Page 25 - 1962-10

PROLETARI D IN TOATE TARILE, UNIŢI-VA! Vizita tovarăşilor Cilieorgfîe Gfteorghiu-Dej
şi Ion teorghe Maurer în Indonezia
mulsociali,
DJAKARTA 9 (Agerpres). — lemn, pregăteau terenurile pen­ if.zitată o expoziţie locală de ar­:V»

De la trimişii speciali: tru cultivarea orezului. tizanat şi pictură. Tovarăşul

In continuarea vizitei în In­ In timpul, opririi pe culmea Glieorghe Gheorghiu-Dej a elo­
ifgiat realismul şi valoarea ar­
donezia, tovarăşul Glieorghe Batur, preşedintele Sukarno a

Gheorghiu-Dej împreună eu to­ explicat că in Indonezia exis­ iftistică a multor lucrări. Oas­

varăşii Ion Glieorghe Maurer tă condiţii foarte favorabile peţii au putut urmări felul în

ifşi Corneliu Mănescu au vizi­ pentru cultivarea bumbacului care lucrează in atelierul ală­

tat marţi insula Bali, , cunos­ şi de aceea, una din insulele turat expoziţiei meşteşugarii
cută in întreaga lume pentru arhipelagului va fi afectată a- foarte îndemînatici şl dotaţi cu î(<
Anul XIV. Nr. 2423 Miercuri 10 octombrie 1962 4 pagini 20 bani frumuseţile ei naturale, vegeta­ ceslei culturi. înainte de co­ un simţ artistic remarcabil. jij

Să realizăm şi să depăşim în 1962 ţia luxuriantă şi măiestria ar­ tropirea colonială — a spus ăr. La Sanur, după ce au vizi- •ţi
indicii de utilizare prevăzuţi pentru anul 1965 tistică a meşteşugarilor, cîntă- Sukarno — existau mari tere­ lat o şcoală nouă construită, L*
reţilor şi dansatorilor popu­ nuri cultivate cu bumbac şi o oaspeţii romîni şi gazdele lor f-
Concluzii la sfsrşit de luna dezvoltată industrie textilă
lari. meşteşugărească. Dar colonia­ indoneziene au rămas două ore tf
De-a lungul celor peste 100 liştii erau interesaţi să vînăă intr-un pavilion situat chiar lil
propriile lor produse textile. pe plaja Oceanului Indian, a- vţ
de kilometri parcurşi pe teri­ Industria indoneziana a decă­ sistînd cum prind pescarii peş- ,{¦
toriul insulei, mii şi mii de oa­ zut şi cultivarea bumbacului
meni şi-au exprimat sentimen­ lele adus de refluxul oceanu- V.
a dispărut, luînău-i locul plan­ lui. ii*
tele de prietenie faţă de po­ tele în a căror cultivare erau
Mînuind cu grijă agregatele de care Spre deosebire de alte luni, în sep­ porul romîn, cu aceeaşi însu­ interesaţi colonialiştii. In pre­ Seara la Tampaksiring, un r*
dispun, furnaliştii secţiei a Il-a fur­ tembrie s-a înregistrat un număr mare fleţire ca pretutindeni în cursul zent. Indonezia importă 90 la adevărat centru al cîntecului, !(1
nale de la G.S.H. au sporit an de an de ore opriri şi mers redus. Amintim sută din bumbacul şi fibrele dansului şi portului balinez, .4
indicii de utilizare, dînd pe această spre exemplificare că furnalele au fost vizitei prin Indonezia a înal­ care se prelucrează in între-
cale economiei naţionale însem­ oprite timp de circa 14 ore pentru ţilor oaspeţi romîni. Prinse pe prinderile naţionale şi în afa­ a fost prezentat în cinstea oas- )•
nate cantităţi de fontă peste plan. De schimbarea gurilor de vînt, formelor de înalte tulpini de bambus, se ră de aceasta, importă şi tex­ peţilor romîni un spectacol tf
a ic i'a u pornit valoroasele iniţiative: zgură, a ramelor răcitoare. In aceeaşi înşiruiau prin locurile vizitate tile. A fost vizitat apoi satul
„Cu aceleaşi agregate metal mai mult perioadă ele au avut un mers redus Kintamani, situat in munţii cu popular, care a cuprins, prin- if
şi mai bun“, „Să lucrăm o zi pe lună de peste 100 ore din diferite motive împletituri artistice, cele mat
cu cocs economisit“, „Să realizăm cum ar fi mersul cu agăţări, reducerea multe de forma soarelui, urare tre altele dansul Ktjak, astfel
planul fiecărei luni cu o zi mai de­ înainte şi după oprirea furnalului, de­ simbolică tradiţională, semni-
vreme"... fectarea clapei snorth, blocarea clopo­ ficînă dorinţa ca oaspetele să conceput incit se dansează nu- :jţ
tului mic etc.
