner- diplomatice normale cu Marea Brita- Suarez, secretar al Comitetului
socialist mondial, de colaborarea nomică şi social-eulturală a ţă ­ lume !
ţelor republicane. dale dintre Chile şi Cuba vor conti- nie, cum este cazul Cubei". Executiv al P.C. din Uruguay.

şi Intr-ajutorarea frăţească in­ rilor recent eliberate din jugul
tre. ţările socialiste. Rominia mi­ colonial, pentru progresul tutu-
litează cu consecvenţă pentru ror statelor, mai dezvoltate sau
in d e p e n d e w UGANDA şi de băncile Standard Bank of South privire la acordarea Ugandei la 1
m m m ucooperare între toate ţările, in­ mai puţin dezvoltate. Africa şi Barclays Bank. martie 1962 a dreptului de autocondu-
diferent de orinduirea lor so­ cere internă, iar de la 9 octombrie
cială, Îşi aduoe contribuţia la cit Recent, Uniunea Sovietică a P E M A\ U îi 4\ IL IU M\ !I II î înconjurată de asemenea bogăţii, 1962 — a independenţei.
mai buna cunoaştere şi apropie­ prezentat Organizaţiei Naţiuni­ populaţia africană din Uganda trăie­

re intre popoare. lor Unite propunerea de a se în­ spre lacul Victoria şi regiunea încon­ şte în sărăcie şi înapoiere. Lucrează In Consiliul Legislativ africanii au

Ţara noastră are in preze.it cepe de pe acum consultările cu KAMPALA (Uganda) 8 (Agerpres)). — jurătoare: „Ce bogăfie de energie t- pămîntul cu săpăligi primitive. dobîndit majoritatea, iar după alege­

In noaptea de duminică spre luni pe stadionul Kampala rosită, ce poziţii avantajoase dar ne­ Pentru recoltele de bumbac, cafea rile din aprilie 1962, s-a format un
a fost coborît drapelul britanic care a fluturat din anul 1894 ocupate, o adevărată pîrgliie de con­ clc, care aduc beneficii de milioane guvern alcătuit din africani, membrii
deasupra Ugandci, simbolizînd dependenţa colonială. In locul
Prin oraşul Djokdjakarta lui a fost înălţat pentru prima oară drapelul noului stat in trol asupra resurselor naturale ale A- de lire monopolurilor, primeşte sala­ ai partidului Congresul Popular, Creat
fricii neacaparale încă!" Monopolurilo rii de mizerie. Un deputat din distric­ în 1959, acest partid a avut de la în­
dependent Uganda.
? După cum anunţă corespondentul agenţiei France Presse, britanice s-au grăbit să pună mina tul Teso, provincia răsăriteană, făcea ceput o platformă antiimperialistă în
# DJAKARTA 7 (Agerpres). - Tri- knrno trec In revistă garda de onoa- # pe această nouă pradă. Pe pumîntunlo comparaţia: „Funcţionarii coloniali frunte cu Milton Obote.
pe stadionul Kololo din Uganda a avut loc o mare festivitate fertile a fost introdusă cultura bumba­ cheltuiesc pentru carnea cu care îşi
mîsul special Ion Gălăţeanu trans- re, după care este intonat imnul in- ţ la care a participat primul ministru al Ugandei, Apoilo Mil­ cului şi cafelei. Micii agricultori caro hrănesc cîinii aproape aceeaşi sumă pa In Buganda — tel mai mare dintre
ion Obote. Festivităţile cu prilejul independenţei vor dura trei constituie marea majoritate a populaţi­ care o primesc drept salariu munci­ cele patru regale — se păstrează in-
i mile: donezian pentru eroi. ? zile şi se vor încheia miercuri prin deschiderea sesiunii paria, ei au fost siliţi să însămînţeze cu aceste torii băştinaşi". stituţiilc tradiţionale — regele (kaba-
meniului. plante 90 la sută din petecul lor de pă- ka), parlamentul local (Lukiko) şi un
# Duminică 1a ora 8 dimineaţa, ora Oaspeţii romîni împreună cu per. k mînt. Mai tîrziu s-a adăugat ceaiul, tutu­ La o populaţie de 6.500.000 există guvern propriu. In regat se manife­
v locală, în cea de-a 7-a zi a vizitei sonaiităţile indoneziene care îi înso- ă I.a 9 octombrie, Uganda, ţară si­ bani şi moşii au semnat acordul (în nul şi trestia de zahăr. Orice aba­ 422 medici şi 19 dentişti. Din 1.006 stă puternic tendinţele separatiste, in
^ in Indonezia, tovarăşul Gheorghe ţese au luat apoi loc în tnaşirfi, în- i de noi născuţi, 400 mor înainte de a decembrie 1960 Lukiko a declarat in­
\ Gheorghiu-Dej, împreună ou tovarăşii dreptîndu-se de la aeroport direct ţ
ţ Ion Gheorghe Maurer şi ©orneliu Mă- spre Borobudur, în apropiere de Djok- ? tuată în Africa orientală, denumită limba engleză necunoscută în Ugan­ tere de la ordinul autorităţilor pri­ atinge 14 ani. dependenţa Bugandei. S-a hotărît să