Animaţi de dorinţa de a-şi îndeplini mai la apusul soarelui. ,j:
cu cinste sarcinile stabilite de partid, Aceste deficienţe nu au o justificare
angajamentele luate în întrecere, ei întemeiată. Furnalul 6, bunăoară, a se bucure de sănătate şi pros­ acelaşi nume. Casele sînt îm­ Străbătînd drumurile acestei &
s-au alăturat iniţiativei tovarăşilor lor mers redus aproape 12 ore din cauza prejmuite de ziduri din pămînt insule, a cărei frumuseţe o face ţ
din ualan, hotărînd să facă totul pen­ defectării clapei snorth, aceasta deoa­ peritate.
tru a realiza şi depăşi în acest an creş­ rece cu ocazia schimbării ei s-a uitat In drum oaspeţii s-au oprit ars sau cărămidă, aşa cum să merite pe deplin denumirea v-
terea productivităţii furnalelor stabili­ în conducta de aer o bucată de tab lă; pentru puţin timp pe culmea sint de altfel, în întreaga insu­ de „Insula. Paradisului“, vezi, if
tă de Congresul al III-lea al partidului frecvenţa mare a arderii gurilor de muntelui Batur. Aici, la 1.800 lă. In interioml curţilor, in ca şi în alte părţi ale Indo-
pentru anul 1965. In acest scop, la vînt de asemenea nu poate fi motivată de metri altitudine, este un afară de locuinţe, sint constru­ vezici, sate vechi de secole, ţă- «K
indicaua organizaţiei de partid ei au deoarece în luna respectivă furnaliştii climat asemănător primăverii ite mici temple, în marea lor răni trudind pe ogoare cu unei-
aplicat numeroase măsuri tchnico-orga- au avut apă suficientă; din cauza unui de la noi. Cit vezi cu ochii majoritate cu un volum de cel te din moşi strămoşi, şi ală- ri­
nizatorice. ştie prea scurt, la furnalul nr. 5 au pină la ţărmul lacului Batur, mult 2 metri cubi. Casele de pe turi şcoli noi, luminoase, con- if
survenit deranjamente care au deter­ coastele muntelui au fost arse insulă sînt aproape toate din striate în ultimii ani. Aşa în- W
Aceste măsuri, avîntul cu care s-a minat un mare număr de ore mers re­ de lava unei erupţii vulcani­ bambus şi sînt acoperite cu ţelegi mai bine dorinţa arzi- iii
desfăşurat întrecerea socialistă, precum dus. înseamnă că partea de întreţinere ce care s-a produs în anul frunze de palmier. toare a acestor oameni harnici
şi sprijinul primii din partea secţiilor nu şi-a făcut datoria, că procesul teh­
cocserie şi aglomerator, au determinat nologic a fost încălcat, că nu s-a des­ 1928. Aici. in zona muntoasă a Locuitorii satului Kintamani de a lichida greaua moştenire
obţinerea unor succese remarcabile în făşurat cu suficientă tărie o muncă de Indoneziei o.m. întîlnit pentru se aflau cu toţii pe şosea pen­ a colonialismului, pentru ca
acţiunea de sporire a indicilor de uti­ prevenire a deranjamentelor. prima oară parcele cultivate cu tru a-i saluta pe înalţii oas­ ţara lor frumoasă şi bogată să
lizare. In trimestrul II, bunăoară, in­ porumb, dar dominante sînt peţi. O orchestră populară a păşească mereu înainte.
dicele mediu de utilizare realizat a Furnaliştii secţiei ti Il-a au dovedit
fost cu peste 42 la sută mai mare de­ de-a lungul anilor şi chiar în acest an tot terenurile cultivate cu orez. prezentat un scurt program ar­ in după-amiaza zilei de
cit cel din 1959. Aşa se face că la că ştiu să acţioneze în cazul ivirii um r Orezăriile sînt aşezate în tera­ tistic.
finele lunii august colectivul acestei deficienţe. Rău este că în Iurta trecută marţi, la palatul Tampaksiring,
secţii avea produs în contul angaja­ nu au folosii «-m plin experienţa, cu­ se, pe povîrnişuri. Ţăranii cu Conducătorii statului romîn reşedinţa oaspeţilor romîni şi a ff
mentului mai bine de 3.000 tone fontă. noştinţele de care dispun. Organizaţia pălării de paie sau cu frunze au plecat apoi la Dem Pasar, preşedintelui Sukarno pe insu-
do partid, deşi a analizat şi stabilit de palmier pe cap, cu picioa­ oraşul de reşedinţă al insulei la Bali, au continuat convor­
Cum folosim experienţa? anumite măsuri pentru respectarea teh­ rele pină la genunchi in apă, Bali, renumit centru al turis­ birile oficiale începute la Dja- vi
folosind milenarele pluguri de mului internaţional. A fost vi- karta.
Pentru muncitorii care plămădesc metalul se construiesc I
mereu blocuri cu apartamente confortabile.
53 familii Primirea Ia Marea Adunare Naţională a R.P. Romîne
ÎN FOTOGRAFIE Aspect din oraşul muncitoresc Hune- s-au m utat a unei delegaţii economice italiene
doara.

In luna septembrie însă, secţia a nologiei, reducerea numărului deran­ Ş tir ii e zilei în ap a rta m en te noi Preşedintele Marii Adunări A fost. de faţă dr. Alberto Pa-
Il-a furnale a rămas cu planul de pro­ jamentelor, n-a insistat cu suficientă Naţionale a R.P. Romîne, Ştefan veri Fontana, ministrul Italiei
ducţie neîndeplinit. Bineînţeles, nici in­ fermitate pentru înfăptuirea lor. Zilele trecute harnicii con­ Voitec, a primit marţi după- in R.P. Romînă.
dicii de utilizare planificaţi n-au fost structori de Ia Lupeni, au pre­ amiază, la Palatul Marii Adu­
atinşi. Efecful unor cauze 2 0 . 0 0 0 Ies e c o n o m i i dat un nou bloc cu 53 aparta­ nări Naţionale, pe membrii de­ Marţi la amiază membrii de­
subiective mente pentru minerii din loca­ legaţiei Comisiei pentru indus­ legaţiei au participat Ia o şe­
Discutînd despre cauzele acestei si­ litate. De la începutul anului au dinţă de lucru cu membrii Co­
tuaţii, tov. Glieorghe Roman, şeful sec­ Scăderea conţinutului de fier în a- La îndemnul organizaţiei de partid, tinerii de la secţia fast date în folosinţă 167 apar­ trie şi comerţ a Camerei Depu­ misiei er. inomico-financiare a
ţiei, ne spunea : glomerat, cauză principală a nereali- turnătoria veche a Uzinei „Victoria“ din Călan au iniţiat ac­ tamente. Marii Adunări Naţionale.
zării planului la secţia respectivă pre­ ţiuni patriotice pentru colectarea fontei vechi. Cu cele 40 de taţilor din Italia, care ne vizi­
— Agregatele noastre şi în special zintă mai multe aspecte şi ele se re­ Constriîctorii sînt hotărîţi ca Seara, ministrul Italiei în R.P.
furnalul nr. 5, sînt pe sfirşit de cam­ feră la un anumit sistem defectuos tone fontă veche care au fost colectate zilele acestea, se asi­ pînă ia sfîrşitul anului să mai tează ţara. Romînă, dr. Alberto Paveri Fon­
panie. Acest lucru determină apariţia de organizare a muncii în combinat. gură funcţionarea continuă a eubilourilor pe timp de p zi, adu- dea în folosinţă cîteva sute de tana, a oferit un dineu cu pri­
unor deranjamente în mersul lor. Am La începutul anului fabrica de aglome­ cînd secţiei economii de 20.000 lei. In fruntea acestei acţiuni apartamente. La întrevedere, care s-a des- lejul vizitei în ţara noastră a
avut apoi multe arderi de guri de rare a primit fişa-tehnologică în care s-au situat utemiştii loan Juduc, lordache Hriscu, Viorel Vasiu delegaţiei Comisiei pentru in­
.vînt, în special la începutul şi sfîrşi- se prevedea, printre altele, şi cantita- şi alţii. M. CINCORA făşurat într-o atmosferă cordia­
iu! lunii. Cauza principală a rămînerii toa de minereu Krivoi' Rog ce trebuia lă, au participat deputaţi, dustrie şi comerţ a Camerei De­
sub plan însă, este scăderea conţinu­ corespondent
tului de fier în aglomerat. Dacă pînă consumată pentru producerea unei tone DIONISIE MUNTEANU membri ai Comisiei economico- putaţilor din Italia.