# nescu, au plecat pe calea aerului de djakarta, unde se atlă celebrul tem- * cindva perla Africii britanice, devine da) prin cate un teritoriu de 244.000 vind suprafaţa de cultivat era pe­ Puternicul val al mişcării de elibe­ se acorde regatului un statut federai
la Bandung la Djokdjakarta. Împreu­ piu budist, valoros monument al ve­ în cadrul viitoarei Ugande indepen­
nă cu oaspeţii romîni, călătoreşte chii culturi indoneziene. Aşezările stat independent. Uganda este un / ost km. cuprins între lacul Victoria şt depsită cu bătaia, deportarea şi a- rare naţională a popoarelor africane, dente.
J preşedintele Sukarno şl miniştri in- străbătute de coloana de maşini erau protectorat englez. Sudan, Kenya şi lacul Albert deve­ menzi grele. care s-a ridicat cu deosebită vigoare
înţesate de locuitori care se aduna­ nea protectoratul Uganda, parte a im­ după cel de-al doilea război mondial Părăsind ţara, imperialiştii britanici
¦ donezieoi. seră pe ambele părţi ale drumului, Teritoriul tării este de 243.001* periului britanic. Aşa-numita „hctărîre“ din 1902 dă* a cuprins şi Uganda. Răscoalele ţăcă­ caută să o sărăcească la maximum.
hm.p., populaţia — 6.682.000 locui­ dea stăpînilor albi în frunte cu guver­ neşti şi grevele sporadice ale munci­ Ei au condiţionat acordarea indepen­
Oraşul Djokdjakarta este cunoscut fluturînd steguleţe romîneşti şi in­ tori (1960), dintre care 99 la sulă Această fără, cunoscută guvernului natorul britanic drepturi nelimitate de torilor împotriva administraţiei colo­ denţei de semnarea de către guver­
prin tradiţiile sale de luptă împotri­ doneziene, scanc" id lozinca atit de sînt africani in principal popoare britanic din relatările exploratorilor viaţă şi moarte asupra locuitorilor a- niale au căpătat un caracter organizat. nul Ugandei a unui acord înrobitor
va colonialismului. După proclama­ cunoscută „Merdeka“. Din Ioc în loc, bantu. Uganda se împarte în patru Grant şi Stanley, s-a înfăţişat ca un fricani. Grevele şi manifestaţiile din 1945 îm­ privind plata m e i compensaţii de 12
rea independenţei, capitala Indone­ pe pancarte transversale, aşezate provincii: Buganda, provinciile Orien­ adevărat rai. Podişul acoperit cu sa­ potriva amenzilor şi pentru sporirea milioane lire funcţionarilor britanici
ziei a fost un timp oraşul Djokdja­ între doi palmieri sau alţi copaci tro­ tală, Occidentală şi Nordică. Pe terito­ vane verzi şi fertile străbătute de a- In scurt timp Uganda a devenit a preţurilor de achiziţie a bumbacului care părăsesc ţara .
karta, deoarece Djakarta era ocupată picali, se vedeau scrise în limbile in- riul Ugandei sînt situate patru re­ pele Nilului Alb, izvorîte din lacul treia bază importantă de aprovizionare s-au transformat în greva generală sub
dc colonialiştii olandezi. Oraşul este doneziană şi romînă lozincile „Bun gate africane semiautonome — Bu­ Victoria, se prelungeşte spre vest cu a Angliei cu bumbac (după Egipt şi In faţa noului stat african care pă­
Sudan) şi ocupă load 6 în producţia

. un centru renumit al artei meşteşu- venit excelenţei sale Gheorghe Gheor­ ganda, Toro, Anhole şi Bunyoro. Cen­ munţii Ruwenzori ai căror piscuri mondială de cafea. In 1960, ea a fur­ lozinca luptei pentru înlăturarea do­ şeşte pe calea dezvoltării independen­
găreşti. nizat jumătate din întreaga producţia minaţiei coloniale. S-au creat partida te se ridică sarcini mari şi complexe.
ghiu-Dej, preşedintele Consiliului de trul administrativ este Enlebbe. depăşesc 5.000 m.