în lunile trecute noi am folosit, un de aglomerat ' (se presupune că aceas-
aglomerat cu 48 la sută fier în medie, tă fişă' a fost întocmită pe baza unei turnător financiare a Marii Adunări Na­ (Agerpres)
începînd cu august procentul de fier minuţioase analize a balanţei de mine­
a scăzut, ajungînd ca în luna septem­ reuri). Pe la jumătatea anului se con­ Economisesc combustibil ţionale.
brie să fie cu 3-4 la sută mai mic. stată însă că fişa tehnologică „n-ar
Cum e şi firesc, a scăzut şi producţia. fi fost întocmită chiar cum trebuia“ Un nou traseu convenţional /V
şi, prinfr-un ordin semnat de directorul RAID- insămînfăriSor de toamnă
De aceeaşi părere sînt şi alţi tova­ genera! şi directorul tehnic al com­ de autobuz Unul din obiectivele principale
răşi din secţie. Spusele lor corespund binatului, se dispune diminuarea can­ ale întrecerii socialiste la depoul ANCHETĂ un ritm mai intens
realităţii. Totuşi producţia ar fi fost tităţii de minereu Krivoi Rog pe tona Zilele acestea locuitorii satu­ C.F.R. din Petroşani este reali­
mult mai mare dacă furnaliştii ar fi de agi merat cu aproape 100 kg. In lui După Piatră, comuna Bu- zarea de cit mai multe econo­ V«AA cu orz şi secară au fost trans­
acordat. atenţia , cuvenită funcţionării schimb se măreşte proporţia de side- ceş, raionul Brad, au primit săr­ mii lo, combustibilul convenţio­ portate şi încorporate odată cu
agregatelor. Urmărind mersul furnale­ bătoreşte primul autobuz care a nal. Astfel, mobilizaţi de organi­ > Potrivit recomandărilor consiliului agricol regional, între arătura, mari cantităţi de îngră­
lor se constată că doar în cîteva zile A. JURCA inaugurat noul traseu ce face zaţia de partid mecanicii şi fo- 20 septembrie şi 20 octombrie vor trebui semănate toate culturile şăminte organice.
din luna trecută ele au funcţionat fără legătura cu centrul de raion. păioase de toamnă şi recoltate culturile prăsitoare, îndeosebi
deranjamente. (Continuare in. pag. 2-a) de pe acele terenuri care se vor semăna cu grlu, orz şi secară). Tot pînă la data amintită a
MARIA AR.DEUi Pentru a cunoaşte cum se desfăşoară aceste lucrări in raionul] fost recoltat porumbul de pe în­
La Livadia s-a aprins Sebeş, redacţia ziamlui nostru a organizat un raiă-anchetă î n < treaga suprafaţă, iar pe 149 ha.
corespondentă cîteva unităţi agricole din acest raion. teren au fost executate arături
becul electric adinei de toamnă în vederea
LĂMPI CU BATERII Cerc chiştii au folosit din plin me­ pregătirii terenului pentru în-
De curind pe uliţele şi în ca­ de croitorie toda remorcării trenurilor cu sămînţările ce vor fi făcute in
sele comunei Livadia, din raionul tonaj sporit şi au întreţinut în primăvară.
Haţeg, s-a aprins pentru perima
dată becul electric. Această lu­ In prezent, la staţia C.F.R. Simeria mai mult In cadrul clu­ bune condiţiuni locomotivele. C h ezăşia su ccesu lu i-b u n a organizare Rezultatele bune obţinute la
crare a fost făcută prin contri­ de 50 de conductori oare deservesc trenuri de bului sindicate­ 'Aşa se face că pirul in prezent a m uncii G.A.S. din Petreşti în actuala
buţie bănească şi prin muncă lor din Lupeni campanie sînt rodul muncii te­
patriotică efectuată de locuitorii persoane de lung parcurs şi accelerate, folosesc s-a deschis un au reuşit să economisească pe­ meinic organizată de către con­
comunei. Invăţînd din proprie expe­ regulilor agrotehnice indicate
lămpi cu baterii în locul obişnuitelor lămpi cu cerc de croitorie ste 5.600 tone de combustibil con­ rienţă că semănind la timpul şi în termenele stabilite. siliul gospodăriei îndrum at de
CAROLINA TÎRJOIANU la care s-au în­ optim şi într-un teren bine pre­
rap-iţă. Noile lămpi sînt mai comode, mai cu­ scris 51 de gos­ venţional. Aceasta echivalează gătit, se obţin producţii spo­ Cu ajutorul celor 20 tractoare organizaţia de partid, al mobi­
corespondentă rate, au o luminozitate mai bună. Acest lucru cu remorcarea a aproape l.ioo rite de cereale, consiliul gos­ şi semănători, mînuite cu price­
podine. Cursuri­ podăriei agricole de stat din pere de către mecanizatori frun­ lizării întregului colectiv de aici
se datoreşte conductorilor Cornel Filimon şi le se ţin de 4 ori trenuri de marfă pe distanţa Petreşti şi organizaţia de bază
Virgil Dăniloş, care au transformat lămpile res­ pe săptămînă şi Peiroşani-Simeria şi retur. Evi­ taşi ca Eltz Toma, Samoilă Vi- la executarea fără întârziere a
jonstau dintr-un de aici s-au preocupat cu mul­ nersar, Stentzel loan etc., pînă
pective. Pentru fapta lor ei au fost felicitaţi ds denţiaţi sînt mecanicii Petre Ru- tă răspundere ca şi în toamna ieri, 9 octombrie, la această uni­ acestor lucrări, al eforturilor pe
conducerea staţiei. GH. CRISTEA însemnat număr aceasta să execute lucrările de tate au fost semănate cu orz
de lecţii teore­ su şi Aurel Marcu, cu brigăzile pregătire a terenului şi insă- toate cele 200 ha. planificate care zi şi noapte mecanizatorii
tice si practice. lor. mînţarea cerealelor, potrivit precum şi 80 ha. cu secară fu ­
rajeră. In scopul ridicării ferti­ acestei unităţi le-au depus pen­
corespondent. R. BALŞAN S. BASARAB
lităţii solului, pe cea mai mare tru a pune bază trainică viitoa.
corespondent corespondent parte din terenurile semănate
rei recolte.
LUNA PRIETENIEI RQMÎNU-SOVIET1CE
R ezu ltate p e m asura preocupării

Manifestări cullural-arlisiice Rezultatele bune obţinute de rea terenului şi la hisăminţări.
în regiunea noastră către colectiviştii din Răhău in O situaţie asemănătoare exis­
organizarea şi desfăşurarea
t Sentimentele de caldă prie­ giunc. Astfel se vor organiza I muncii în campania agricolă de tă şi la gospodăriile agricole co­
4 tenie dintre poporul romîn şi simpozioane pa tema „Socie­ toamnă se datoresc în mare mă­ lective din satele Apoldul de Jos
4 fi prezentat un ciclu de fil­ sură şi sprijinului pe care gos­ şi Boz, unde s-a insărninţat cu
me documentare. In 22 de co­ podăria colectivă îl primeşte din griu, orz şi secară peste 50 la
partea comitetului executiv al sută din suprafaţa planificată.
marele popor sovietic se re­ tatea comunistă — societatea mune va avea loc de aseme­ sfatului popular comunal. Inţe- La aceste gospodării s-au ferti­
lizat suprafeţe întinse cu gunoi
flectă şi în numeroasele ma­ cu cel mai înalt nivel de nea un festival al filmului so­ legînd faptul că de executarea de grajd şi îngrăşăminte chi­
la timpul optim a lucrărilor mice, iar eliberarea terenului
nifestări care au toc în în­ via[ă din lume“, jurnale de vietic. agricole din această campanie se face cu operativitate, ceea ce
depinde în bună măsură soar­ permite o bună pregătire a so­
treaga lară în perioada din­ actualităţi tralînd despre „In In colaborare cu Comitetul ta recoltei anului viitor, comi­ lului şi însăm înţarea griului la
tre 7 octombrie şi 7 noiem­ lumea ştiinţei şi tehnicii so­ regional U.T.M., Consiliul re­ tetul executiv al sfatului popu­ timpul optim. Printr-o bună fo­
brie. Şi în regiunea noastră vietice“, „Din toate colturile gional al sindicatelor şi Comi­ lar comunal, împreună cu con­ losire a mijloacelor de tra n s­
Consiliul regional A.R.L.U.S. U.R.S.S.“. Totodată se vor tetul regional al femeilor, Con­ siliul de conducere al gospodă­ port, colectiviştii din Apoldul de
va organiza la oraşe şi sate tine expuneri despre „Prie­ siliul regional A.R.L.U.S. or­ riei, avînd îndrumarea comite­ Jos au reuşit să fertilizeze 150
numeroase manifestări cultural- tenia şi colaborarea frăţea­ ganizează un ciclu de confe­ tului comunal de partid au sta­ ha. cu superîosîat şi gunoi de
artistice. scă romîno-sovietică, chezăşia rinţe pe tema „Să cunoaştem bilit un plan comun de acţiune grajd, să transporte la baza de
privind desfăşurarea lucrărilor recepţie întreaga cantitate con­
In centrele de raion şi în succeselor noastre viitoare“, omul sovietic, constructor al de recoltare şi însămînţare a tractată dejporumb şi cartofi şi
culturilor de toamnă. Pentru să elibereze zilnic cite 30 ha.