^ Pe aeroportul oraşului Djokdjakar­ Stat al R.P. Romîne“, „Bine aţi Dominaţia colonială britanică in In est, vulcanul Elgon (4.320 m) de cafea a Commonwealthului. politice al căror prim ţel a fost inde­ Liderii politici ugamlezi sînt preocu­
ta, în întîmpinarea înalţilor oaspeţi venit 1“. Uganda a durat aproape 70 de am. şi munţii Debasien sînt înconjuraţi cu pendenţa Ugandei. Partidul Congresul paţi de reorganizarea economiei —
romîni şi a preşedinteliîi Sukarno au La orele 18,30, tovarăşul Gheorghe In 1894, trupe expediţionare britani­ puduri dese în care cresc arbori cu Exploatarea resurselor miniere a în­ Naţional a organizat mari acţiuni îm­ crearea unei economii multilaterale şi
venit sultanul Hamengku Buwono al Gheorghiu-Dej, împreună cu tovară­ ce au pătruns în regiunea din nor­ lemn preţios: iroko, mahon. eucalipt. ceput recent. Industria se limitează la potriva alipirii Ugandei la Federaţia a industriei naţionale.
IX-lea, conducătorul teritoriului spe­ şii Ion Gheorghe Maurer şi Corne­ dul lacului Victoria. Tratatul de la cea extractivă şi transporturi. Uganda Africei Răsăritene proiectată de impe­
cial al Djokdjakartei (care îşi păs­ lii! Mănesou au vizitat, împreună cu Berlin (1885) împărţise sferele de in­ Locuitorii Ugandei s-au ocupat din nu are acces la mare şi autorităţile rialiştii britanici atunci cînd an creat Cercurile progresiste din Uganda a-
trează statutul de sultanat), alţi re­ preşedintele Sukarno, o expoziţie de fluentă din Africa între marile puteri. timpuri străvechi cu agricultura pes­ coloniale au construit căi ferate şi şo­ Federaţia Rhodeziei şi Nyassalandului. cordă multă atenţie stabilirii unei co­
prezentanţi ai autorităţilor locale. artizanat javanez. Profitînd de un conflict atîfat de mi­ cuitul şi vînatul. Pe cîmpiile mă­ sele numai pentru a lega centrele di laborări multilaterale economice şt
sionarii catolici şi protestanţi între re­ noase cresc mei, sorgho, cartofi dulci, Autorităţile coloniale au dezlănţuit culturale cu toate statele, inclusiv cu
Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej gatele feudale de aici, englezii au fasole, arahide, banani, arborele Iia- producţie cu porturile de la Oceanul represalii masive împotriva conducă­ cele socialiste.
şi preşedintele Sukarno primesc ra­ a apreciat valoarea artistică a ţesătu­ arestat şi deportat pe domnitori in- sava. Apele care ocupă aproape o Indian, prin care se scurgeau spre A n­ torilor politici africani.
portul comandantului gărzii de onoa­ rilor de batik, socotindu-Je adevărate stalînd pe tronul Bugandei, cel mai şeptime din suprafaţă sînt bogate în glia bogăţiile ferii. Independenţa obţinută la 9 octom­
re. Sînt intonate imnurile de stat picturi. mare dintre regate, un moştenitor de peşti şi reptile cu piei preţioase. Dar în cele din urmă colonialiştii brie 1962 deschide in faţa poporului
3 ani căruia i-au oferit „proiecţie". Întreaga economie este controlată englezi au fost nevoiţi să recunoască
ale celor două ţări. Apoi tovarăşul Oaspeţii romîni s-au înapoiat apoi Un grup de şefi de trib miluiţi cu După o vizită în Africa răsăritea­ de societatea britanică Uganda Deve­ dreptul poporului Ugandei la o exis­ Ugandei toate căile spre lichidarea
nă in 1908, WinslOn Churcill, pe a- lopment Corporation în participate cu
Gheorghe Gheorghîu-Dej şi dr. Su- la reşedinţa lor. tunci ministru al Coloniilor, scria de- capitaluri americane şi olandeze (Ca­ tenţă de sine stătătoare. La sfîrşilul grabnică a urmărilor grele ale regi­

nadian Minings, Sukulu Mines etc.) anului 1961 s-a realizat un acord cu mului colonial, spre progres economi6
şi social.

Redacţia şi administraţia ziarului str. 8 Martie nr. 9. Telefon; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.LT.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „i Mai“ - ~ dG Z