oraşele regionale se vor orga­ ..Realizări şi perspective de comunismului“. La oraşe in înfăptuirea sarcinilor stabilite de teren.
în planul de acţiune s-au pre­
niza cxpozi(ii cu fotografii in­ dezvoltarea economiei naţiona­ cluburi şi la sate la cămine­ C înd unele
văzut responsabilităţi pe fiecare
titulate: „Un măreţ program le a U.R.S.S.“, „Realizări în le culturale, se vor organiza deputat, cu termene concrete de problem e nu sînt
executare a sarcinilor.
de construire a comunismu­ agricultura Uniunii Sovietice*. seri ale prieteniei cu partici­ privite
Folosind judicios forţele de
lui“. In acest scop au şi fost Manifestări deosebit de in­ parea muncitorilor fruntaşi în care dispun şi timpul prielnic cu răspundere
pentru lucru, colectiviştii au reu­
trimise consiliilor raionale şi teresante sînt programate să se producţie şi a celor mai har­ şit ca pînă la 8 octombrie să în- In raidul întreprins am trecut .şi pe
săminţeze 60 ha. cu orz şi seca­
orăşeneşti peste 5000 de foto- desfăşoare la cluburi, case de nici colectivişti. Tot aici vor ră şi 215 ha. cu grîu, din cele la gospodăriile agricole colective din
400 ha. planificate. De aseme­
gazetc. In marile întreprin­ r- ltură, biblioteci raionale şi avea Ioc întîlniri ale oame­ Colectivul fabricii chimice din Orăştie acordă o atenţie deosebită calităţii nea, ei au recoltat, în afară de salcie Cunţa şi Lancrăm. Şi în prima,
deri din regiune, în şcoli, case orăşeneşti, şcoli. Printre al- nilor muncii cu ingineri, teh­ cartofi, tutun şi sfeclă furajeră,
de cultură, staţii C.F.R. >c tHe aici se vor organiza seri nicieni, muncitori, intelectuali, producţiei. • .. . şi în coa de-a doua gospodărie, am
vor expune peste 100 foto­ literare, audiţii muzicale, me­ colectivişti care au studiat în porumbul de pe 130 ha. Avînd
montaje cu aspecte din dalioane, concursuri literare etc. terenul eliberat la timp, cei 5 constatat unele lucruri bune. Pînă în
U.R.S.S. De asemenea în De asemenea întreprinderea Uniunea Sovietică sau au vizi- mecanizatori permanentizaţi la
oraşele Deva şi Hunedoara regională cinematografică va tal-o cu diferite prilejuri. gospodărie lucrează la pregăti. ziua de 9 octombrie, de pildă, colecti­
vor fi expuse două foto-cx- organiza un festival al filmu­
pozifii de stradă. lui sovietic în oraşele Deva, Programul manifestărilor or­ viştii din satul Cunţa semănaseră în­
ganizate cu prilejul Lunii prie­
treaga suprafaţă cu secară şi cu orz
Bogate activită(i culturale Hunedoara şi Petroşani, iar la teniei romîno-soviclice. va fi Iată-l în fotografia de faţă pe rectificatorul Glieorghe Cătănici de la sec­
precum şi 90 ha. cu grîu, iar cei din
vor avea loc în întreaga re- Oruştic, Alba Iulia şi Teiuş va deosebit de bogat. ţia a IlI-a metalurgică, atelierul de sculărie, verificind calitatea unei piese
(Continuare în pag. 2-a)
cu ajutorul pasometrului.